Administrația Națională de Meteorologie a emis o atenționare meteorologică Cod Galben de ger, valabilă la nivel național, inclusiv pentru județul Călărași. Potrivit informării transmise de Instituția Prefectului – Județul Călărași, intervalul vizat este 17 ianuarie, ora 10:00 – 21 ianuarie, ora 10:00.

În această perioadă, România se va confrunta cu un episod de vreme deosebit de rece, caracterizat prin ger accentuat pe timpul nopților și al dimineților, dar și prin intensificări ale vântului, care vor amplifica senzația de frig.

Pentru județul Călărași, autoritățile avertizează că, începând din seara zilei de 17 ianuarie și în zilele următoare, se vor înregistra temperaturi foarte scăzute. Minimele pot ajunge până la -20 de grade Celsius, situație care se încadrează în mai multe intervale succesive de Cod Galben.

Harta meteorologică publicată de ANM arată că cea mai mare parte a țării se află sub incidența gerului, inclusiv regiunile Muntenia, Oltenia, Moldova, Dobrogea și Transilvania.

Recomandările autorităților

Prefectura Călărași face apel la populație să respecte măsurile de protecție:

• evitarea expunerii prelungite la frig;
• atenție sporită pentru vârstnici, copii și persoanele cu probleme de sănătate;
• folosirea unor mijloace adecvate de încălzire și îmbrăcăminte corespunzătoare;
• urmărirea informărilor oficiale transmise de autorități.

Autoritățile locale și serviciile de intervenție rămân în alertă, iar cetățenii sunt îndemnați să semnaleze orice situație de urgență apărută din cauza temperaturilor extreme.

Uniunea Europeană și țările din blocul economic Mercosur – format din Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay și Venezuela ca membru asociat – sunt programate să semneze azi un acord comercial de liber schimb cu un caracter cu adevărat istoric, care pune capăt unei perioade îndelungate de aproape 26 de ani de negocieri complexe, pline de obstacole politice, economice și de mediu, și care stabilește un nou cadru comprehensiv de relații bilaterale, menit să stimuleze comerțul, investițiile și cooperarea în diverse domenii între cele două regiuni majore ale lumii.

Acest tratat, negociat cu răbdare și compromisuri de ambele părți, acoperă o gamă largă de aspecte, inclusiv reducerea tarifelor vamale pentru mii de produse, facilitarea accesului pe piețe pentru servicii și investiții, armonizarea standardelor de calitate și siguranță alimentară, protecția indicațiilor geografice pentru produse precum vinurile europene sau carnea sud-americană, precum și clauze privind dezvoltarea durabilă, protecția mediului înconjurător – cu accent pe combaterea defrișărilor ilegale în Amazonia – și respectarea drepturilor muncitorilor conform standardelor Organizației Internaționale a Muncii.

Totuși, în ciuda entuziasmului general, acordul se lovește de o acceptare tensionată în interiorul Uniunii Europene, unde aproximativ jumătate de duzină de state membre, printre care Franța, Austria, Polonia și posibil altele, exprimă opoziție vehementă, invocând temeri legate de impactul negativ asupra agriculturii europene, care ar putea fi inundată de importuri ieftine de carne de vită, zahăr, etanol, orez și miere din America de Sud, produse adesea cu standarde mai laxiste de mediu și welfare animal, ceea ce ar duce la concurență neloială, scăderi de prețuri pe piețele interne, pierderi economice pentru fermieri și potențiale falimente ale exploatațiilor mici și mijlocii.

În plus, criticii subliniază riscurile pentru biodiversitate și climă, dat fiind că Mercosur, în special Brazilia, a fost acuzată de creșterea defrișărilor pentru agricultură extensivă, contrar angajamentelor UE în materie de Green Deal și sustenabilitate. Cu toate aceste provocări, pactul are mecanisme care permit intrarea sa în vigoare pe o bază interimară sau provizorie, ceea ce înseamnă că părți esențiale ale acordului – precum liberalizarea comerțului cu bunuri industriale, servicii și unele produse agricole – pot fi aplicate imediat după semnare, fără a aștepta ratificarea completă, oferind astfel beneficii rapide pentru exportatorii europeni în sectoare precum automobile, mașini-unelte, produse chimice și farmaceutice, care ar câștiga acces preferențial pe piețele sud-americane în creștere.

Totuși, pentru aplicarea sa finală și completă, acordul va trebui să depășească un proces tensionat și potențial prelungit de ratificare, care implică aprobarea de către Parlamentul European, Consiliul UE și parlamentele naționale ale statelor membre, un drum plin de dezbateri aprinse, amendamente posibile și chiar riscuri de blocaj, mai ales dacă opoziția internă se intensifică prin proteste ale fermierilor sau presiuni din partea grupurilor de mediu precum Greenpeace sau WWF, dar care, dacă va fi finalizat cu succes, ar crea una dintre cele mai mari zone de comerț liber din lume, acoperind peste 780 de milioane de consumatori, stimulând creșterea economică reciprocă, diversificând lanțurile de aprovizionare globale și consolidând poziția geopolitică a UE în fața concurenței din partea Chinei și SUA în America Latină.

Primarul municipiului Călărași, Marius Dulce, a transmis un mesaj public după redeschiderea Palatului Administrativ, eveniment pe care îl descrie drept unul „cu adevărat special pentru oraș”.

Edilul subliniază că impozanta clădire istorică revine în viața comunității după o perioadă lungă de degradare, fiind readusă „la lumină” ca simbol al istoriei, eleganței și demnității Călărașiului. Palatul devine astfel o punte între trecut și viitor, dar și un reper al respectului față de patrimoniul lăsat moștenire de înaintași.

În mesajul său, primarul evidențiază contribuția Consiliului Județean Călărași și a echipei care a coordonat modernizarea aripii clădirii, apreciind munca depusă pentru salvarea și punerea în valoare a monumentului.

„Este cel mai grandios moment din istoria recentă a Călărașiului”, transmite Marius Dulce, convins că Palatul Administrativ va fi privit cu admirație de toți cei care îi vor trece pragul și că va rămâne un reper arhitectural de interes național.