Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -5°C | Anul XI Nr. 545

Știri

VIDEO. Târg de Crăciun, organizat în comuna Dragalina. Primarul descrie munca din anul 2021

Published

on

Comuna Dragalina și-a propus să intre în grupul select al comunelor din România care organizează târguri de Crăciun de neuitat. În acest an, în Dragalina s-a desfășurat, în perioada  20-22 decembrie a.c, o nouă ediție a unui târg dedicat acestei perioade din an, eveniment la care au luat parte sutele de tineri din localitate, cadre didactice și personalități marcante ale județului.

Ziua de miercuri, 22 decembrie, a marcat ultima zi a evenimentului, motiv pentru care Primăria Dragalina alături de Consiliul Local și conducerea Liceului Tehnologic „Duiliu Zamfirescu”, au oferit cadouri elevilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Despre acest eveniment, cât și despre restul lucrurilor bune ce s-au realizat în localitate, în rândurile de mai jos…

Cu ce gânduri încheiați acest an și care sunt realizările pe care ați reușit să le duceți la bun sfârșit?

“Anul acesta a fost un an greu, dar și cu satisfacții. Am reușit să realizăm în comuna Dragalina și satul Drajna aproximativ 14 kilometri de rețea de gaze cu branșamente, branșamentele fiind realizate gratuit de către DistriGaz până la limita de proprietate a cetățeanului.” – declară primarul Stanciu Gabrie, apoi continuă “Nu știu dacă în județul Călărași sau Ialomița sau eventual în România a mai reușit cineva anul acesta 14 kilometri de extindere de rețea de gaz. Tot acum 2 zile am reușit să închidem cu ajutorul CNI licitația pentru primul loc de asfaltare. Am predat amplasamentul, se lucrează la proiect. Sperăm ca la începutul lunii Martie, cum dă ghiocelul, să ne apucăm de asfaltare la primul loc.mCa realizări anul acesta suntem pe final să închidem sistemul de drenaj cu desecare pe zona unde avem inundații și dacă Dumnezeu ne ajută îl vom pune în funcțiune. Cu siguranță în Ianuarie – Februarie îl vom avea operațional. Tot pentru în investiții, în anul 2022 avem scos la licitație și se va închide în Ianuarie – Februarie licitația pentru o nouă bază sportivă Euro 2020 care va fi făcută în colaborare cu CNI și Federația Română de Fotbal.

Advertisement

Tot cu CNI avem la licitație dispensarul uman, pentru că trebuie să ne ocupăm și de sănătate, lotul 2 de asfaltare, lucrări din primă urgență, care este la CNI în evaluare și se va scoate cât mai repede la licitație, lucrăm la încă 2 proiecte pe PNRR și pe Anghel Saligny pentru asfaltare. Avem pregătite pentru fondul de mediu, pentru eficiență energetică la tot ce înseamnă gospodărie de apă, stație de epurare Drajna, Dragalina și Constantin Brâncoveanu, parcuri de panouri fotovoltaice și vă spun și de ce – pentru că noi dacă reușim să construim acele parcuri de panouri fotovoltaice care să ne asigure consumul de energie electrică de la aceste stații de apă și consumul de la canalizare vom ține prețul la un preț mai mic pentru populație și vom reuși să mergem cu bine înainte. Dacă prețul la energie electrică și la gaze a crescut enorm de mult, trebuie să găsim măsuri să reducem cheltuielile și costurile.” – a precizat primarul Comunei Dragalina, Stanciu Gabriel

Vedem în spatele dumneavoastră un eveniment în plină desfășurare.

“Începând de luni, fiind școala cu cel mai mare număr de elevi din județul Călărași, am început activitatea și festivitatea de premiere și serbarea de final de an, nu școlar, de final de an calendaristic, de Crăciun, unde copiii își primesc darurile de la primăria Dragalina. Au fost niște momente frumoase.

Astăzi încheiem aceste evenimente și pe această cale le mulțumesc cadrelor didactice, copiilor, părinților le doresc multă sănătate, să avem putere de muncă, să scăpăm de pandemie și să putem să mergem înainte uniți pentru România. Să lăsăm discuțiile și politica la o parte pentru că pentru noi faptele contează cel mai mult. Politica mea înseamnă fapte, nu vorbe.” – a declarat, printre altele, primarul din Dragalina, Stanciu Gabriel.

“Festivitatea marchează, în fiecare an, în Comuna Dragalina, inceputul sarbatorilor de iarnă.
Acest târg prevestește nașterea mântuitorului Isus Hristos fiind puse în scenă de către elevii Liceului Tehnologic „ Duiliu Zamfirescu” Dragalina coordonați de către doamnele și domnii profesori educatori/ învățători și diriginți o multitudine de colinde și scenete. În aceeași măsură, menținând și respectând normele de protecție împotriva SarsCov 2, are loc și târgul de produse de sezon confecționate de elevii noștri din diferite materiale.
Cu sprijinul Primăriei Comunei Dragalina și a domnului Primar Stanciu Marian Gabriel, anul acesta, evenimentul a avut loc în incinta Centrului Cultural Dragalina.
Elevii și personalul unității, în urma implicării în acest eveniment, au fost recompensați de către Moș Crăciun, prin Consiliul Local Dragalina și persoana domnului Primar Stanciu Marian Gabriel, cu cadouri de Crăciun pentru un numă de peste 1300 de persoane.
Mulțumim elevilor, părinților, cadrelor didactice participante la eveniment, dar și reprezentanților comunității locale, pentru devotamentul și implicarea în activitate și le urăm pe această cale, tuturor, „Sărbători binecuvântate și an nou cu mii de împliniri și realizări!” – a declarat  directoarea Liceului Tehnologic “Duiliu Zamfirescu” Dragalina, prof. Cristina Colțea

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

1888: Furtuna necruțătoare care a înghețat visurile unei națiuni

Published

on

Pe 12 ianuarie 1888, un eveniment meteorologic de proporții istorice a lovit regiunile Marilor Câmpii din Statele Unite ale Americii, schimbând radical viețile a mii de oameni într-o singură zi. Dimineața aceea părea neobișnuit de blândă pentru mijlocul iernii, cu temperaturi care urcaseră până la valori primăvăratice în unele zone, ajungând chiar și la peste 15 grade Celsius în anumite părți ale Dakotei și Nebraskăi. Fermierii, coloniștii și familiile lor, obișnuiți cu ierni aspre, au profitat de această pauză neașteptată a frigului pentru a ieși afară, a lucra câmpurile sau a trimite copiii la școală fără haine groase sau echipament de protecție adecvat. Mulți elevi au plecat spre instituțiile de învățământ din zonele rurale, unde școlile erau adesea mici cabane izolate, fără a bănui ce avea să urmeze.

Brusc, în jurul prânzului, un front rece arctic a coborât dinspre nord-vest cu o viteză amețitoare, aducând cu el rafale de vânt care depășeau 100 de kilometri pe oră, zăpadă fină și pulverizată care reducea vizibilitatea la mai puțin de un metru, și o scădere dramatică a temperaturilor până la minus 40 de grade Celsius sau chiar mai jos în unele regiuni. Această schimbare fulgerătoare a transformat peisajul într-un haos alb, unde pământul plat și întins al câmpiilor devenea o capcană mortală. Oamenii prinși afară se dezorientau rapid, incapabili să găsească drumul spre casă sau spre adăposturi. Mulți au încercat să se adăpostească în grămezi de fân sau în gropi săpate în zăpadă, dar frigul pătrunzător și vântul tăios i-au doborât prin hipotermie.

Dezastrul a fost deosebit de tragic în rândul copiilor, de unde și numele de “viscolul școlii”. Elevii care fuseseră eliberați de la ore chiar în momentul în care furtuna lovea s-au rătăcit pe drumul spre casă, unii dintre ei murind la doar câțiva metri de porțile propriilor locuințe. Povești sfâșietoare au ieșit la iveală ulterior: profesori care au încercat să își salveze elevii legându-i cu frânghii pentru a nu se pierde în viscol, familii întregi înghețate în căruțe, sau supraviețuitori care au povestit cum au supraviețuit îngropându-se sub cadavrele animalelor domestice. Estimările numărului de victime variază, dar se crede că între 235 și 500 de persoane și-au pierdut viața în această furtună care a durat doar câteva ore intense, dar ale cărei efecte s-au resimțit zile întregi. Cele mai afectate state au fost Dakota de Sud, Nebraska, Minnesota și Iowa, unde comunitățile rurale, formate în mare parte din imigranți europeni recent sosiți, au suferit pierderi uriașe în oameni, animale și recolte.

Acest viscol nu a fost doar un capriciu al naturii, ci a avut rădăcini în condițiile meteorologice specifice regiunii. Un sistem de presiune joasă combinat cu un val de aer polar a creat condițiile perfecte pentru o furtună explozivă, iar lipsa unor sisteme de prognoză avansate la acea vreme a amplificat dezastrul. Serviciul meteorologic al armatei americane, care abia începea să se dezvolte, nu a putut emite avertizări eficiente, lăsând populația complet nepregătită. Impactul economic a fost devastator: mii de capete de vite au pierit, distrugând mijloacele de subzistență ale fermierilor, iar reconstrucția a durat ani de zile. Multe familii au fost nevoite să abandoneze fermele și să se mute în orașe, accelerând urbanizarea în regiune.

Advertisement

Lecțiile învățate din această tragedie au fost profunde și de lungă durată. Viscolul din 1888 a subliniat necesitatea unor sisteme mai bune de prognoză și avertizare meteorologică, contribuind la dezvoltarea Serviciului Național de Meteorologie în Statele Unite. A inspirat, de asemenea, povești și legende locale, fiind menționat în literatură și memorii ca un exemplu al rezilienței umane în fața forțelor naturii. Chiar și astăzi, acest eveniment servește ca un memento al vulnerabilității în fața schimbărilor climatice bruște, amintindu-ne că o zi aparent liniștită poate ascunde pericole mortale. Prin suferința sa, viscolul școlii a modelat istoria regiunii, transformând-o dintr-un loc al speranțelor pionierilor într-un simbol al prudenței și pregătirii.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Lovitură la buzunar pentru români: impozitele pe case, terenuri și mașini explodează. Guvernul spune clar: „Nu mai aveam de ales”

Published

on

Românii se pregătesc pentru una dintre cele mai mari scumpiri fiscale din ultimii ani. Guvernul României anunță majorări masive ale impozitelor pe proprietate, care vor ajunge, în medie, la 70–80%, iar în unele cazuri pot fi chiar mai mari. Totul, spun oficialii, pentru bani și pentru a nu pierde fondurile europene.

De ce cresc taxele atât de mult

Explicația Guvernului este simplă: România colectează prea puțin din impozitele pe proprietate. În prezent, aceste taxe aduc doar 0,55% din PIB, de peste trei ori mai puțin decât media Uniunii Europene. Pe scurt, statul spune că:

  • multe impozite erau prea mici;
  • o parte importantă nici măcar nu era colectată;
  • sistemul favoriza inechități între contribuabili.

În plus, presiunea vine direct din Planul Național de Redresare și Reziliență și de la Comisia Europeană. Fără reformă, România risca să piardă sute de milioane de euro din cererile de plată PNRR.

Cât câștigă statul din buzunarul tău

Executivul estimează că noile impozite vor aduce 3,7 miliarde de lei în plus doar în 2026:

  • peste 1,4 miliarde lei din clădiri;
  • peste 1 miliard lei din terenuri;
  • aproape 1,2 miliarde lei din mașini.

Banii rămân la primării, care trebuie să se descurce cu mai puțini bani primiți de la bugetul de stat.

Ce se schimbă concret la case și terenuri

  • Valoarea impozabilă sare cu aproximativ 70%, până la aproape 2.700 lei/mp.
  • Dispar reducerile pentru vechimea clădirii: nu mai contează dacă locuiești într-o casă veche de 100 de ani sau într-un bloc ridicat în anii ’70.
  • Primăriile pot dubla impozitele, dacă vor, față de nivelul actual.

Pe scurt: acolo unde taxele erau minime, creșterea poate fi chiar peste media anunțată.

Mașinile, taxate după cât poluează

Impozitul auto nu mai e doar despre capacitatea motorului. Contează și norma de poluare:

Advertisement
  • mașinile vechi, poluante – taxe mai mari;
  • mașinile mai noi – creșteri mai mici;
  • hibridele nu mai sunt automat avantajate, iar electricele nu mai sunt scutite.
  • Principiul e clar: „poluatorul plătește”.

Probleme și haos la nivel local

Aplicarea noilor reguli a creat deja confuzii:

  • erori în deciziile de impunere;
  • blocaje și probleme pe ghișeul.ro;
  • primării nepregătite tehnic.

Guvernul promite că situația va fi corectată.

De când plătim mai mult

Noile taxe intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar din 2027 urmează pasul final: impozitarea la valoarea reală de piață a proprietăților.

Singura veste bună: dacă îți plătești taxele până pe 31 martie, primești în continuare reducerea de 10%.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Prefectura Călărași: utilitățile funcționează normal, traficul rutier se desfășoară în condiții de iarnă

Published

on

În plină iarnă, Prefectura Călărași vine cu vești bune: fără pene de curent, fără gaze tăiate și fără drumuri blocate. La ora 12:00, autoritățile au anunțat că județul rezistă bine în fața vremii reci.

Curent electric: zero avarii mari. Doar câțiva consumatori izolați, punctual, în zone din baltă.
Gaze: nicio problemă. Totul funcționează normal.

Drumurile? Se circulă!
Pe A2, utilajele au ieșit la atac:

  • București – Lehliu Gară: 15 utilaje, 190 tone de sare;
  • Lehliu Gară – Ialomița: 32 utilaje, cu intervenții consistente la Drajna și Fetești (peste 450 tone de sare și NaCl).

În județ:

  • Drumuri Naționale: 26 utilaje, 75 tone de sare;
  • Drumuri Județene: 41 utilaje, 1.400 tone de sare și nisip.

Concluzia zilei: se merge, se aprinde lumina, gazele curg, iar utilajele rămân în priză. Iarna a venit, dar Călărașiul nu s-a oprit.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading