Știri
VIDEO. Senatorul PSD Nicușor Cionoiu: “Trăim o criză guvernamentală, o criză politică! Țara noastră nu merge bine!”
15 apr. 2021
https://youtu.be/QSfGORpYZME
Senator Nicușor Cionoiu: Trăim o criză guvernamentală, o criză politică, o criză pe care în momentul acesta, cred că în manualele istoriei nu a mai fost. E greu să discutăm despre lucruri care în această pandemie se întâmplă în defavoarea cetățeanului. N-avem în acest moment un Ministru al Sănătății, văd că USR nu-și mai asumă calitatea de lider al Ministerului Sănătății. Mi-e greu să cred că Primul Ministru va putea stăpâni această pandemie, pentru că, lăsând la o parte toate celelalte lucruri, să știți că toți suntem oameni, iar funcția de Prim Ministru este una grea în acest moment. Gândiți-vă că, acum, toți facem cea mai mare greșeală căutând vinovații, căutând vinovații pentru victimele din tirurile care au fost, căutăm vinovați pentru ce s-a întâmplat la Spitalul Foișor, căutăm acești vinovați pentru a distrage atenția de la lucrurile esențiale. Țara noastră nu merge bine. Suntem îndreptățiți să ne asumăm criticile cetățenilor referitoare la partea guvernamentală, pentru că noi, parlamentarii și în special Guvernul, nu ne-am făcut datoria față de cetățeni. Există o disfuncționalitate a Parlamentului și a Guvernului, pentru că în momentul ăsta PSD este acoperit din punct de vedere parlamentar, din punct de vedere procentual la vot. Nu am putut, și nu putem în acest moment să trecem nicio moțiune, nu putem să trecem niciun amendament.
În acest moment, ceea ce se decide, așa se face, și cetățeanul, în această perioadă europeană grea, este foarte neîndreptățit. Gândiți-vă că dacă nu se rezolvă problema sănătății, dacă nu se rezolvă cât mai rapid problema numirii unui Ministru al Sănătății, toți acești oameni vor avea de suferit. Vor fi mult mai multe victime, vor fi mult mai mulți oameni nemulțumiți. Sistemul nu s-a schimbat cu nimic, nu s-a întâmplat ceea a spus USR, că vom schimba, vom modifica, și avem o problemă despre care nu cred că poate fi rezolvată rapid.
Ce aș mai putea să vă spun este doar faptul că toți colegii mei, în frunte cu primarii noștri, încercăm să atragem cât mai mulți bani europeni, pentru a crea o posibilitate de dezvoltare economică locală. Problema este alta, s-ar putea să atragem foarte mulți bani, dar s-ar putea să nu avem bani de finanțare. Gândiți-vă că nu s-a lansat nimic, nici pe partea de IMM-uri nu există nimic, doar niște vorbe aruncate în vânt, nici partea de PNR nu merge absolut deloc, și atunci toți acești oameni care au nevoie de dezvoltare, de infrastructură, toți primarii, indiferent de culoarea politică, vor avea proiecte depuse, dar nu știu câte dintre ele vor fi finanțate. Există un nivel ridicat de birocrație la nivelul Ministerului, o birocrație despre care se spune că s-a schimbat oarecum – s-au schimbat doar pixurile ale persoanelor influente de partid. În momentul ăsta, nu a plecat niciun ban nici spre comună, nici spre județ, nici spre Municipiu, doar acel buget sărăcăcios care te ajută să supraviețuiești până în luna iunie sau iulie, așa cum nu ar trebui. Partea de investiții se face prin cofinanțare, o să fim nevoiți să le dăm primarilor harnici, celor care s-au descurcat și au proiecte, o să fie nevoie să le dăm acele fonduri. Populația are așteptări mari de la noi, cele pe care le-am promis în campanie. Au nevoie de dezvoltare, au nevoie de înființarea unor societăți în mediul rural și urban pentru a stabiliza partea bugetară. Putem să trăim decât aducând investitori, decât creându-le condiții acestor investitori, aducându-le toate utilitățile, în așa fel încât să dezvoltăm partea economică.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Dunărea Călărași, făcută praf de FCSB II! 6–1 și încă o palmă dureroasă pentru echipa finanțată cu milioane din bani publici
AFC Dunărea Călărași mai bifează o înfrângere usturătoare în Liga 3, Seria 3. De această dată, echipa călărășeană a fost spulberată de FCSB II, care s-a impus cu 6–1, într-un meci fără istoric și fără replică din partea Dunării.
În timp ce adversarii au defilat pe teren, Dunărea arăta din nou ca nu poate evolua — deși beneficiază de unele dintre cele mai consistente finanțări publice din România la nivelul Ligii a III-a.
Finanțări de milioane, rezultate rușinoase
În ultimii doi ani, Consiliul Județean Călărași a turnat în club aproximativ 8 milioane lei:
- 4,4 milioane lei în 2024
- 3,375 milioane lei pentru 2025
Cu aceste sume, Dunărea ar trebui să fie o forță în Liga 3, poate chiar o candidată serioasă la promovare.
În teren însă, realitatea este rușinoasă:
șase goluri primite de la o echipă de copii.
O întrebare simplă: Unde se duc banii?
Clubul postează sec: „Victorie categorică pentru gazde”. Da, categorică…
Mesajul oficial postat de AFC Dunărea Călărași pe Facebook este un model de minimalism și evitare a responsabilității:
„Victorie categorică pentru gazde în etapa de astăzi. Scor final: FCSB II – Dunărea Călărași (6–1).”
Atât. Nicio explicație. Nicio analiză. Nicio asumare.
În schimb, suporterii au reacționat: nemulțumiți, frustrați, ironic resemnați.
Reacții din mediul public: „Să te bată copiii de la FCSB… cine răspunde?”
Dezastru sportiv, lux financiar
Dunărea Călărași este, probabil, singura echipă de Liga 3 care:
- primește milioane de lei anual
- are salarii, mese, cazări, utilități și transport plătite din bani publici
- afișează o Academie cu echipamente premium, sponsori noi și imagine lustruită
- dar în teren… se prăbușește etapă de etapă
Înfrângerea cu 6–1 nu este un accident.
Este încă un episod într-un sezon care confirmă prăbușirea unei echipe cândva respectate.
Dunărea Călărași marchează încă o înfrângere — pe teren și în fața contribuabililor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Debite ridicate pe Argeș. Trecerea Crivăț–Budești, blocată din cauza deteriorării
Primăria Oltenița deschide consultarea publică pentru regulamentul parcărilor de reședință. Tariful propus pentru 2026: 30 lei/lună
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
