Știri
6 august – Praznicul Schimbarii la Fata
La sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului nostru Iisus Hristos, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, a săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala Mitropolitană din Timișoara, iar Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a liturghisit în biserica Parohiei Săvârșin, județul Arad.
Deși pentru zona de vest a țării a fost emisă avertizarea Cod roșu de caniculă, numeroși credincioși timişoreni au participat, de praznicul Schimbării la Față a Domnului și Mântuitorului Iisus Hristos, la Sfânta Liturghie de la Catedrala Mitropolitană din Timișoara. Dumnezeiasca slujbă a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. În cadrul sinaxei euharistice au fost pomeniți ostașii români jertfiți pe câmpul de luptă în timpul bătăliilor de la Mărăști, Mărășești și Oituz. După otpust, chiriarhul a vorbit despre minunea petrecută pe Muntele Tabor ce are în centru tainica Transfigurare a Mântuitorului Iisus Hristos. Totodată, Părintele Mitropolit Ioan a vorbit și despre jertfa transfiguratoare a soldaților români pentru apărarea și întregirea țării noastre.
„I-am pomenit astăzi pe cei 350.000 de ostași români care au căzut la Mărăși, Mărășești și la Oituz. Cu sângele lor, ostaşii au spălat fața României și, de atunci, avem o altă țară, România Mare. Iată cu ce au spălat ei chipul sfâșiat de milenii al neamului nostru românesc! Să ne schimbăm și noi, iubiți credincioși, și să ne întoarcem la omenia românească de odinioară!”, a spus în cuvântul său Înaltpreasfințitul Părinte Ioan.
În această zi de praznic împărătesc, conform unei vechi tradiții consemnate de canonului 28 al Sinodului Trulan din 692, credincioșii au adus la biserică, spre binecuvântare, prinoase din pârga strugurilor, atât pentru protejarea culturilor viței-de-vie de dăunători și de boli păgubitoare, cât și ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru roadele toamnei.
Întrucât termometrele indicau peste 40°C, din inițiativa Mitropolitului Banatului, Direcția de Sănătate Publică Timiș, în colaborare cu Arhiepiscopia Timișoarei, a deschis, în interiorul Catedralei Mitropolitane, un punct de prim ajutor, unde credincioșii afectați de caniculă pot găsi dozatoare de apă rece, iar cei cu diabet ori cu afecțiuni cardiace pot beneficia de consultații medicale primare.
Slujire arhierească în Parohia Săvârşin
Praznicul Schimbării la Faţă a Domnului a fost serbat în acest an într-un mod deosebit de către credincioşii Parohiei Săvârşin, deoarece în mijlocul lor s-a aflat întâistătătorul eparhiei arădene, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Timotei. Chiriarhul arădean a oficiat Sfânta Liturghie în biserica parohială cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, împreună cu preotul paroh Călin Mădăluţă şi arhidiaconul Tiberiu Ardelean, în prezenţa Alteţelor Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu şi a numeroşilor invitaţi şi credincioşi.
La momentul potrivit, Înaltpreasfințitul Părinte Timotei a rostit un cuvânt de învăţătură intitulat „Frumuseţea chipului celui dintâi…”. Titlul se referă la tălmăcirea numirii praznicului de astăzi, având întregirea arătată în imnografia slujbelor, adică starea de început a omului care tinde către Dumnezeu cu ajutorul harului divin, lumina dumnezeirii lucrând negrăit la desăvârşirea fiinţei omeneşti. „Virtuţile credincioşilor s-au arătat în istoria popoarelor uneori cu sacrificii prin tot ceea ce este spre zidire, şi nu spre distrugere”, a subliniat ierarhul.
În continuare, Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a săvârşit o slujbă de pomenire pentru eroii ostași căzuți pe câmpurile de luptă în timpul Primului Război Mondial în lupta de la Mărășești din 6 august 1917, alături de rugăciunea pentru Regele Ferdinand, „Întregitorul” României, pentru Regina Maria, „Mama Răniților”, și pentru Regina Ana, la împlinirea unui an de la trecerea la cele veșnice. La acest moment, Înaltpreasfinţia Sa a vorbit despre faptul că frământările lumii trebuie să ducă la pace şi unitate, sărbătoarea amintindu-ne, prin coincidenţa datelor, de cea mai reprezentativă bătălie pentru armata română în cel Dintâi Război Mondial la Mărăşeşti, precum şi de lansarea primei bombe atomice la Hiroshima în cel de-al Doilea Război Mondial, un avertisment pentru omenire de a-şi înnoi mereu eforturile pentru pace. Avem încredinţarea că eroii se vor muta în lumina cea veşnică, pilduitoare pentru idealurile umanităţii. Exemple sunt gen. Ieremia Grigorescu, cpt. Grigorie Ignat, Ecaterina Teodoroiu şi mulţi alţii, sub conducerea Regelui Ferdinand, cu concursul Reginei Maria. Chiriarhul arădean a amintit exemplul de dăruire al Reginei Ana în cel de-al Doilea Război Mondial, de la a cărei trecere la cele veşnice s-a scurs un an.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corul parohiei din Săvârșin. La final, membrii coralei i-au oferit Înaltpreasfințitului Părinte Timotei o icoană cu praznicul Schimbării la Față.
Sărbătoare la Mănăstirea Almăj-Putna
La praznicul Schimbării la Față a Mântuitorului Iisus Hristos, sute de credincioși din Valea Almăjului, dar și din alte părți ale țării și-au îndreptat pașii spre Mănăstirea Almăj-Putna din județul Caraș-Severin. Ziua hramului acestui așezământ monahal a constituit prilej de rugăciune și de bucurie duhovnicească pentru pelerinii veniți să participe la sfintele slujbe. Sfânta Liturghie a fost oficiată din încredințarea Preasfințitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, de părintele arhimandrit Constantin Timiș, vicar eparhial, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi în Altarul de vară al mănăstirii.
Potrivit tradiției, la acest praznic, părintele vicar a săvârșit la sfârșitul Sfintei Liturghii și o slujbă de binecuvântare a rodului viei. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic „Ethos” al Episcopiei Caransebeșului. Anul acesta, credincioșii care au luat parte la Bucuria hramului de la Almăj-Putna au avut posibilitatea să se închine și la moaștele Sfântului Pantelimon aduse de la metocul Centrului eparhial din Caransebeș.
În cuvântul de învățătură rostit credincioșilor, părintele vicar a arătat cât de importantă este pregătirea noastră în viața aceasta pentru a ne împărtăși de slava Sfintei Treimi în viața veșnică.
Construcţia Schitului Almăj-Putna a început în toamna anului 1996, când a fost turnată temelia unei clădiri care cuprinde 19 chilii, paraclisul, trapeza şi bucătăria. Viaţa monahală propriu-zisă a început în luna martie a anului 1997. În anul 1999, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a ridicat schitul la rang de mănăstire, având hramul „Schimbarea la Faţă a Mântuitorului Iisus Hristos”. (ziarullumina.ro)
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Claude Oscar Monet s-a născut la 14 noiembrie 1840 în Paris, dar copilăria și-a petrecut-o la Le Havre, pe coasta normandă, unde marea și cerul schimbător i-au trezit pentru totdeauna dragostea de lumină. Tatăl său, negustor prosper, dorea ca fiul să-i urmeze în comerț, însă tânărul Claude desena caricaturi pe care le vindea marinarilor și trecătorilor. La 15 ani era deja cunoscut în oraș ca un caricaturist priceput.
Totul s-a schimbat când l-a întâlnit pe Eugène Boudin, pictor care lucra în aer liber. Boudin l-a convins să iasă din atelier și să picteze natura așa cum o vede cu adevărat, cu lumina ei vie și schimbătoare. „Nu picta ce știi că este acolo, pictează ce vezi”, îi spunea maestrul. Aceste cuvinte aveau să devină crezul întregii sale vieți.
În 1859 pleacă la Paris. Refuză să urmeze cursurile Școlii de Belle-Arte și intră în atelierul lui Charles Gleyre, unde îi cunoaște pe viitorii săi prieteni și tovarăși de luptă: Pierre-Auguste Renoir, Alfred Sisley și Frédéric Bazille. Împreună încep să picteze în pădurea Fontainebleau și pe malul Senei, sfidând regulile rigide ale picturii academice.
Primul mare scandal îl provoacă în 1866 cu tabloul „Camille” sau „Femeia în rochie verde”, portretul viitoarei sale soții, Camille Doncieux. Pictura este acceptată la Salonul oficial și primește laude, dar succesul durează puțin. Anii următori sunt grei: sărăcie, refuzuri repetate la Salon, moartea prematură a tatălui care îi tăiase orice sprijin financiar.
Războiul franco-prusac din 1870 îl alungă în Olanda și apoi în Anglia. La Londra descoperă operele lui Turner, a cărui lumină dizolvată în ceață îl va influența profund. Întoarsă în Franța, se stabilește la Argenteuil, pe Sena. Aici, împreună cu Renoir, Sisley și Manet, pun bazele mișcării care va fi numită mai târziu impresionism.
În 1874 are loc prima expoziție a grupului la fotograful Nadar din Paris. Criticul Louis Leroy, batjocorind tabloul lui Monet „Impresie, răsărit de soare”, folosește cuvântul „impresioniști” ca insultă. Numele rămâne și devine steagul sub care va triumfa o întreagă revoluție artistică.
Camille îi dăruiește doi fii, Jean și Michel, dar sănătatea ei se degradează rapid. Moare în 1879, la doar 32 de ani. Monet o pictează pe patul de moarte – una dintre cele mai sfâșietoare mărturii ale dragostei sale.
În 1883 descoperă Giverny, un sat la 80 km de Paris. Cumpără o casă cu grădină și, cu timpul, o transformă într-un paradis de flori și apă. Aici va picta cele mai cunoscute serii ale sale: nuferi, podul japonez, grădina în toate anotimpurile și la toate orele zilei. Pentru el, un tablou nu era niciodată terminat – era doar o clipă de lumină prinsă pe pânză.
După 1890 începe să lucreze în serie: aceleași subiecte pictate în condiții diferite de lumină și atmosferă – grămezi de fân, catedrala din Rouen, plopii de pe Epte. Criticii care altădată râdeau încep să înțeleagă. În 1891 are prima expoziție personală de succes. Banii vin în sfârșit.
Se recăsătorește cu Alice Hoschedé, văduva unui prieten care îi crescuse copiii în anii grei. Împreună formează o familie numeroasă și fericită la Giverny. Dar nenorocirile nu se opresc: în 1911 moare Alice, iar în 1912 află că suferă de cataractă dublă. Vederea îi scade dramatic. Culorile devin mai închise, tușele mai groase, mai dramatice. Refuză operația mult timp, de teamă să nu-și piardă percepția culorilor. Abia în 1923 acceptă intervenția, dar vederea nu-și mai revine complet.
Chiar și aproape orb, continuă să picteze marile panouri cu nuferi destinate Muzeului Orangerie. „Vreau să pictez aerul în care se află podul, casa, râul”, spunea. În ultimii ani lucra cu o furie disperată, ștergând și recompunând pânzele până când asistenții aproape că îl opreau cu forța.
La 5 decembrie 1926, la 86 de ani, Claude Monet moare la Giverny, înconjurat de familie și de grădină. Lângă patul său atârna ultimul tablou la care lucrase – un colț de iaz cu nuferi, pictat în roșu aprins și violet, culorile pe care le vedea în mintea sa când ochii nu-l mai ajutau.
A lăsat în urmă peste două mii de tablouri și o lume transformată: a învățat omenirea să vadă lumina care se schimbă în fiecare clipă și să o iubească așa cum era – efemeră, vie, imposibil de prins pentru totdeauna. Dar el a încercat. Și aproape că a reușit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ITM Călărași, bilanț dur în noiembrie: amenzi de peste 167.000 lei și zeci de nereguli descoperite la angajatori din județ
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Călărași a încheiat luna noiembrie cu o serie amplă de controale în domeniile cele mai expuse riscurilor de muncă nedeclarată și accidentelor de muncă. Verificările au vizat transporturile rutiere, saloanele de înfrumusețare, extracțiile de agregate, agricultura, comerțul, taxiurile, publicitatea, domeniul auto, construcțiile, industria alimentară, barurile și restaurantele, dar și unități din sectorul zootehnic.
În total, inspectorii au realizat 165 de controale, dintre care 100 în domeniul relațiilor de muncă și 65 în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM).
Nereguli grave la relațiile de muncă: amenzi de 130.000 lei, dintre care 100.000 lei pentru muncă nedeclarată
În zona relațiilor de muncă, inspectorii au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor ajungând la 130.000 lei. Cea mai mare parte – 100.000 lei – a fost aplicată angajatorilor care foloseau persoane fără forme legale de angajare.
Printre cele mai dese abateri constatate:
- contracte individuale de muncă neîncheiate în formă scrisă;
- neînregistrarea în Revisal a suspendării contractelor;
- lipsa informării salariaților asupra Regulamentului Intern;
- neplata drepturilor salariale și a concediilor de odihnă neefectuate la încetarea activității;
- neevidențierea orelor de noapte și neacordarea sporului legal de 25%;
- necomunicarea adeverințelor de vechime la încetarea contractelor;
- neinițierea negocierilor pentru contractul colectiv de muncă;
- nepredarea unui exemplar al contractului către angajat.
Au fost dispuse 103 măsuri cu termene clare de remediere.
SSM: depozite fără etichete de sarcină, lipsă echipamente de protecție și evaluări incomplete ale riscurilor
În domeniul securității și sănătății în muncă, ITM Călărași a aplicat 21 de sancțiuni, dintre care 9 amenzi în valoare totală de 37.000 lei și 12 avertismente.
Inspectorii au descoperit probleme serioase, precum:
- rafturi de depozitare fără inscriptionarea greutății maxime admise;
- fișe de instruire incomplete;
- lipsa echipamentelor individuale de protecție;
- lipsa evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;
- personal neinstruit pentru acordarea primului ajutor;
- neverificarea prizelor de pământ și a instalațiilor de împământare.
Au fost dispuse 52 de măsuri pentru remedierea urgentă a acestor neconformități.
ITM Călărași: controalele vor continua
Inspectoratul de Muncă anunță că verificările vor continua și în perioada următoare, cu scopul declarat de a reduce munca nedeclarată și de a asigura condiții de muncă sigure în toate domeniile economice din județ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ȘOC pe piața muncii din Călărași! Șomajul sare din nou, iar peste 4.300 de oameni caută loc de muncă
Rata șomajului continuă să lovească județul Călărași, iar datele oficiale pentru luna octombrie 2025 arată un tablou sumbru: 4374 de persoane nu au un loc de muncă. Mai mult, aproape jumătate sunt femei (2162), iar rata șomajului a ajuns la 5,97%, în creștere față de luna anterioară.
Cei mai loviți? Tinerii și grupa 40-49 de ani, unde cifrele sunt alarmante.
🔥 Cine sunt șomerii din Călărași?
Din totalul de peste 4.300 de șomeri:
-
427 sunt tineri sub 25 de ani – generația care ar trebui să pună bazele viitorului.
-
Doar 240 au între 25 și 29 de ani.
-
835 sunt în grupa 30-39 ani.
-
1068, cei mai mulți, provin din segmentul 40-49 de ani – oameni aflați în plină maturitate profesională.
-
809 sunt între 50 și 55 de ani.
-
995 au peste 55 de ani.
Ruralul domină categoric: 3299 provin din mediul rural, în timp ce doar 1075 locuiesc în urban.
📌 Câte indemnizații se plătesc?
Doar 427 de persoane primesc indemnizație de șomaj.
3947 – adică o majoritate covârșitoare – trăiesc fără nicio formă de sprijin financiar.
⚠️ Cel mai grav: lipsa studiilor
Cifrele AJOFP arată clar dezastrul educațional:
-
43,85% dintre șomeri au doar studii primare sau sunt fără studii.
-
35,05% au studii gimnaziale.
-
Doar 11% au terminat liceul.
-
Iar absolvenții de facultate sunt aproape inexistenți: 1,10%.
Cu alte cuvinte, peste 4 din 5 șomeri au un nivel scăzut de educație, ceea ce explică dificultatea integrării lor pe piața muncii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
UPDATE – Probleme grave la trecerile peste Argeș din Mitreni, Clătești și Crivăț. Localnicii: „E debitul forțat care rupe tot!”
Mesajul lui Vasile Iliuță de Sfântul Andrei, un nou gest de apropiere față de comunitate. PSD Călărași își afirmă rolul de partener al călărășenilor
Echipa PSD Călărași își etalează forța politică de Ziua Națională: Iliuță și Dulce, împreună la iluminarea Palatului Prefecturii
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
