Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -9°C | Anul XI Nr. 546

Administrație Locală

VIDEO. Roseți, localitatea fără polițiști după ora 16:00. Primarul Nicolae Rîjnoveanu cere socoteală

Published

on

Unul dintre cei mai vocali primari din județul Călărași vorbește despre o situație neplăcută, pe care trebuie să o gestioneze la niveul administrației locale, chiar dacă atrbuțiile nu se află în competența acestuia. 

Poliția rurală nu mai e ce a fost. De la 4.00 după-amiaza și până a doua zi, dimineața, la 8.00, secțiile comunale sunt zăvorâte și goale. Agenții lucrează după orarul dictat de la centru. Când au probleme, cetățenii alertează serviciul 112.

Nicolae Rîjnoveanu: Ca peste tot în țară, sunt probleme din punctul ăsta de vedere. Își pune punctul asupra învățământului, educației, asupra transportului, asupra vieții noastre în general. De ce să nu recunoaștem, a fost un dezastru pentru România. La un moment dat, chiar în primărie, nu mai lucram decât cu 4 oameni. Toți erau izolați și carantinați. Aveam vreo 3 în spital, a fost o nenorocire pe capul nostru, dar am trecut cu bine. Am avut o formație foarte bună lângă mine, un băiat foarte bun care zilnic dădea pe la cei carantinați și izolați și îi întreba care este situația. Oamenii au fost foarte receptivi, mai multe probleme creează acum de la un moment încoace. Trebuie să atrag atenția și să spun că toată perioada asta de pandemia am fost cam singur în fața acestei nenorociri. Poliție nu am avut, șeful de post a fost întotdeauna chemat la secție. Am zis și o repet – e cel mai mare blestem pe capul nostru, al UAT-urilor din mediul rural, această organizare o nenorocire și nimeni nu vrea să recunoască. E posibil ca într-o localitate de 6609 locuitori să nu ai niciun polițist?

În opinia dumneavoastră cum credeți că ar trebui rezolvată această problemă gravă despre care vorbiți?

Nicolae Rîjnoveanu: Așa cum a fost înainte. Un polițist la 1000 de locuitori, așa e normal. Am ținut în frâu toată treaba asta cu oamenii mei, cu paznicii mei. De fapt, acum poliția nu mai lucrează nici sâmbăta, nici duminica, nici noaptea, nu mai lucrează. Nu avem polițiști și ies la 48 sau la 50 de ani la pensie, ce fel de organizare e asta? Văd în primării și în administrație publică tot felul de nenorociri, dar nu-și pun întrebarea. Pentru orice necaz din comună, pe cine întreabă, nu întreabă primarul? Noi nu avem polițiști și le dăm drumul la 48, 50 de ani. Când încep să capete experiență noi îi trimitem la pensie, ce am făcut? Acolo sus nu gândesc. Țara este atât de bogată încât aruncăm bani pe fereastră? Toată lumea se minunase despre salariile primarilor. Eu când am ieșit la pensie am ieșit cu 1280 de lei, iar un șef de post a ieșit cu 4100 sau 4200, e posibil așa ceva? De ordinea și liniștea publică nu răspund ei, răspunde primarul. Ei nu au niciun Dumnezeu.
Este aceeași problema și cu medicii de familie. Fiecare medic de familie acolo unde își exercită munca, să și-o facă. Să se ducă la cetățean, acasă în vizită.

Advertisement

La dumneavoastră în comună se întâmplă treaba aceasta?
Nicolae Rîjnoveanu, primarul comunei Roseți: Păi nu am decât un medic. Vă dați seama, la 6000 de cetățeni ar trebui să am 3 medici.

Nicolae Rîjnoveanu: Ne confruntăm și cu faptul că cetățeanul nu e atât de educat. E vorba de gunoaie, de cel menajer. Am ajuns în situația în care prețul colectării gunoiului menajer să fie mai scump decât apa. Metrul cub de apă a fost 2,5 lei, iar la gunoi se plătește 5 lei.

CE SPUNE MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

Într-un comunicat publicat pe site-ul ministerului se fac precizări cu privire la această situație. Iată ce ne spun oficialii:

Având în vedere unele materiale jurnalistice prezentate în ultimele zile, facem următoarele precizări:De-a lungul timpului, indiferent de numărul de angajați pe care Poliția Română i-a avut la dispoziție, posturile de poliție comunale nu au avut niciodată program non-stop.

Așadar, această situație a existat chiar și atunci când Poliția Română nu se confrunta cu acest deficit mare de personal și indiferent de acordarea sporului de 40%.În comunicările publice făcute până acum, s-a precizat că activitatea de poliție nu se întrerupe după programul de lucru de 8 ore și că Poliția nu lucrează doar până la ora 16.00, așa cum s-a încercat să se inducă în mod fals, în opinia publică. Faptul că un post de poliție comunal își închide activitatea după programul de lucru nu înseamnă că serviciul polițienesc este suspendat până ziua următoare.

Advertisement

În fiecare localitate din mediul rural, după programul de lucru, intervențiile se asigură pe principiul „cel mai aproape de locul evenimentului intervine”.Organizarea acestei intervenții, după orele de program, este atributul șefilor unităților teritoriale ale Poliției Române, acest lucru realizându-se prin constituirea de patrule cu polițiști din cadrul mai multor structuri (posturi de poliție comunale, secții de poliție rurale, etc.).

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Administrație Locală

„Wasile Lupu” nu e o eroare! Istoricul Constantin Tudor pune punct scandalului din Palatul Administrativ

Published

on

Un val de reacții și comentarii aprinse a izbucnit în ultimele zile pe rețelele sociale, după apariția unor imagini din fosta Sală a Curții cu Jurați a Palatului Administrativ și Judecătoresc din Călărași, recent restaurat. Inscripțiile cu numele unor mari domnitori români au fost catalogate, în mod eronat, drept „scrise greșit”, iar subiectul a degenerat rapid într-o controversă publică.

Istoricul Constantin Tudor, fost prefect al județului Călărași, a intervenit ferm pentru a lămuri situația și a demonta acuzațiile apărute în spațiul public. Mesajul său este clar: nu este vorba despre greșeli sau improvizații moderne, ci despre respectarea fidelă a istoriei.

Clădirea a fost inaugurată în octombrie 1896 și poartă semnătura arhitectului Alexandru Săvulescu, una dintre figurile importante ale arhitecturii românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Încă de la început, concepția decorativă a palatului a inclus numele unor domnitori români inscripționate exact așa cum se scria la acea vreme, într-o perioadă în care limba română se afla în plină transformare.

„Wasile Lupu”, „Bassarab” sau „Știrbeiu” nu sunt dovezi de incultură, spune Constantin Tudor, ci exemple autentice de ortografie istorică. Schimbarea acestor forme după regulile de astăzi ar fi însemnat, în fapt, o falsificare a monumentului.

Advertisement

Restaurarea Palatului Administrativ și Judecătoresc s-a realizat cu respectarea strictă a legislației privind monumentele istorice, sub coordonarea specialiștilor autorizați de Ministerul Culturii. Corectitudinea intervențiilor a fost certificată de arhitecții Bogdan Teodorescu și Ioan Aurel Botez, nume de referință în domeniul restaurării patrimoniului.

Fostul prefect critică dur modul în care subiectul a fost prezentat de o televiziune, prin imagini scoase din context și fără explicații istorice, ceea ce a inflamat inutil opinia publică și a creat un scandal artificial.

În realitate, spune Constantin Tudor, miza este mult mai mare: un monument istoric salvat și redat comunității, care va găzdui Palatul Copiilor Călărași, un spațiu dedicat educației și culturii. „Respectarea trecutului, chiar și atunci când nu seamănă cu prezentul, este o dovadă de cultură, nu de incultură”, este concluzia tranșantă a istoricului.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Administrație Locală

Primăria municipiului Călărași scoate la licitație locuri de parcare de domiciliu în mai multe zone ale orașului

Published

on

Locuitorii municipiului Călărași care dețin autovehicule pot depune, în perioada 12 ianuarie – 10 februarie 2026, solicitări pentru licitarea sau atribuirea unui loc de parcare de domiciliu, anunță Primăria municipiului Călărași. Procedura vizează atât persoane fizice, cât și persoane juridice, iar cererile se depun la sediul instituției.

Parcările disponibile

Municipalitatea pune la dispoziție locuri în următoarele amplasamente:

  • Bd. 1 Mai – 21 locuri (blocurile A6, A7, A8)
  • Str. Pescăruși – 37 locuri (bloc F12, sc. A și B)
  • Str. Belșugului – 23 locuri (blocurile I33, I34, I35)
  • Str. Macului – 42 locuri (blocurile I33, I34, I35, I21)
  • Str. Știrbei-Vodă – 16 locuri (blocurile J6, J7)
  • Str. Știrbei-Vodă – 15 locuri (bloc J6)
  • Aleea Constructorului – 4 locuri (1–4; blocurile J13, J14)
  • Aleea Constructorului – 4 locuri (5–8; blocurile J12, J13)
  • Aleea Constructorului – 4 locuri (bloc J18, sc. A și B)
  • Str. Știrbei-Vodă – 51 locuri (blocurile J6, J7, J16, J54)
  • Str. Mușețelului – 31 locuri (blocurile J7, J54)

Acte necesare

Pentru persoane fizice, sunt solicitate documente de identitate și proprietate/domiciliu, acte ale autovehiculului (cu ITP valabil), documente de utilizare (după caz), certificate speciale (handicap, căsătorie – unde se aplică).

Advertisement

Pentru persoane juridice, sunt necesare certificatul de înregistrare al societății, actele autovehiculului (cu ITP), contracte de utilizare (dacă este cazul) și împuternicire pentru depunerea dosarului.

Condiții și priorități

  • Nu pot participa solicitanții cu datorii la bugetul local.
  • Prioritate au persoanele cu handicap (atribuire gratuită, cât mai aproape de domiciliu), precum și părinții copilului minor cu handicap sau asistenții personali, conform regulamentului.
  • Ulterior, sunt avantajați solicitanții ale căror autovehicule sunt înregistrate fiscal la nivel local.
  • La prima atribuire a unei parcări nou-înființate se acordă un singur loc/familie/apartament, cu condiția să nu existe deja un alt loc de parcare deținut în municipiu.

Autoritățile locale recomandă verificarea atentă a arondării parcărilor și a completitudinii dosarului înainte de depunere, pentru a evita respingerea cererilor.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Administrație Locală

Oltenița intră într-o nouă eră de dezvoltare: primarul Mihăiță Beștea a dat undă verde unui centru comercial major

Published

on

Municipiul Oltenița intră într-o nouă etapă de dezvoltare economică, după ce administrația locală, condusă de primarul Mihăiță Beștea, a emis autorizația de construire pentru un nou centru comercial ce va fi realizat în zona Moara Dunării.

Potrivit informațiilor transmise de Primăria Oltenița, proiectul prevede amenajarea unor spații comerciale moderne, care vor găzdui peste zece magazine ale unor branduri internaționale. Investiția este gândită pentru a diversifica oferta de servicii și cumpărături disponibilă locuitorilor orașului, reducând nevoia deplasărilor către alte municipii.

Pe lângă impactul asupra comerțului local, proiectul va genera peste 70 de locuri de muncă, contribuind direct la creșterea gradului de ocupare și la dinamizarea economiei locale. Reprezentanții administrației subliniază că investiția se înscrie în strategia de modernizare a orașului și de atragere a capitalului privat, în condiții de respectare strictă a cadrului legal.

Primarul Mihăiță Beștea a reafirmat sprijinul administrației pentru investițiile responsabile, care aduc beneficii concrete comunității și contribuie la transformarea Olteniței într-un oraș funcțional, atractiv și orientat spre viitor.

Advertisement

Finalizarea centrului comercial este estimată pentru sfârșitul anului 2026, moment în care Oltenița ar urma să beneficieze de una dintre cele mai importante investiții private din ultimii ani.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading