Știri
VIDEO. Nicola Rîjnoveanu: “Întotdeauna am avut încredere în cetățenii din comuna Roseți!”
Comuna Roseți este condusă de primarul Rîjnoveanu Nicolae de 5 mandate, acum social-democratul se bucură de cel de-al 6-lea mandat pentru funcția de primar al comunei Roseți. Nu poate fi vorba decât despre o dovadă clară a voinței în administrație. Rîjnoveanu a reușit să modernizeze localitatea călărășeană, depășind multe comune din această zonă a județului. Calitatea infrastructurii din municipiul Călărași cu cea din Roseți, greu de comparat… spun chiar cetățenii municipiului reședință de județ.
La doar câteva zile după dobândirea noului mandat de edil, jurnaliștii redacției noastre l-au contactat pe edil pentru a discuta despre campania electorală, felul în care a decurs aceasta, aprecierierile edilului vis-a-vis de parlamentarii călărășeni care se pregătesc și ei de campanie, dar și despre următoarele proiecte pe care le are de realizat pentru comunitatea ce i-a acordat încredere pentru încă 4 ani.
Domnule primar, sunteți vesel, optimist. V-am găsit din nou la muncă. Cum a fost întâlnirea cu alegătorii? Ce percepție v-au lăsat aceste alegeri?
Nicola Rîjnoveanu: Pe toată perioada campaniei, mai ales în ultimele 3-4 zile, vedeam o deschidere la cetățenii din comună, felul în care mă primeau și in care discutam problemele. Pur și simplu m-au mobilizat pozitiv. Nu vă ascund că au fost și oameni de sărăcia cărora au profitat contracandidații noștri, și făcându-le mici atenții, au reușit să-i facă să voteze cu dumnealor. O astfel de campanie au făcut, dar am zis să terminăm și să nu mai discutăm, să nu mai incităm, nu are niciun rost. Oamenii au ales. Cetățenii din comuna Roseți au dovedit, încă o dată, că știu într-adevăr să evalueze munca și faptele celor care le conduc destinele. Încrederea mea nu a fost în zadar. Le mulțumesc încă o dată, le mulțumesc și celor care m-au votat, și celor care nu m-au votat. Cei care m-au votat știu foarte bine și au căpătat încredere în mine că ceea ce am promis se va rezolva. Sunt speranța lor înspre un trai mai bun. Cei care nu m-au votat au avut motivele lor, însă au fost influențați de micile atenții pe care contracandidații le-au făcut în campanie și de amenințările cum că vor fi dați afară de la serviciu. Oamenii din comuna Roseți să nu aibă teamă de nimeni. Profit de această ocazie să le spun că nu în felul acesta se face campanie. Cei care nu apreciază realizările unui om nu merită respect.
Au ieșit discuții care spun că cineva m-ar fi ajutat în realizarea tuturor proiectelor pe care eu le am. Nu e adevărat. Persoana respectivă nu m-a ajutat niciodată, doar aprecia faptele pe care eu le făceam. Această persoană mi-a fost apropriată sufletului și am avut întotdeauna aprecieri pentru el. Am ce am cu cei care nu sunt din localitate. Mereu am crezut că aceste persoane nu ne cunosc nevoile și necazurile.
Ce parlamentari PSD credeți ca au reprezentat corect județul nostru? Pe cine a-ți susține?
Nicola Rîjnoveanu: Aș putea spune că toți parlamentarii care sunt din județ, inclusiv Roxana. Atât timp cât au activat în rândurile PSD-ului și au muncit pentru acest partid, și-au făcut treaba. Faptul că [Roxana Pațurcă] a trecut dintr-o barcă în cealaltă nu mai prezintă niciun fel de garanție. Oamenii au avut încredere că le reprezintă interesele și ei, trecând într-o altă barcă, ce interese reprezintă? Mai reprezintă interesele care care i-au votat? Nu. Eu cred că trebuie modificată legea – ai părăsit barca, pur și simplu ai pierdut mandatul iar supleantul urcă după dumneata. Cetățenii ne-au votat bazându-se pe politica noastră, deci noi trebuie să rămânem fideli cauzei.
Vorbeați despre legislație. Unde ar trebui să intervină PSD?
Nicola Rîjnoveanu: Ar trebui să intervină peste tot. Legi noi n-ar trebui să mai emitem pentru că nu este cazul. Noi trebuie doar să îmbunătățim calitativ cuprinsul unor articole, în așa fel încât ele să fie aplicate fără echivoc, fără a mai putea face contestație. Articolele ar trebui să fie tranșante, în așa fel încât lumea să le înțeleagă, să le respecte.
Rămâneți, domnule Râjnoveanu, primarul tuturor. Ce mesaje aveți pentru oameni?
Nicola Rîjnoveanu: Întotdeauna am avut încredere în cetățenii din comuna Roseți. Repet, cetățeanul din comuna Roseți știe să evalueze faptele și ceea ce a fost făcut în 4 ani. Eu le mulțumesc pe această cale tuturor cetățenilor din comuna Roseți, le urez multă sănătate și încredere că eu voi realiza ceea ce mi-am propus. Sunt primarul tuturor locuitorilor din comuna Roseți.
INTERVIUL VIDEO poate fi urmărit la – AICI
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Municipiul Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori
Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori
Uniunea Europeană pregătește noi directive care ar putea schimba regulile jocului în ceea ce privește alocarea fondurilor pentru dezvoltare urbană. Una dintre condițiile aflate în discuție vizează pragul minim de populație: orașele cu sub 100.000 de locuitori riscă să fie eliminate din categoria eligibilă pentru proiectele mari de finanțare.
Municipiul Călărași, care conform ultimului recensământ are în jur de 59.000 de locuitori, ar putea fi direct afectat de această modificare. În lipsa unei strategii proactive, orașul riscă să piardă accesul la fonduri europene esențiale pentru infrastructură, mobilitate urbană, mediu sau digitalizare.
O soluție este înființarea unei zone metropolitane, un demers care ar permite Călărașiului să se asocieze cu comunele învecinate și să depășească artificial, dar legal, pragul de 100.000 de locuitori
„Dacă vrem să câștigăm proiecte mari, municipiul trebuie să aibă peste 100.000 de locuitori. Trebuie să înființăm o asociație pentru zona metropolitană”, a explicat edilul Călărașiului într-un interviu recent.
Zona metropolitană ar permite nu doar atragerea de fonduri mai consistente, ci și o abordare coordonată a dezvoltării regionale – de la transport public integrat până la politici de mediu și locuire. Pentru moment, Primăria Călărași nu a făcut publice pași concreți pentru constituirea unei astfel de structuri asociative, însă surse din administrație confirmă că discuțiile au fost demarate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Centrul Cultural Poșta Veche a fost, zilele acestea, gazda unei noi serii de ateliere de Upcycling, unde materialele simple au prins viață prin imaginația și mâinile dibace ale copiilor. Activitățile, desfășurate de marți până vineri, între orele 09:00 – 17:00, au îmbinat creativitatea, reciclarea și distracția.
Primul atelier a adus la viață dorința mai veche a participanților – construirea unui circuit spectaculos pentru bile din carton, celuloză și pahare de plastic. Într-un alt atelier, copiii au realizat titirezi transformați în zburători, pe care i-au testat cu entuziasm în curte, dar și brelocuri colorate și personalizate.
Imaginația a continuat să fie pusă la încercare cu marionete origami haioase și titirezi în forme și culori variate, iar ultima zi a adus joacă senzorială prin realizarea de baloane lipicioase umplute cu făină.
„A fost încă o săptămână plină de creativitate, reciclare cu sens și multă veselie”, transmit organizatorii.
Cei interesați se pot înscrie la următoarele ateliere sunând la 0720 024 519 – Alina Anghelache.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În decembrie 1900, un eveniment misterios a avut loc pe insula Eilean Mòr, parte a arhipelagului Flannan Isles din largul coastei de nord-vest a Scoției. Trei paznici ai farului maritim, James Ducat, Thomas Marshall și Donald McArthur, au dispărut brusc de la posturile lor, lăsând în urmă o poveste care continuă să fascineze și să ridice întrebări fără răspuns.
Farul, construit în 1899 de David Alan Stevenson pentru Northern Lighthouse Board, era o structură solidă, situată la peste 45 de metri deasupra nivelului mării, menită să ghideze navele prin apele periculoase ale Atlanticului de Nord. Cei trei paznici lucrau în ture, izolați pe insula aridă, unde singurele alte „locuitoare” erau păsările marine. Viața lor era una dură, marcată de condiții meteorologice extreme și de o rutină strictă.
Primul semn al problemei a apărut pe 15 decembrie 1900, când nava transatlantică Archtor a trecut pe lângă insule și a observat că farul era stins, deși vremea era nefavorabilă. Totuși, din cauza condițiilor dificile, nu s-a putut investiga imediat. Abia pe 26 decembrie, nava Hesperus, care aducea un paznic de rezervă, Joseph Moore, a ajuns la insulă. La sosire, nu a fost întâmpinată de nimeni, iar Moore a urcat cele 160 de trepte spre far, descoperind o scenă tulburătoare: ușa principală era închisă, paturile nefăcute, ceasul oprit, iar o masă cu mâncare neatinsă sugera o întrerupere bruscă a activităților zilnice. Cei trei bărbați pur și simplu dispăruseră.
O investigație condusă de superintendentul Robert Muirhead a relevat urme de daune provocate de furtuni pe partea de vest a insulei: balustradele de fier erau îndoite, o șină de cale ferată era smulsă din beton, iar un bolovan de peste o tonă fusese deplasat. Muirhead a concluzionat că cei trei ar fi putut ieși pentru a securiza echipamente în timpul unei furtuni neașteptat de violente și ar fi fost surprinși de un val uriaș care i-a măturat în mare. Totuși, absența furtunilor raportate în zonă în zilele precedente a alimentat alte teorii: de la un conflict intern care a dus la căderea lor de pe stânci, la scenarii fantastice precum atacul unui monstru marin sau influența unor spirite.
Niciun corp nu a fost găsit vreodată, iar ultimele însemnări din jurnalul farului, datate 13 decembrie, menționau doar condiții meteo dificile, fără indicii clare despre soarta lor. Misterul rămâne nerezolvat, transformând povestea paznicilor din Flannan într-o legendă maritimă care a inspirat poezii, filme și opere.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cât valorează grâul, porumbul și floarea-soarelui în 2025? Consilierii județeni din Călărași au stabilit prețurile
Municipiul Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori
Cinema Călărași / Băieții răi revin la Călărași cu o misiune imposibil de… cuminte!
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
