Connect with us

Economic

VIDEO. Senatorul Nicușor Cionoiu, despre grupurile energetice din România

Published

on

Senatorul Nicușor Cionoiu anunță într-o conferință de presă că Partidul Social Democrat se opune eliminării grupurilor energetice pe bază de cărbune, sub temeiul că acestea furnizează 25% din producția totală de energie a țării, creează locuri de muncă și asigură siguranța energetică a țării. Astfel, există un lobby realizat la nivelul Programului Național de Redresare și Reziliență pentru a schimba și ajusta documentația în așa fel încât aceste grupuri să funcționeze în continuare.

“Partidul Social Democrat se opune eliminării grupurilor energetice care în momentul acesta lucrează pe cărbune, din mai multe motive. În primul rând, aceste grupuri energetice furnizează undeva la 25% din producția totală de energie, o producție autohtonă de care avem nevoie, care creează locuri de muncă și siguranța noastră națională. Aceste grupuri energetice sunt conduse de români și sunt ocupate de forță de muncă românească. De aceea, există în momentul acesta un lobby pe care îl facem la nivel de PNRR, pentru a schimba și ajusta această documentație, pentru a lăsa aceste grupuri energetice să funcționeze în continuare.
Sunt lucruri de care noi, ca români, trebuie să ținem seamă. Sunt lucruri pe care, în acest moment, PSD le tratează cu foarte mare responsabilitate.
Avem la nivelul județului Călărași investiții care derulează, avem greutăți pe aceste investiții, pentru că aceste creșteri de preț și-au spus cuvântul. Este foarte greu să mai controlăm aceste prețuri. Toți acești operatori economici care au câștigat licitații se chinuie și cred că vom reuși să nu denunțăm niciun contract pentru a continua aceste proiecte în sistem normal, să spunem așa.” – transmite senatorul social-democrat Nicușor Cionoiu

Economic

Hidroelectrica menține oferta actuală pentru clienții casnici, cea mai bună din piață, până la sfârșitul anului

Published

on

Oferta de energie electrică a Hidroelectrica pentru populație, care expira azi, a fost prelungită până la 31 decembrie 2022, potrivit datelor de pe site-ul producătorilor de energie.

Hidroelectrica are, de multă vreme, cel mai mic preț de furnizare către clienții persoane fizice, de circa 0,25 lei/kWh pentru energia activă, menținut la acest nivel în ciuda creșterii explozive a pețurilor din piața de energie.

Oferta actuală, de 0,25 lei/kWh fără tarife de transport și distribuție, taxe și contribuții (deci doar prețul energiei active) expira la data de 30 iunie, dar iată că Hidroelectrica a decis, oarecum surprinzător, să mențină această ofertă, la același preț, până la finalul anului.

Detalii pe www.economica.net

Continue Reading

Economic

Revin „Trenurile Soarelui”, din 10 iunie. Cât vor costa biletele spre Marea Neagră și Delta Dunării

Published

on

Turiştii vor avea la dispoziţie 40 de trenuri ce vor asigura zilnic legături directe din toată ţara cu staţiunile de la Marea Neagră şi cu Delta Dunării începând cu data de 10/11 iunie până pe 11/12 septembrie 2022, informează CFR Călători, într-un comunicat de presă transmis, marţi, potrivit Agerpres.

Cum vor circula Trenurile Soarelui

„Din 10/11 iunie 2022, toate trenurile duc la Marea Neagră. CFR Călători dă startul programului estival de transport “Trenurile Soarelui”. Turiştii vor avea la dispoziţie 40 de trenuri ce vor asigura zilnic legături directe din toată ţara cu staţiunile de la Marea Neagră şi cu Delta Dunării până la data de 11/12 septembrie 2022. Toate regiunile ţării vor fi conectate în perioada verii cu destinaţiile de vacanţă cele mai căutate de pe litoralul românesc, CFR Călători oferind tuturor posibilitatea de a călători fie cu trenurile directe dinspre Arad, Deva, Timişoara Nord, Reşiţa Nord, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Cluj Napoca, Târgu Mureş, Braşov, Suceava, Iaşi, Galaţi, Buzău, fie prin asigurarea unei conexiuni rapide din Bucureşti Nord prin intermediul trenurilor care circulă într-un orar cadenţat (la 1-2 ore) pe ruta Bucureşti Nord – Constanţa şi retur”, se menţionează în comunicat.

Astfel, timp de trei luni, 30 trenuri directe (15 dus/15 întors, inclusiv ramurile aferente) care pornesc din principalele oraşe vor avea ca destinaţie/plecare litoralul românesc, din care 18 trenuri (9 dus/9 întors) au ca destinaţie/plecare Mangalia.

De asemenea, 38 de trenuri (19 dus/19 întors) vor asigura legătura Capitalei cu litoralul şi retur (15 perechi din Bucureşti Nord, 12 perechi din Bucureşti Băneasa – din care trei perechi nu trec prin staţia Bucureşti Nord, o pereche din Bucureşti Obor).

Potrivit sursei citate, pentru călătoria spre Delta Dunării, din 11 iunie 2022, trenurile IR 1981/ R 8653 şi R 8656/ IR 1982 vor asigura zilnic legătura directă Bucureşti Nord – Tulcea Oraş şi retur pe întreaga durată a sezonului. În plus, în Medgidia va fi asigurată zilnic conexiunea spre Tulcea Oraş şi retur cu trenuri dinspre Bucureşti sau Constanţa.

Durata călătoriei pe ruta Bucureşti – Constanţa este, în medie, de circa 2 ore şi 20 minute.

CFR Călători precizează că toate trenurile InterRegio estivale au în compunere vagoane clasa climatizate, dotate cu prize electrice pentru încărcarea bateriei laptopului sau a telefonului mobil, toalete ecologice, uşi de acces şi intermediare semiautomate, majoritatea vagoanelor sunt modernizate (reconstruite integral) în ultimii 12 ani. Totodată, trenurile cu parcurs lung au în compunere vagoane cuşetă.

Trenurile IR 1992 şi IR 1990 Timişoara Nord/Reşiţa Nord – Mangalia şi retur au în compunere şi vagoane de dormit climatizate, iar trenurile IR 1941 şi IR 1942 Satu Mare/Baia Mare/Cluj Napoca/Târgu Mureş – Mangalia şi retur au vagoane prevăzute cu spaţiu amenajat pentru activitatea de bar.

Cât costă biletele pentru Trenurile Soarelui

În ceea ce priveşte tarifele, pentru o călătorie cu loc rezervat pe ruta Bucureşti Nord – Constanţa la clasa a 2-a, la tren IR un bilet costă 59,60 lei, la tren Regio-Expres preţul este de 33,20 lei şi la tren Regio de 30,30 lei. La aceste tarife se aplică reduceri, precum: 5% din tariful de transport la cumpărarea online (de pe site sau aplicaţie) şi de la automatele de vânzări bilete aflate în gările mari; 10% din tariful de transport la cumpărarea unui bilet cu oferta dus-întors; până la 10% din tariful de transport la cumpărarea cu anticipaţie.

Elevii beneficiază de gratuitate, în timp ce studenţii plătesc cu 50% mai puţin la călătoria în vagoanele clasa a 2-a.

Biletele pot fi achiziţionate cu anticipaţie de 30 zile, prin intermediul următoarelor canale de vânzare: online de pe cfrcalatori.ro; din aplicaţia mobilă „CFR Călători mersul trenurilor şi bilete online” (disponibilă în Google Play, App Store şi Huawei AppGallery); de la automatele de vânzare bilete din gări; de la casele de bilete din gări, agenţii de voiaj CFR Călători şi distribuitori autorizaţi (agenţii de turism).

În perioada programului estival de transport, turiştii aflaţi pe litoralul românesc au posibilitatea de a călători între staţiunile de pe litoral cu trenurile InterRegio de sezon, la tarif de tren Regio, dacă vor achiziţiona biletele de la casele de bilete de pe secţia Constanţa – Mangalia.

sursa: euronews.ro

Continue Reading

Economic

România nu îndeplinește niciun criteriu pentru a adopta moneda euro

Published

on

România nu îndeplinește în acest moment niciunul dintre cele patru mari criterii economice necesare pentru a adopta moneda euro, arată raportul de convergență din anul 2022 al Comisiei Europene, document publicat miercuri.

„În lumina evaluării sale cu privire la compatibilitatea juridică și la îndeplinirea criteriilor de convergență și luând în considerare factorii relevanți suplimentari, Comisia consideră că România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro”, arată raportul de convergență al Comisiei.

Așadar, situația României a rămas neschimbată din anul 2020, iar țara noastră nu a înregistrat absolut niciun progres către zona euro. Din contră, recent, autoritățile au renunțat și să își mai propună un termen pentru adoptarea euro, deși mențin acest angajament. Guvernul susține că prioritatea, momentan, este „revenirea economică și socială post-pandemie COVID-19 și diminuarea efectelor negative generate de conflictul militar din Ucraina”

Evaluarea criteriilor

Legislația din România – în special Legea nr. 312 privind Statutul Băncii Naționale a României (Legea BNR) – nu este pe deplin compatibilă cu obligația de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Incompatibilitățile se referă la independența băncii centrale, la interzicerea finanțării monetare și la integrarea băncii centrale în Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) la momentul adoptării euro. În plus, Legea BNR conține imperfecțiuni legate de independența băncii centrale și de integrarea băncii centrale în SEBC la momentul adoptării euro în ceea ce privește obiectivele BNR și atribuțiile SEBC.

România nu îndeplinește criteriul privind stabilitatea prețurilor. Rata medie a inflației în România în perioada de 12 luni până în aprilie 2022 a fost de 6,4%, peste valoarea de referință de 4,9%. Se preconizează că aceasta va rămâne peste valoarea de referință în lunile următoare. Rata anuală a inflației IAPC în România s-a accelerat pe parcursul anului 2021, de la o medie de 2,3% în 2020 la 4,1% în 2021. Rata anuală a inflației a scăzut de la 3,9% în ianuarie 2020 la 1,8% în mai 2020, reflectând cererea redusă de bunuri și servicii la începutul pandemiei COVID-19, precum și scăderea bruscă a prețului internațional al țițeiului în primele 4 luni ale anului 2020. După o creștere temporară până la 2,5% în august 2020, reflectând inflația puternică a prețurilor alimentelor, aceasta a scăzut din nou și a atins un nivel minim de 1,7% în noiembrie 2020. Ulterior, inflația a crescut în mod constant, ajungând la 3,5% în iunie 2021 și la 6,7% în decembrie 2021. Creșterea a fost determinată de prețurile mai mari la energie pe tot parcursul anului 2021 și, în a doua jumătate a anului 2021, a fost susținută și de o inflație de bază mai mare. Aceasta a continuat să se accelereze în primele 4 luni din 2022, ajungând la 11,7% în aprilie 2022. Ratele anuale ale inflației IAPC în România în 2020 și 2021 au fost, în medie, mai mari decât cele din zona euro. În previziunile economice din primăvara anului 2022 ale Comisiei se așteaptă ca rata medie anuală a inflației să crească la 8,9% în 2022, înainte de a scădea la 5,1% în 2023. Creșterea semnificativă din 2022 se datorează în principal creșterii prețurilor la energie, în timp ce prețurile mai mari la alimente contribuie, de asemenea, la această creștere. Nivelul relativ scăzut al prețurilor din România (aproximativ 52% din media zonei euro în 2020) sugerează un potențial semnificativ de convergență a nivelului prețurilor pe termen lung.

România nu îndeplinește criteriul privind finanțele publice. Din aprilie 2020, România face obiectul unei proceduri de deficit excesiv, pe baza evoluțiilor prepandemice. La 18 iunie 2021, ținând seama de aplicarea în continuare a clauzei generale de salvgardare din Pactul de stabilitate și de creștere, Consiliul a adoptat o recomandare revizuită în temeiul articolului 126 alineatul (7) din tratat (TFUE), cu scopul de a pune capăt deficitului public excesiv din România până cel târziu în 2024. La 23 mai 2022, Comisia a concluzionat că, ținând seama de rezultatul deficitului de 7,1% din PIB în 2021 și de efortul bugetar din 2021, România se conforma recomandării Consiliului din 18 iunie 2021, iar procedura de deficit excesiv ar trebui să fie menținută în suspensie. Îmbunătățirea deficitului public general în 2021, în scădere de la 9,3% din PIB în 2020, s-a datorat în principal creșterii veniturilor ca urmare a redresării economice, în timp ce guvernul a pus în aplicare, de asemenea, unele măsuri de consolidare, inclusiv înghețarea salariilor din sectorul public. Previziunile economice din primăvara anului 2022 ale Comisiei estimează că deficitul public general va scădea în continuare până la 7,5 % din PIB în 2022, în pofida măsurilor luate de guvern pentru a reduce impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie și al costurilor asistenței acordate celor care fug din Ucraina. Se preconizează că acesta va scădea la 6,3% din PIB în 2023, în ipoteza „nicio schimbare de politică”. Cu toate acestea, atât pentru 2022, cât și pentru 2023, România riscă să nu respecte obiectivele fiscale stabilite în Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021. Ponderea datoriei publice în PIB a crescut de la 47,2% în 2020 la 48,8% în 2021 și se preconizează că va continua să crească până la 50,9% în 2022 și 52,6% în 2023. Riscurile legate de sustenabilitatea datoriei pentru România par medii pe termen mediu, în special din cauza faptului că se preconizează că datoria publică va crește la aproximativ 73% din PIB în 2032 și din cauza sensibilității semnificative a proiecțiilor la evoluțiile macrofinanciare nefavorabile. În ciuda faptului că dispune de cadrul legislativ adecvat, rezultatele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a cadrului fiscal românesc au fost în general slabe și nu s-au îmbunătățit de la ultimul raport. În special, legile bugetare anuale au fost în mod repetat în contradicție cu normele fiscale naționale și nu au fost ghidate de strategii bugetare pe termen mediu.

România nu îndeplinește criteriul ratei de schimb. Leul românesc nu participă la Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM II). România aplică un regim de curs de schimb flotant de jure, care permite intervenții pe piața valutară din partea băncii centrale. Leul s-a depreciat în mod constant față de euro în 2020 și 2021. În aprilie 2022, leul era cu aproximativ 2% mai slab față de euro, comparativ cu doi ani mai devreme. Marja ratei dobânzii pe termen scurt față de zona euro a scăzut cu aproximativ 120 de puncte de bază între martie 2020 și februarie 2021, de la 330 de puncte de bază, reflectând reducerile ratei dobânzii cheie de politică monetară efectuate de BNR în această perioadă. Ulterior, acesta a crescut de la minimul de puțin peste 200 de puncte de bază în iunie 2021 la aproximativ 520 de puncte de bază în aprilie 2022, pe măsură ce politica monetară s-a înăsprit între septembrie 2021 și aprilie 2022.

România nu îndeplinește criteriul privind convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Rata medie a dobânzii pe termen lung în anul care se încheie în aprilie 2022 a fost de 4,7%, peste valoarea de referință de 2,6%. La începutul crizei COVID-19, rata dobânzii pe termen lung din România a crescut brusc, de la 4,0% în februarie 2020 la 4,8% în aprilie 2020. Ulterior, aceasta a scăzut în mod constant, atingând un minim de 2,7% în februarie 2021, declinul reflectând măsurile generalizate de relaxare a politicii monetare luate de băncile centrale. Ratele dobânzilor au început să crească din nou în martie 2021 și s-au aflat pe o traiectorie ascendentă pe tot restul anului, ajungând la 5,4% în decembrie 2021, reflectând presiunile inflaționiste mai mari și, începând cu octombrie 2021, înăsprirea politicii monetare în România. În primele 4 luni ale anului 2022, rata dobânzii pe termen lung din România a crescut în continuare, ajungând la 6,6% în aprilie 2022, în contextul presiunilor inflaționiste continue, al înăspririi în continuare a politicii monetare și al creșterii aversiunii față de risc ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina. Spreadul pe termen lung față de obligațiunile de referință germane a atins 586 de puncte de bază în luna respectivă, în creștere de la 310 puncte de bază în februarie 2021.

Comisia a examinat, de asemenea, factori suplimentari, inclusiv evoluția balanței de plăți și integrarea piețelor. Balanța externă a României (contul curent și contul de capital combinat) s-a deteriorat de la -3,1 % din PIB în 2020 la -4,8 % în 2021, în principal din cauza unei creșteri a deficitului comercial de bunuri. Economia României este bine integrată cu zona euro prin intermediul legăturilor comerciale și de investiții. Indicatorii selectați referitori la mediul de afaceri arată că România are rezultate mai slabe decât multe state membre din zona euro. În special, întreprinderile se confruntă cu constrângeri în desfășurarea afacerilor, cum ar fi corupția, piețele excesiv de reglementate pentru serviciile de afaceri, modificările legislative frecvente, însoțite de evaluări de impact inadecvate. Sectorul financiar din România este mai mic și mai puțin dezvoltat decât în zona euro. Sectorul bancar din România este bine integrat cu sistemul financiar din zona euro, în special prin intermediul unui nivel ridicat de proprietate străină în sistemul său bancar. Cu toate acestea, finanțarea bazată pe piață este mai puțin dezvoltată, ceea ce se reflectă în piețele foarte mici de capitaluri proprii și de datorii ale sectorului privat. În contextul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, Comisia a concluzionat, în raportul său privind mecanismul de alertă pentru 2022, că România necesită o analiză aprofundată (IDR). Aceasta din urmă a concluzionat că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. Vulnerabilitățile se referă la conturile externe și sunt legate de deficitele bugetare mari și de problemele de competitivitate care reapar.

Punerea în aplicare efectivă a reformelor și a investițiilor prevăzute în planul de redresare și de reziliență al României va aborda principalele provocări macroeconomice, arată Comisia. Printre acestea se numără sustenabilitatea finanțelor publice, educația, creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră și lipsa conectivității digitale. Sunt incluse investiții-cheie pentru modernizarea căilor ferate, eficiența energetică a clădirilor, digitalizarea administrației publice și creșterea rezilienței sistemului de sănătate. Reformele-cheie vizează abordarea sustenabilității fiscale, îmbunătățirea accesului la finanțare, consolidarea administrației publice și modernizarea sistemului de prestații sociale. Planul vizează, de asemenea, abordarea principalelor aspecte legate de respectarea statului de drept în România prin consolidarea independenței și creșterea eficienței sistemului judiciar, îmbunătățirea accesului la justiție și intensificarea luptei împotriva corupției.

Foto: Moneda euro / Pexels.com

Continue Reading

Tendințe

Copyright © 2022 CalarasiPRESS.

error: Conținutul site-ului Călărași PRESS este protejat de dreputuri de autor. Toate dreputile rezervate către © Cătălin COJOCARU. Pentru preluare informațiilor și a conținutului, ne puteți contacta la 0735.128.255 sau la catalin@calarasipress.ro