Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 4°C | Anul XI Nr. 543

Știri

VIDEO. Trei destine curmate într-o clipă: Accident grav pe DN4 în Budești

Published

on

Mirel Petrișor, un tânăr de 25 de ani, cunoscut pentru pasiunea sa pentru mașini și adrenalină, și-a găsit sfârșitul într-un mod tragic. Aflat la volan, viteza excesivă l-a făcut să piardă controlul mașinii într-o curbă periculoasă din satul Gruiu. Impactul violent cu un copac a curmat nu doar viața sa, ci și pe cea a fratelui său și a soției acestuia, care se afla pe bancheta din spate.

Ceea ce îi aducea bucurie i-a adus, în cele din urmă, sfârșitul. Potrivit martorilor, acul kilometrajului s-a oprit la 160 km/h, semn al impactului devastator.

Suflete distruse

În mașină se afla Adiță și soția lui, o tânără de 40 de ani, care era pe bancheta din spate. Deși purta centura de siguranță, tânăra nu a avut nicio șansă în urma impactului. Medicii sosiți la fața locului nu au putut decât să constate decesul acesteia.

Advertisement

“La data de 16 ianuarie a.c., polițiștii din cadrul Poliției Orașului Budești au fost sesizați, prin apel 112, cu privire la producerea unui accident rutier pe DN 4. Din verificările efectuate la fața locului, s-a stabilit că un tânăr de 25 de ani, din comuna Ulmeni, județul Călărași, în timp ce conducea un autoturism pe direcția București – Oltenița, ar fi pierdut controlul asupra direcției de mers și a intrat frontal într-un copac. În urma impactului, doi pasageri, un bărbat de 34 de ani și o femeie de 39 de ani, au decedat. Conducătorul auto a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale” – precizează Bianca Ghiveci, purtător de cuvânt al IPJ Călărași.

În cauză, a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă.

Pe locul din dreapta-față se afla Adiță, fratele șoferului, care a fost găsit inconștient de echipele de intervenție. A fost nevoie de descarcerare pentru a-l scoate din mașină, iar acesta se află acum în stare critică, medicii luptând pentru viața sa.

Mirel era cunoscut printre prieteni ca un împătimit al mașinilor și al vitezei. Participa frecvent la evenimente dedicate iubitorilor de mașini modificate și era mereu încântat să-și împărtășească pasiunea pentru adrenalină. Din păcate, această pasiune i-a adus sfârșitul.

Advertisement
Adiță și soția lui

Adiță și soția lui

Familia și prietenii sunt în stare de șoc. Soția sa, descrisă de cei apropiați ca o femeie blândă și iubitoare, își sprijinise întotdeauna soțul în hobby-urile lui. Acum, cei dragi se pregătesc să îi conducă pe amândoi pe ultimul drum.

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Serviciile de pașapoarte, permise și înmatriculări ar putea fi mutate în Palatul Prefectural. Ce spune prefectul Laurențiu State

Published

on

Prefectura Călărași analizează posibilitatea mutării serviciilor publice de pașapoarte, permise auto și înmatriculări în Palatul Prefectural, odată cu finalizarea lucrărilor de reabilitare. Anunțul a fost făcut de prefectul județului, Laurențiu State, care a explicat că obiectivul principal este facilitarea accesului cetățenilor la aceste servicii, într-un spațiu modern și unitar.

Prefectul a precizat că ideea mutării acestor servicii este strâns legată de demersul privind trecerea Palatului Prefectural în administrarea Consiliului Județean. În acest scenariu, clădirea ar putea deveni un adevărat centru administrativ, în care mai multe structuri cu adresabilitate mare să funcționeze sub același acoperiș.

„Intenția noastră este ca serviciile de înmatriculări, permise și pașapoarte să le aducem în cadrul Palatului Prefectural”, a declarat prefectul Laurențiu State.

Acesta a subliniat însă că mutarea nu este automată și depinde de mai mulți factori, în special de disponibilitatea spațiilor. Palatul Prefectural va trebui să găzduiască atât aparatul prefectural, cât și eventualele servicii publice, iar acest lucru ridică probleme de ordin logistic.

„Gândiți-vă că și noi, ca instituție, și serviciile respective implică un spațiu destul de mare și nu știu dacă va exista această posibilitate”, a explicat prefectul.

În plus, proiectul prin care a fost reabilitată clădirea impune anumite condiții privind destinația spațiilor, în special cele cu caracter socio-cultural. Astfel, unele zone vor rămâne cu funcțiuni stabilite clar, iar posibilitatea relocării serviciilor va trebui analizată în raport cu aceste constrângeri.

Advertisement

Prefectul a mai precizat că, indiferent de decizia finală, scopul este reducerea aglomerației și îmbunătățirea condițiilor pentru cetățeni. Mutarea serviciilor într-un spațiu modern ar putea însemna fluxuri mai bine organizate, acces mai facil și o interacțiune mai eficientă cu instituțiile statului.

Decizia finală va fi luată după clarificarea situației juridice a clădirii și după obținerea punctului de vedere al Ministerului Afacerilor Interne, autoritățile urmând să comunice public orice pas concret făcut în acest sens.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Bani europeni cu porția: unele județe rup norma, altele stau pe margine. Unde se află Călărașiul?

Published

on

Fondurile europene sunt pe masă, dar nu toată lumea se grăbește să le ia. Datele prezentate marți, 16 decembrie, la conferința de presă a ADR Sud-Muntenia arată clar: diferențele dintre județe și primării sunt uriașe, iar cine nu depune proiecte rămâne, pur și simplu, în urmă.

Ialomița – campioană la proiecte. Cifre care vorbesc de la sine

Județul Ialomița conduce detașat clasamentul. Aproape 100 de proiecte, cu o valoare totală de 1,3 miliarde de lei, au fost depuse doar aici. Consiliul Județean trage greu la cântar, dar și orașele mari vin din urmă:
Slobozia, Fetești, Amara sau Urziceni au intrat serios în cursa pentru bani europeni.

Comune mici, rezultate mari. Surpriza vine din rural

Contrar așteptărilor, nu doar orașele mari joacă tare. Unele comune din mediul rural au reușit să depășească municipii întregi. Exemplul cel mai clar: Movilița, cu 5 proiecte și 45 de milioane de lei atrași.

Mesajul este simplu: nu mărimea contează, ci hârtiile făcute la timp.

Advertisement

Și totuși… cine lipsește din clasament?

În timp ce unii trag tare să prindă finanțări, alte UAT-uri nu apar deloc pe listă. Zero proiecte, zero bani. Nu pentru că fondurile nu există, ci pentru că nimeni nu le-a cerut.

Oficialii ADR au fost direcți: sprijin există, întâlniri au fost, explicații s-au dat. Mai departe, fiecare primărie răspunde pentru ce face sau nu face.

Ce înseamnă asta pentru oameni

Unde sunt proiecte, sunt drumuri, școli, investiții și locuri de muncă. Unde nu sunt, rămân promisiunile. Diferențele dintre localități nu se mai văd doar pe hârtie, ci în viața de zi cu zi.

Banii europeni nu se împart egal. Se câștigă. Iar cine stă pe margine, pierde.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Afaceri de milioane pe fonduri europene: cine sunt privații care au prins finanțări mari în Sud-Muntenia

Published

on

adr sud muntenia

În timp ce unele administrații locale încă mai fac calcule, mediul privat din regiunea Sud-Muntenia a trecut la fapte. Datele prezentate marți, 16 decembrie, la conferința de presă a ADR Sud-Muntenia arată clar: marile proiecte private încep să schimbe economia locală, iar sumele atrase nu sunt deloc mici .

Frumușani, pe primul loc: proiect privat de top

Cel mai mare proiect privat menționat oficial vine din Frumușani, unde compania Total Tehnology  a atras o finanțare consistentă, considerată de ADR drept cea mai mare investiție privată din zonă în actualul program.

Este un exemplu clar că fondurile europene nu sunt doar pentru primării, ci pot susține direct dezvoltarea unor afaceri solide, cu impact real în economie: producție, locuri de muncă și taxe plătite local.

Municipiul Călărași intră pe harta investițiilor private

Și municipiul Călărași apare pe lista proiectelor private majore. Potrivit directorului general al ADR Sud-Muntenia, la Călărași este în derulare un proiect privat în valoare de aproximativ 8 milioane de lei.

Advertisement

Chiar dacă suma nu bate recorduri regionale, proiectul este relevant pentru economia locală și confirmă că antreprenorii din Călărași încep să profite de oportunitățile europene, nu doar să aștepte investiții publice.

Unde merg banii: industriile care „rup” finanțările

Cele mai multe proiecte private finanțate vizează domenii concrete, cu rezultate rapide:

  • construcții metalice și structuri industriale,
  • construcții de clădiri rezidențiale și nerezidențiale,
  • servicii medicale și cabinete de specialitate,
  • producția de bunuri de uz gospodăresc și sanitar.

Sunt domenii care angajează oameni, produc valoare și mișcă economia, nu doar „consumă fonduri”.

De ce reușesc privații unde alții ezită

Un detaliu important subliniat de oficialii ADR: proiectele private se finalizează mai rapid, mai ales atunci când vizează dotări și achiziții, nu lucrări de infrastructură greoaie. În multe cazuri, un proiect privat poate fi dus la capăt în mai puțin de un an.

Cu alte cuvinte, antreprenorii bine pregătiți nu așteaptă, ci investesc, cofinanțează și merg mai departe.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading