Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 9°C | Anul XI Nr. 532

La zi

VIDEO. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, “diagnostic” pentru Călărași în urma vizitei

Published

on

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a ajuns vineri, 18 februarie,  la Călărași pentru a vizita Spitalul Județean de Urgență „Dr. Pompei Samarian”. Acesta a fost întâmpinat la Consiliul Județean Călărași de președintele Vasile Iliuță și de primarul municipiului Călărași, Marius Dulce. Pe durata vizitei, ministrul a discutat cu autoritățile locale, cu personalul medical, cu directorii unităților medicale din județ, cât și cu reprezentanții Direcției de Sănătate Publică. Ministrul a fost interesat de starea de sănătate a călărășenior.

Înaintea vizitei din spital, ministrul Rafila a stat de vorba, pe lângă autoritățile din județ, și cu personalul din mediul privat. Aceștia din urmă au expus mai multe situații și subiecte pe care le-au întâmpinat de la intrarea în pandemie și până în prezent. Ministrul a ascultat toate aceste doleanțe venite din partea companiilor spunând că subiectele vor fi expuse la nivelul ministerului spre rezolvare.

“Prezenţa ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, la Călăraşi, certifică faptul că suntem pe drumul cel bun în ceea ce priveşte sistemul medical local. Peste 35 milioane de euro este suma pe care am direcţionat-o către Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi pentru o bună funcţionare şi un act medical de calitate. O întâlnire pe care, personal, o aşteptam de la debutul pandemiei şi care înseamnă un real sprijin pentru administraţie”, a declarat Vasile Iliuţă, preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, despre evenimentul de vineri.

Ministrul Sănătății a vizitat Spitalul Județean de Urgență „Dr. Pompei Samarian”, pentru a verifica secțiile reabilitate,  a asculta nevoile medicilor și problemele reale ale sistemului medical. Concluziile vizitei au fost trasate în conferința de presă ce s-a desfășurat la sfârșitul vizitei de la Călărași. Ministrul Sănătății îndeamnă populația să poarte masca de protecție împotriva COVID-19 pentru ca, spune el, este singura forma sigura prin care ne putem proteja împotriva virusului.

Advertisement

Am fost plăcut surprins de viteza cu care se poate realiza un pavilion cu mai mult de 200 de paturi aici”  –Ministrul Sănătății

Alexandru Rafila a lăudat conducerea C.J. și a Spitalului din Călărași pentru randamentul  privind investițiile realizate. Ministrul a dat asigurări autorităților din Călărași că Ministerul Sănătății va fi un partener  în rezolvarea problemelor existente.

Spitalul  este vechi aici, la Călărași. A avut, probabil, puțină susținere pentru reabilitare, pentru investiții, dar, în momentul de față, este o activitate efervescentă. Aș vrea să felicit atât autoritățile locale, cât și conducerea spitalului și parlamentarii care au contribuit la acest lucru. Se lucrează, se lucrează bine. Am fost extraordinar de plăcut surprins de viteza cu care se poate realiza un pavilion cu mai mult de 200 de paturi aici, de către Compania Națională de Investiții, despre care am înțeles că ar costa, cu tot cu dotare, 20 de milioane de euro. 

11 lei, atât costă masa unui pacient într-un spital de stat

“Dincolo de durere, internarea in spitalele noastre lasă bolnavilor şi un gust amar la propriu. Statul a calculat că 10 lei pe zi sunt destui pentru mâncarea unui pacient, care de multe ori trebuie să ţină un regim alimentar special. Medicii se declară îngrijoraţi, dar se tem că nu pot să schimbe lucrurile în bine pentru cei pe care îi tratează. Jurnalistul Digi24 Carla Tănasie a stat de vorbă şi cu ei şi cu bolnavii din mai multe spitale într-un nou episod din campania “Pacient în România”. – notează Digi24.ro într-un articol

Ministrul s-a arătat interesat și de calitatea meselor, de asigurarea condițiilor pentru cei internați în spitalele publice. Un pacient beneficiază de 11 lei pentru o masă. În anul 2018, o masă caldă într-o unitate sanitară de stat costa 10 lei, anul 2022 – 11 lei. Diferența, 1 leu. Ministrul nu a expus o soluție pentru această problemă, însă speră că ar putea să găsească o rezolvare alături de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Până atunci rămânem cu speranța.

“În momentul de față, opinia mea este că sunt insuficiente. 11 lei pentru un pacient, pentru hrană, pentru o zi, mai ales în condițiile creșterii prețurilor la alimente, cred că reprezintă o sumă mică și împreună cu colegii de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate sper să găsim o soluție în acest sens.”

Advertisement

Rafila a vorbit și despre evoluția pandemică, făcând aprecieri că ritmul este descendent. Laudă sistemul sanitar pentru că a reușit să facă față acestui val. 

(…) În ceea ce privește pandemia, ați văzut că ne aflăm într-un trend descrescător. Spitalele au făcut față, de data aceasta, medicația antivirală a putut fi administrată atât în ambulatoriu, cât și în spitale. Pacienții au beneficiat la timp de investigații, acest trend descendent începe să reflecte și numărul de cazuri la secțiile de Terapie Intensivă.

Iliuță: “Împreună cu ministerul, vom rezolva toate problemele”

 

Vasile Iliuță, președintele CJ Călărași, este la fel de convins ca ministrul că toate problemele se vor rezolva și că Ministerul Sănătății se va implica în rezolvarea situațiilor identificate în județul Călărași.

Cred un singur lucru: toate problemele ridicate de medici, de autorități, cu ocazia vizitei ministrului Alexandru Rafila, la Călărași, vor avea rezolvare, dacă toți vom fi convinși că fiecare problemă va fi analizată. Vorbim aici de Spitalul Municipal Oltenița, Spitalul Orășenesc Lehliu Gară și cele trei spitale ale Consiliului Județean. Împreună cu modificarea legislativă viitoare, cred că putem rezolva aproape toate problemele care s-au ridicat. Nu sunt probleme de nerezolvat. Împreună cu  ministerul, vom rezolva toate problemele”  –  a spus Vasile Iliuță în conferința de presă

Advertisement

Primarul Marius Dulce salută de asemenea prezența ministrului în județ: „Apreciez, şi pe această cale, eforturile depuse atât de domnia sa cât şi de conducerea Consiliului Judeţean şi managerii tuturor unităţilor spitaliceşti din judeţ pentru rezolvarea problemelor existente în cadrul sistemului local de sănătate.”, a transmis acesta pe o platformă de socializare.
Mai mult, senatorul Nicușor Cionoiu spune că atunci când este vorba de sănătate, este vorba despre toți cetățenii județului, deci implicit îmbunătățirea condițiilor din toate spitalele călărășene.
Unitatea medicală „Dr. Pompei Samarian” din Călărași are 571 de paturi de spitalizare continuă, unde sunt tratați pacienți cu urgențe traumatice, chirurgicale și cardiovasculare din tot județul.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

VIDEO / Noapte de petrecere transformată în misiune de salvare! Un tânăr a rămas blocat pe malul Brațului Borcea — pompierii au scos amfibiu SHERP

Published

on

Ce a început ca o noapte de distracție s-a transformat într-o misiune de salvare în toată regula. Polițiștii au cerut ajutorul pompierilor după ce mai mulți tineri au rămas blocați pe malul Borcei.

Potrivit primelor date, incidentul a fost înregistrat puțin după miezul nopții, în dimineața zilei de joi, când un echipaj de poliție aflat în zonă a observat bărbatul izolat pe malul opus al Brațului Borcea, fără posibilitatea de a se întoarce.

Accesul către acesta era imposibil pe jos sau cu o mașină obișnuită, așa că polițiștii au solicitat sprijinul pompierilor ISU Călărași. În scurt timp, la fața locului a ajuns o autospecială de intervenție și celebrul vehicul amfibiu SHERP, un utilaj spectaculos, capabil să se deplaseze prin apă, noroi și teren accidentat.

Bărbatul, care ar fi rămas pe mal după ce a participat la o petrecere în zonă, nu a mai avut cu ce să se întoarcă, iar terenul mlăștinos l-a izolat complet. Din fericire, nu a fost rănit, iar pompierii au reușit să-l aducă în siguranță pe teren solid, sub privirile curioase ale trecătorilor din port.

Advertisement

Echipajul cu SHERP, intrat recent în dotarea salvatorilor români, a fost din nou vedeta intervenției. Misiunea s-a încheiat cu succes, însă pentru bărbatul petrecăreț, noaptea s-a transformat într-o aventură de neuitat.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Fapt Divers

Aventura sălbatică din Călărași: Zoo-ul unde copiii devin exploratori!

Published

on

Dimineața se așterne blând peste Parcul Dumbrava, iar aerul poartă miros de frunze ude și promisiuni de aventură. La marginea orașului Călărași, acolo unde Dunărea își lasă ecoul în arbori, se deschide o poartă către o lume aparte – Grădina Zoologică, un spațiu în care copilăria, mirarea și natura se întâlnesc într-un pact tăcut.

Fondată în 1980, din visul unui inginer zootehnist cu nume de poveste – Gheorghe Tatavura –, grădina s-a născut nu ca o simplă colecție de animale, ci ca o pledoarie pentru viață. Astăzi, este a doua ca întindere din România, un teritoriu vast în care peste 90 de specii își duc traiul în tihnă, sub privirile curioase ale celor mici și mari.

Aleile largi, umbrite de arbori bătrâni, te poartă printre țarcuri și voliere, fiecare cu propria poveste. Aici, un tigru siberian își plimbă pașii cu o grație tăcută, acolo, un hipopotam plescăie leneș într-un bazin, iar mai încolo, un jaguar se strecoară printre frunze ca o umbră vie. Sunt animale venite din toate colțurile lumii, aduse prin schimburi internaționale, dar care par să fi găsit aici un echilibru, o liniște.

Pentru copii, locul e un tărâm fermecat. Râsetele lor se amestecă gălăgios cu răcnetele leilor, cu tropotul zebrelor și cu țipetele vesele ale maimuțelor. În hala păsărilor exotice, fluturii colorați dansează în aer, iar papagalii, cu glasuri stridente, par să le răspundă. Fiecare colț e o lecție de biologie transformată în joc, fiecare animal – o poveste spusă fără cuvinte.

Advertisement

Dar poate cea mai fascinantă atracție este “Aquaterrariumul”, o construcție recentă, ridicată cu sprijinul Primăriei. Aici, lumea subacvatică se dezvăluie în acvarii uriașe, unde pești exotici, reptile și crocodili par sculptați dintr-un vis tropical. În 2024, colecția s-a îmbogățit cu șapte noi exemplare, printre care specii rare, aduse prin colaborări cu alte grădini zoologice – dovadă că acest loc nu stă pe loc, ci crește, se transformă, respiră.

Grădina este administrată cu grijă de Direcția Municipală de Servicii Publice, iar spațiile de joacă, băncile umbroase și zonele de picnic o transformă într-un refugiu ideal pentru familii. Aici, educația ecologică se face firesc, fără didacticism, prin simpla prezență în fața vieții. Copiii învață despre conservare, despre respectul față de animale, despre fragilitatea echilibrului natural – nu din manuale, ci din întâlniri directe, autentice.

În zilele de sărbătoare, grădina devine vie. Intrarea liberă de Ziua Mondială a Inimii sau programul extins din vacanțele de primăvară (cum a fost cel din aprilie 2025, între 9:30 și 19:00) aduc valuri de vizitatori, dar și o energie aparte – o comunitate adunată în jurul mirării.

Și totuși, dincolo de atracții, de cifre și de evenimente, Grădina Zoologică din Călărași rămâne, în esență, un loc al întâlnirii. Întâlnirea dintre om și animal, dintre copil și necunoscut, dintre oraș și natură. Este o grădină cu fiare blânde, unde fiecare pas poate deveni o amintire, fiecare privire – o lecție de empatie.

Așadar, dacă pașii te poartă prin Călărași, lasă-ți o zi pentru această aventură. Nu vei găsi doar animale, ci și o parte din tine – cea care încă știe să se mire, să râdă, să privească lumea cu ochi larg deschiși.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Fapt Divers

Shiro Ishii: Medicul japonez care a transformat prizonierii în cobai umani

Published

on

Shiro Ishii (1892–1959), un medic militar japonez și microbiolog, este una dintre cele mai sinistre figuri ale celui de-al Doilea Război Mondial, cunoscut pentru experimentele sale inumane efectuate în cadrul Unității 731, o divizie secretă a Armatei Imperiale Japoneze. În timpul celui de-al Doilea Război Sino-Japonez (1937–1945) și al celui de-al Doilea Război Mondial, Ishii a condus experimente medicale atroce pe prizonieri, ucigând sute, posibil mii de oameni, în special chinezi, coreeni și prizonieri de război aliați. Supranumit „Mengele al Japoniei”, el a scăpat de justiție, primind imunitate din partea SUA în schimbul datelor sale despre armele biologice.

Biografie timpurie și educație

Născut pe 25 iunie 1892 în satul Shibayama, prefectura Chiba, Japonia, Shiro Ishii provenea dintr-o familie de proprietari de pământ. Inteligent și ambițios, a absolvit Facultatea de Medicină a Universității Imperiale din Kyoto în 1920, specializându-se în microbiologie. Fascinat de războiul biologic, a studiat în Europa în anii 1920, inspirându-se din cercetările germane și britanice asupra agenților patogeni. Cariera sa militară a început în 1921, iar în 1932 a fost numit șef al Unității 731, o unitate secretă de cercetare biologică și chimică, cu sediul în Manciuria ocupată, lângă Harbin, în lagărul Pingfang.

Unitatea 731 și experimentele

Unitatea 731, sub comanda lui Ishii, a devenit un centru al ororilor medicale. Prizonierii, numiți „bușteni” (maruta) pentru a le nega umanitatea, erau supuși unor experimente cumplite: vivisecții fără anestezie, infectări deliberate cu ciumă, holeră, antrax sau sifilis, teste de rezistență la ger (înghețarea membrelor), explozii controlate pentru a studia impactul armelor și expunerea la gaze toxice. Femeile însărcinate și copiii nu erau cruțați, fiind folosiți în teste de transmitere a bolilor sau pentru disecții. Ishii personal a supervizat experimente, dezvoltând arme biologice, precum „bombe cu ciumă” lansate asupra satelor chineze, care au ucis mii de civili.

Estimările victimelor variază: documentele japoneze distruse ascund amploarea exactă, dar se crede că între 3.000 și 12.000 de persoane au murit doar în lagărul Pingfang, fără a include victimele atacurilor biologice din afara lagărului. Orașe precum Changde și Ningbo au fost devastate de epidemii provocate de Unitatea 731, cu zeci de mii de morți. Ishii a ordonat și teste pe prizonieri de război americani și britanici capturați la Bataan, expuși la agenți patogeni sau uciși în experimente.

Advertisement

Metode și cruzime

Experimentele lui Ishii erau sistematice și lipsite de orice etică. Prizonierii erau infectați cu bacterii prin hrană, apă sau aerosoli, apoi disecați în viață pentru a observa progresia bolilor. Alții erau legați în câmp deschis pentru a testa grenade sau lansatoare de flăcări. Ishii a dezvoltat metode de dispersare a agenților biologici, inclusiv purici infectați cu ciumă, parașutați asupra populației civile. Într-un caz, a ordonat eliberarea a 70.000 de șobolani infectați în Manciuria. Aceste acțiuni nu doar că au ucis civili, ci au provocat epidemii care au continuat ani după război.

Unitatea 731 avea o fabrică de producție de agenți biologici, capabilă să genereze tone de bacterii anual. Ishii a visat să folosească aceste arme împotriva SUA, dar planurile au fost abandonate după capitularea Japoniei în 1945. Pentru a ascunde crimele, lagărul Pingfang a fost distrus, iar prizonierii rămași au fost uciși și incinerati.

Imunitatea și consecințele

După capitularea Japoniei în august 1945, Ishii a fost arestat de forțele aliate, dar a negociat imunitatea cu SUA. În schimbul datelor sale despre armele biologice și experimentele pe oameni, considerate valoroase în contextul Războiului Rece, el nu a fost judecat la Procesele de la Tokyo pentru crime de război. Americanii, conduși de generalul Douglas MacArthur, au clasificat cercetările Unității 731, iar Ishii a fost eliberat în 1946. S-a întors în Japonia, trăind discret ca medic și consultant, și a murit de cancer la gât în 1959, la 67 de ani, fără a fi tras la răspundere.

Alți membri ai Unității 731 au primit pedepse minore sau au continuat cariere în medicină și politică în Japonia postbelică. Crimele au rămas puțin cunoscute publicului până în anii 1980, când supraviețuitori și istorici au început să dezvăluie adevărul. Japonia a recunoscut oficial existența Unității 731 abia în anii 1990, dar fără scuze formale pentru victimele chineze.

Moștenire

Cazul lui Shiro Ishii rămâne un simbol al cruzimii științifice și al compromisurilor morale ale Războiului Rece. Datele sale au fost folosite de SUA în propriile programe de arme biologice, dar la un cost etic imens. Muzeul Unității 731 din Harbin, deschis în 1985, păstrează memoria victimelor, expunând instrumente și mărturii. Cărți precum „Unit 731: Japan’s Secret Biological Warfare in World War II” de Peter Williams și filme ca „Men Behind the Sun” (1988) au adus povestea în atenția lumii, deși controversate pentru brutalitatea detaliilor.

Advertisement

Curiozități

  • Ishii a fost descris de subordonați ca un lider carismatic, dar rece, care savura controlul asupra vieții și morții.

  • Unitatea 731 a testat arme biologice pe scară largă, inclusiv în atacuri aeriene care au ucis peste 20.000 de civili în Changde în 1941.

  • În ciuda imunității, Ishii a trăit izolat, temându-se de răzbunarea foștilor prizonieri sau a agenților chinezi.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading