Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 1°C | Anul XI Nr. 548

Știri

6 august – Praznicul Schimbarii la Fata

Published

on

La sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului nostru Iisus Hristos, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, a săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala Mitropolitană din Timișoara, iar Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a liturghisit în biserica Parohiei Săvârșin, județul Arad.

Deși pentru zona de vest a țării a fost emisă avertizarea Cod roșu de cani­culă, numeroși credincioși timişo­reni au participat, de praznicul Schim­bării la Față a Domnului și Mântuitorului Iisus Hristos, la Sfânta Liturghie de la Catedrala Mitro­politană din Timișoara. Dumnezeiasca slujbă a fost ofi­ciată de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitro­politul Banatului, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. În cadrul sinaxei euharistice au fost pomeniți ostașii români jertfiți pe câmpul de luptă în timpul bătă­liilor de la Mărăști, Mă­rășești și Oituz. După otpust, chiriarhul a vorbit despre minunea petrecută pe Muntele Tabor ce are în centru tainica Transfigu­rare a Mântui­torului Iisus Hristos. Totodată, Părintele Mitropolit Ioan a vorbit și despre jertfa trans­figuratoare a soldaților ro­mâni pentru apă­rarea și întregirea țării noastre.

„I-am pomenit astăzi pe cei 350.000 de ostași români care au căzut la Mărăși, Mărășești și la Oituz. Cu sângele lor, ostaşii au spălat fața României și, de atunci, avem o altă țară, România Mare. Iată cu ce au spălat ei chipul sfâșiat de milenii al neamului nostru românesc! Să ne schim­băm și noi, iubiți credincioși, și să ne întoarcem la omenia româ­nească de odinioară!”, a spus în cuvântul său Înaltpreasfințitul Părinte Ioan.

În această zi de praznic împă­ră­tesc, conform unei vechi tradiții consemnate de canonului 28 al Sinodului Trulan din 692, credin­cioșii au adus la biserică, spre binecuvântare, prinoase din pârga strugurilor, atât pentru protejarea culturilor viței-de-vie de dăunători și de boli păgubitoare, cât și ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru roadele toamnei.
Întrucât termometrele indicau peste 40°C, din inițiativa Mitropolitului Banatului, Direcția de Sănătate Publică Timiș, în cola­borare cu Arhiepiscopia Timi­șoarei, a deschis, în interiorul Ca­tedralei Mitropolitane, un punct de prim ajutor, unde credincioșii afectați de caniculă pot găsi dozatoare de apă rece, iar cei cu diabet ori cu afecțiuni cardiace pot be­neficia de consultații medicale primare.

Advertisement

Slujire arhierească în Parohia Săvârşin

Praznicul Schimbării la Faţă a Domnului a fost serbat în acest an într-un mod deosebit de către credincioşii Parohiei Săvârşin, deoarece în mijlocul lor s-a aflat întâistătătorul eparhiei arădene, Înalt­preasfinţitul Părinte Arhiepiscop Timotei. Chiriarhul arădean a oficiat Sfânta Liturghie în biserica parohială cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, împreună cu preotul paroh Călin Mădăluţă şi arhidiaconul Tiberiu Ardelean, în prezenţa Alteţelor Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu şi a numeroşilor invitaţi şi credincioşi.

La momentul potrivit, Înalt­prea­sfințitul Părinte Timotei a rostit un cuvânt de învăţătură intitulat „Frumuseţea chipului celui dintâi…”. Titlul se referă la tălmăcirea numirii praznicului de astăzi, având întregirea arătată în imnografia slujbelor, adică starea de început a omului care tinde către Dumnezeu cu ajutorul harului divin, lumina dumnezeirii lucrând negrăit la desăvârşirea fiinţei omeneşti. „Virtuţile credincioşilor s-au arătat în istoria popoarelor uneori cu sacrificii prin tot ceea ce este spre zidire, şi nu spre distrugere”, a subliniat ierarhul.

În continuare, Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a săvârşit o slujbă de pomenire pentru eroii ostași căzuți pe câmpurile de luptă în timpul Primului Război Mondial în lupta de la Mărășești din 6 august 1917, alături de rugăciunea pentru Regele Ferdinand, „Întregitorul” României, pentru Regina Maria, „Mama Răniților”, și pentru Regina Ana, la împlinirea unui an de la trecerea la cele veșnice. La acest moment, Înaltpreasfinţia Sa a vorbit despre faptul că frământările lumii trebuie să ducă la pace şi unitate, sărbătoarea amintindu-ne, prin coincidenţa datelor, de cea mai reprezentativă bătălie pentru armata română în cel Dintâi Război Mondial la Mărăşeşti, precum şi de lansarea primei bombe atomice la Hiro­shima în cel de-al Doilea Război Mondial, un avertisment pentru omenire de a-şi înnoi mereu eforturile pentru pace. Avem încredinţarea că eroii se vor muta în lumina cea veşnică, pilduitoare pentru idealurile umanităţii. Exemple sunt gen. Ieremia Grigorescu, cpt. Grigorie Ignat, Ecaterina Teodoroiu şi mulţi alţii, sub conducerea Regelui Ferdinand, cu concursul Reginei Maria. Chiriarhul arădean a amintit exemplul de dăruire al Reginei Ana în cel de-al Doilea Război Mondial, de la a cărei trecere la cele veşnice s-a scurs un an.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corul parohiei din Săvârșin. La final, membrii co­ralei i-au oferit Înaltprea­sfin­țitului Părinte Timotei o icoană cu praznicul Schimbării la Față.

Sărbătoare la Mănăstirea Almăj-Putna

La praznicul Schimbării la Față a Mântuitorului Iisus Hristos, sute de credincioși din Valea Almăjului, dar și din alte părți ale țării și-au îndreptat pașii spre Mănăstirea Almăj-Putna din județul Caraș-Severin. Ziua hramului acestui așe­zământ mona­hal a constituit prilej de rugă­ciune și de bucurie duhov­nicească pentru pelerinii veniți să participe la sfintele slujbe. Sfânta Liturghie a fost oficiată din încre­dințarea Preasfințitului Părinte Lucian, Episcopul Caran­sebeșului, de părintele arhimandrit Constantin Timiș, vicar epar­hial, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi în Altarul de vară al mă­năstirii.

Advertisement

Potrivit tradiției, la acest praz­nic, părintele vicar a săvârșit la sfârșitul Sfintei Liturghii și o slujbă de binecuvântare a rodului viei. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic „Ethos” al Episcopiei Caranse­beșului. Anul acesta, credincioșii care au luat parte la Bucuria hramului de la Almăj-Putna au avut posibilitatea să se închine și la moaștele Sfântului Pantelimon aduse de la metocul Centrului eparhial din Caransebeș.

În cuvântul de învățătură rostit credincioșilor, părintele vicar a arătat cât de importantă este pregătirea noastră în viața aceasta pentru a ne împărtăși de slava Sfin­tei Treimi în viața veșnică.

Construcţia Schitului Al­măj-Putna a început în toamna anului 1996, când a fost turnată temelia unei clădiri care cuprinde 19 chilii, paraclisul, trapeza şi bucătăria. Viaţa monahală propriu-zisă a început în luna martie a anului 1997. În anul 1999, Sfân­tul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a ridicat schitul la rang de mănăs­tire, având hramul „Schim­barea la Faţă a Mântui­torului Iisus Hristos”. (ziarullumina.ro)

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Foc și sânge în ținuturile Bosniei – Ultima campanie a lui Vlad Țepeș

Published

on

Anul 1476 a fost pentru Vlad Țepeș un timp al întoarcerii în luptă, al speranței și al sfârșitului apropiat. După ani de pribegie, alianțe schimbătoare și încercări de a-și recâștiga tronul, domnul Țării Românești a fost chemat din nou la arme. De data aceasta, teatrul confruntării nu era doar în Valahia, ci și în ținuturile Bosniei, unde Imperiul Otoman își întinsese dominația, iar rezistența locală era zdrobită cu o cruzime rece.

În vara acelui an, forțele creștine conduse de regele Ungariei și de Ștefan cel Mare au pornit o campanie amplă împotriva otomanilor din Bosnia. Vlad Țepeș, repus pentru scurt timp în fruntea oștilor sale, a fost chemat să participe la această expediție. Pentru el, era o ocazie de a-și dovedi din nou loialitatea față de aliați și de a-și reafirma reputația de conducător neînduplecat.

În satele bosniace aflate sub administrație otomană, rezistența era slabă, dar ura mocnea. Trupele lui Țepeș au pătruns în zone unde populația locală era forțată să plătească biruri grele și să trimită tineri în oastea sultanului. În fața lor, garnizoane mici, formate din soldați otomani și colaboratori locali, încercau să mențină ordinea. Când au întâlnit opoziție, oamenii lui Vlad au răspuns cu aceeași metodă care îl făcuse temut în toată Peninsula Balcanică: pedeapsa exemplară.

Cronicile vremii vorbesc despre sate arse, despre prizonieri executați fără ezitare și despre o atmosferă de teroare menită să zdruncine controlul otoman. În câteva zile, regiuni întregi au fost curățate de garnizoane, iar drumul oștilor creștine s-a deschis spre cetăți mai mari. Pentru Vlad, această campanie a fost o continuare firească a luptei sale împotriva Imperiului Otoman, dar și o ultimă dovadă a felului în care înțelegea războiul: rapid, necruțător, fără loc pentru slăbiciune.

Masacrul din Bosnia, deși rar amintit, a fost un episod care a lăsat urme adânci. Localnicii, prinși între două puteri, au suferit cel mai mult. Unii au văzut în oastea lui Țepeș o eliberare, alții doar o altă furtună de foc. În spatele acestor evenimente se ascundea însă o realitate mai dureroasă: lumea balcanică era sfâșiată între imperii, iar fiecare campanie aducea noi valuri de sânge.

La scurt timp după această expediție, Vlad Țepeș avea să se întoarcă în Țara Românească, unde își va găsi sfârșitul într-o ambuscadă. Campania din Bosnia rămâne astfel unul dintre ultimele sale acte militare, o umbră de foc înaintea dispariției sale misterioase.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Hristu Zuba – tânărul aromân care a sfidat Securitatea în iarna lui 1952

Published

on

În urmă cu doar șaptezeci și patru de ani, în dimineața rece de 2 februarie 1952, Dobrogea trăia una dintre acele clipe care aveau să rămână ascunse decenii întregi în dosarele Securității. La Ceamurlia de Sus, un sat aromân din județul Tulcea, tânărul Hristu Zuba era ridicat de agenții regimului. Avea o poziție aparent impecabilă: secretar al organizației locale a Uniunii Tineretului Comunist. Pentru Securitate, însă, tocmai această poziție îl făcea suspect.

Nicolae Popa, unul dintre anchetatorii cunoscuți pentru brutalitatea sa, aflase că Hristu nu era ceea ce părea. În spatele loialității afișate față de structurile comuniste, tânărul sprijinea, cu discreție și risc uriaș, gruparea de rezistență armată condusă de Nicolae Fudulea. Participa la întâlniri, transmitea informații, oferea sprijin logistic și, mai ales, păstra tăcerea acolo unde alții ar fi cedat.

Arestarea lui a fost urmată de zile întregi de tortură. Securitatea voia un singur lucru: locul unde se ascundea Fudulea, liderul care reușise să țină piept autorităților și să mențină vie speranța unei Dobroge neînfrânte. Hristu Zuba a fost bătut, umilit, amenințat, dar nu a rostit numele sau ascunzătoarea celui pe care îl considera un simbol al demnității.

Tăcerea lui a salvat vieți. Curajul lui a devenit, în timp, o mărturie despre rezistența nevăzută a unor oameni simpli, care au ales să nu se plece în fața fricii. Într-o epocă în care teroarea era lege, un tânăr aromân dintr-un sat dobrogean a demonstrat că demnitatea poate fi mai puternică decât orice instrument al represiunii.

Povestea lui Hristu Zuba nu este doar un episod din istoria rezistenței anticomuniste, ci o lecție despre loialitate, sacrificiu și puterea de a rămâne om atunci când totul în jur îți cere să renunți.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Economie și Afaceri

Facturile la gaze riscă să explodeze din aprilie 2026: scumpiri semnificative pentru români, inclusiv pentru familiile din Călărași

Published

on

Românii se pregătesc pentru un nou val de scumpiri la gaze naturale după data de 31 martie 2026, moment în care va expira schema de plafonare a prețurilor. Primele oferte pregătite de furnizori indică majorări importante față de tarifele actuale, iar impactul se va resimți direct în facturile lunare ale populației.

Tarife mult peste nivelul actual

În prezent, prețul gazelor este menținut sub control printr-un mecanism de plafonare valabil până la 31 martie 2026. După această dată, piața va fi complet liberalizată, iar furnizorii vor avea libertatea de a stabili tarifele. Potrivit informațiilor prezentate de instituțiile abilitate, primele valori apărute indică prețuri semnificativ mai mari, în unele cazuri estimările indică creșteri de 20–40% față de tarifele actuale.

Facturi mai mari chiar din primele luni după eliminarea plafonării

Specialiștii avertizează că scumpirile nu se vor traduce doar prin câțiva lei în plus pe factură. Noile tarife vor include, pe lângă prețul gazului, costurile de transport, distribuție și taxele aferente, ceea ce va duce la facturi considerabil mai mari, mai ales în lunile de iarnă.

Pentru multe familii, acest lucru ar putea însemna sute de lei în plus pe sezonul rece, într-un context economic deja dificil, marcat de inflație și de creșterea prețurilor la alimente și servicii.

Advertisement



Liberalizarea, un risc pe termen scurt pentru consumatori

Deși liberalizarea pieței este prezentată de autorități drept o măsură menită să stimuleze concurența și să ducă la stabilizarea prețurilor pe termen lung, efectele imediate ar putea fi resimțite negativ de consumatori.

În plus, instabilitatea pieței internaționale a energiei și dependența României de importuri pot amplifica aceste creșteri, transformând perioada de după 31 martie 2026 într-una extrem de dificilă pentru consumatorii casnici.

Crește riscul de sărăcie energetică

Fără măsuri de protecție din partea statului după expirarea plafonării, tot mai multe familii riscă să nu își mai poată permite plata facturilor la gaze. Experții atrag atenția asupra extinderii fenomenului de sărăcie energetică, în special în rândul persoanelor cu venituri mici și al pensionarilor.

Calcul pentru o familie din Călărași

O familie din Călărași, care locuiește într-un apartament de dimensiuni medii și utilizează o centrală termică pe gaz, ar putea ajunge să plătească facturi lunare mai mari cu 100–200 de lei sau chiar mai mult în lunile de iarnă, după 31 martie 2026, comparativ cu situația actuală. Potrivit estimărilor specialiștilor, totalul cheltuielilor anuale pentru gaze al unei familii cu venit mediu ar putea depăși 1.500 de lei.

Advertisement



Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading