Trecerea timpului și-a lăsat amprenta asupra clădirii în care își desfășoară activitatea Instituției Prefectului Județului Călărași, fapt pentru care încă din anul 2008 se tot fac demersuri pentru reabilitarea și consolidarea acestei clădiri cu un istoric important. 

https://youtu.be/H6bkfUvqSYM

Președintele Consiliului Județean Vasile Iliuță și senatorul Nicușor Cionoiu au criticat, într-o conferință de presă desfășurată astăzi, 17.06.2021, adresa prefectului Valentin Barbu către Compania Națională de Investiții (CNI) în ceea ce privește proiectul „Centru Socio-Cultural Călărași (fost Palat Administrativ)”. Membrii PSD consideră că intenția prefectului este de a sabota dezvoltarea județului Călărași. 

Adresa face referire la dreptul de administrare al clădirii și la situația juridică incertă în care aceasta se află. Conform documentului semnat de domnul prefect, proiectul ar trebui să fie preluat de CNI doar în momentul în care toate aspectele neclare sunt înlăturate.

Răspunsul președintelui Consiliului Județean: „Un punct destul de neplăcut pe care vreau să vi-l prezint în această conferință de presă este adresa pe care prefectul județului Călărași, domnul Barbu, o trimite Companiei Naționale de Investiții pentru investiția pe care Consiliul Județean (CJ) a depus-o și pentru care solicită finanțare. Din cauza bugetului foarte mic aprobat, cu 50% mai mic față de anii trecuți, noi încercăm să găsim resurse pentru a finanța Prefectura, deoarece am ajuns într-un stadiu destul de avansat – avem proiectul tehnic, am licitat prefectura, avem un constructor, urmează doar să găsim finanțare. Pentru această finanțare, domnul prefect trimite o adresă la CNI sub pretextul că situația juridică a fostului palat prefectoral e ambiguă și nu e în administrarea CJ. Avem un prefect care e împotriva dezvoltării județului Călărași, avem un prefect care se lăuda în campania electorală cu ce investiții face CJ, se lăuda cu investiția palatului prefectoral în campania electorală. Acum domnul prefect a devenit omul care sabotează și face rău CJ. CJ înseamnă dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea imobilelor pe care toți le dorim să le finalizăm. Dacă domnia sa consideră că nu suntem capabili să o gestionăm, să o finalizăm, i-o dau domniei sale la Prefectură să găsească soluții pentru finanțare chiar dânsul.”, a declarat Vasile Iliuță.

Nicușor Cionoiu subliniază nevoia de înțelegere între părțile politice în scopul cetățenilor și dezvoltării județului: „Dacă în campanie spunem ceva și după campanie spunem altceva, este o problemă care nu face altceva decât să ne oprească din dezvoltarea orașului. Nu avem nevoie acum de o dispută politică, avem nevoie ca oamenii să fie mulțumiți de noi și să vadă fiecare contribuție a noastră. În acest moment, avem nevoie de o înțelegere, orgoliile trebuie lăsate la o parte. Indiferent de ce spune domnul prefect, eu vreau să vă asigur de altceva – avem o echipă foarte puternică. Suntem oameni ai faptelor, nu a vorbelor fără conținut.”, a susținut senatorul în conferința de presă.

Prefectul județului Călărași, Valentin Barbu, susține că, din punct de vedere legal, Palatul Administrativ trebuie să aparțină administrației instituției prefectului, întrucât reprezintă un imobil de uz și interes public național, nu județean. În acest sens, Ministerul Afacerilor Interne trebuie să promoveze o hotărâre de guvern prin care este revocat dreptul de administrare temporală deținut de Consiliul Județean Călărași. Prefectul prezintă în detaliu istoricul încercărilor de reabilitare a clădirii.

Valentin Barbu, prefectul Județului Călărași: Aș vrea ca cetățenii să știe care e punctul meu de vedere și adevărul în legătură cu posibilitatea reabilitării acestei clădiri monumentale. Așa cum am spus-o și în urmă cu 5 ani la vestirea în funcție de vice-președinte al Consiliului Județean (CJ), reabilitarea acestei clădiri trebuie să rămână o prioritate a administrației publice locale și centrale. Cea mai importantă clădire a județului Călărași din punct de vedere arhitectonic trebuie să fie reabilitată și vă promit că acest lucru se va întâmpla. Eu nu am nicio dispută cu cei de la CJ, dar aș vrea să fim corecți unii cu ceilalți. Dacă eram convins că în acest moment CJ are atribuțiile, are fondurile necesare în așa fel încât clădirea să fie reabilitată în integralitatea ei, cu cea mai mare solicitudine eram de acord și nu aveam absolut nimic de obiectat. Din păcate, deși la CJ s-a derulat un proiect din bugetul propriu al CJ, începând din 2018, s-a încheiat și un contract, din câte am înțeles. În data de 23 septembrie, domnul președinte a venit cu dedicație pe acest contract și l-a semnat. S-a trezit între timp că nu mai are bani să plătească acest contract și probabil din acest motiv nici nu a dat ordinul de începere al lucrărilor. E o problemă. Eu nu știu cum a demarat proiectul știind că nu există fondurile necesare.

Mai e și e o altă problemă – inițial, la 32 de milioane de lei, în 5 luni s-a majorat devizul și a ajuns undeva pe la 57 de milioane de lei. Lăsând lucrul ăsta la o parte, din punctul nostru de vedere, CJ nu mai poate finanța această clădire și vă spun de ce. Prin hotărârea Guvernului 2376/2004 Palatul Administrativ a fost transmis în administrare temporală a CJ Călărași pe durata execuției lucrărilor de consolidare, lucrări care din punctul nostru de vedere sunt finalizate, și așa este – vorbim strict de lucrările de consolidare. Astăzi, când stăm de vorbă, rămân neexecutate lucrările de reabilitare, de restaurare, întrucât actualul administrator a lăsat să se înțeleagă că realizarea acestui obiectiv nu reprezintă o prioritate în strategia sa investițională. În contradicție cu dispoziția actului administrativ de mai sus, prin hotărârea de Guvern nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare, acest imobil se găsește înregistrat sub numărul MFP111448, fiind în administrarea Prefecturii Călărași, având ca ordonator principal Ministerul Afacerilor Interne.

CJ spune că s-a făcut o prelungire a procesului verbal de predare – primire.

Nu, se invocă un act adițional la un protocol expirat din 2013, act adițional încheiat în 2017, deci protocolul era expirat la momentul în care s-a încheiat acest act adițional de cel puțin 4 ani. Din punctul nostru de vedere și cerând părerea Ministerului Justiției, ni s-a spus că acest act adițional nu constituie just titlu, deci nu are nicio valoare din punct de vedere juridic.

În anul 2013, CJ a adoptat hotărârea nr. 111 prin care renunță la administrarea temporală a Palatului Administrativ și aprobă transmiterea acestuia în administrarea instituției prefectului județului Călărași. În argumentația acestei hotărâri, inițiatorul, președintele CJ, susține că din cauza lipsei fondurilor financiare de la nivelul bugetului propriu al județului Călărași lucrările de reabilitare au fost sistate. Atenție, vorbim de lucrările de reabilitare, nu de cele de consolidare deja efectuate. Există și documente în acest sens pe care, ulterior, o să facem un dosar și o să le transmitem domnului ministru de Interne, domnului Bode cu care am și discutat această problemă. Deci, lucrările de reabilitare au fost sistate, contractul de lucrări pierzându-și valabilitatea la 30 iunie 2013 impunându-se, astfel, preluarea din administrarea CJ Călărași a Palatului Administrativ în administrarea instituției prefectului, administrația județeană nu mai putând din punct de vedere legal să aloce sume pentru un imobil a cărui proprietate nu o deține. Mai mult, în urma unor informări referitoare la derularea contractului, contrat ce avea ca obiect consolidarea și reabilitarea palatului, deci două noțiuni distincte, consolidarea și reabilitarea, CJ precizează foarte clar faptul că obligațiile asumate de Banca Mondială care a finanțat parte din lucrările de consolidare și Guvernul României care a asigurat parte din lucrările de consolidare, în asigurarea resurselor financiare aferente sursei S1, așa cum a fost denumită în contractul de finanțare, sursă ce avea ca destinație realizarea lucrărilor de consolidare, repet – structura de rezistență a imobilului. Slavă Domnului că ele au fost finalizate în 2013, pentru că astfel dacă ele nu erau realizate cred că era la pământ. Lucrările de consolidare au fost realizate în totalitate, în timp ce sursele S2 și S3, surse ce finanțau lucrările de reabilitare, prezentau un risc de executat. Demn de remarcat următorul lucru – conform prevederilor contractuale, CJ Călărași trebuia să asigure sumele necesare următoarelor categorii de lucrări: arhitectură finisaj interior-exterior, refacere decorațiuni interioare, restaurare intrare principală, instalații electrice și de curent slab, instalații termice interioare și climatizare, instalații paratrăznet, instalații de telefonie, rețelele exterioare de alimentare cu apă, canalizare și termice.

Doi ani mai târziu, în 2015, a fost încheiată o minută între reprezentații CJ și reprezentații instituției prefectului la care au participat și din partea Ministerului de Interne, mai precis din parte Direcției Generale de Logistice în care se menționează: reprezentații CJ Călărași susțin în continuare că urmarea nefinalizării lucrărilor de la corpul A, lucrările de reabilitare de care pomeneam și încetării contractului de realizare a lucrărilor de consolidare, imobilul trebuie trimis în administrarea instituției prefectului Călărași. Cu aceeași ocazie s-a consemnat că pentru acest obiectiv, în perioada 2005-2013 a fost cheltuită suma de 4.268.230 de lei. Potrivit centralizatorului financiar, realizări și rest de executat, rezultă un necesar pentru activități rămase de executat la data încetării contractului de lucrări – 8 mai 2013, în valoare de 8.254.982 de lei inclusiv TVA. Chiar dacă noi indexăm această sumă din 2013 și ajungem în anul 2021, din punctul meu de vedere tot nu poți ajunge la suma de 57 de milioane de lei. Este imposibil să ajungi de la 8 milioane la 57, indiferent cum ai indexa.

În anul 2020, ministrul Finanțelor Publice, actualul Ministru al României, domnul Florin Cîțu, la o solicitare pe care eu personal am făcut-o către Ministerul de Finanțe, atunci fiind în calitate de vice-președinte al CJ, am cerut un punct de vedere de la ministrul de finanțare în ideea de știind că este un contract care urmează a fi semnat, dacă noi putem investi în această clădire și putem duce contractul mai departe. Adică, am cerut un punct de vedere nu cu rea credință, ci cu bună credință. Dacă ei dădeau ok-ul înseamnă că toată lumea era mulțumită și probabil începeau lucrările. Eu vă spun ce a răspuns domnul Cîțu – exprimă o opinie referitoare la situația juridică a acestei clădiri în sensul că, dacă imobilul în cauză este de interes și uz public național, trebuie promovată o hotărâre de guvern de către Ministerul Afacerilor Interne referitoare la revocarea dreptului de administrare temporală deținut de CJ Călărași. Din punctul nostru de vedere, așa cum se precizează în cadrul Art. 1 din hotărârea de guvern 706/94 privind trecerea palatelor administrative din municipiile reședință de județ în administrarea instituției prefectului cu modificările și completările ulterioare, acest imobil este de uz și interes public național și nu unul de uz și interes public județean.

Cum se poate rezolva această problemă?

Această problemă se poate rezolva foarte simplu. În urma promovării hotărârii de guvern de către Ministerul Afacerilor Interne, așa cum ne-a dat un punct de vedere și domnul Prim-Ministru, ea rămâne în administrarea instituției prefectului și prin Compania Națională de Investiții (CNI), printr-un program multianual de finanțare, se poate finanța în următorii 3 ani. Probabil că mai multe de la 8 milioane de lei să zicem că ajungem maxim la 25 de milioane de lei. Evident, vă dau părerea mea estimativă, proiectul tehnic va spune de fapt. Nu ai cum să ajungi la 57 de milioane. Prin CNI se poate finanța reabilitarea acestei clădiri în următorii 3 ani.