La zi
VIDEO. Primele rezultate după denunțul lui Coarnă în dosarul fostului șef IPJ Călărași, Marian Iorga
În urma denunțului formulat la DNA de deputatul călărășean Dumitru Coarnă, procurorii l-au trimis în judecată pe fostul șef al IPJ Călărași, Marian Iorga. Supranumit “Zeus” de apropiați, Marian Iorga este acuzat de luare de mită și trafic de influență în formă continuă. Dosarul se află pe masa judecătorilor de la Călărași.
- IORGA MARIAN, la data faptelor inspector șef al Inspectoratului de Poliție Județean (I.P.J.) Călărași, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– luare de mită,
– trafic de influență, în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
La data de 29 aprilie 2017, inculpatul Iorga Marian, în funcția de inspector șef al I.P.J. Călărași, ar fi primit un ceas de lux în valoare de 4.350 lei, de la un om de afaceri, în legătură cu soluționarea favorabilă a unei sesizări pe care persoana respectivă o formulase anterior.
În perioada februarie 2017 – august 2018, inculpatul Iorga Marian, în aceeași calitate, ar fi pretins unor oameni de afaceri să accepte achiziționarea, la prețuri supraevaluate, a unor autoturisme pe care inculpatul le avea în proprietate sau pe care acesta urma să le achiziționeze. În schimbul acestor „servicii”, inculpatul le-ar fi promis că își va folosi influența asupra unor subordonați care aveau în lucru cauze penale sau petiții ce-i priveau pe oamenii de afaceri, pentru ca aceștia să le soluționeze favorabil sau să urgenteze efectuarea unor acte ce intrau în atribuțiile lor de serviciu.
În acest context, inculpatul ar fi obținut de pe urma a trei „tranzacții” efectuate în condițiile de mai sus, suma totală de 4.000 euro.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunal Călărași cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
DOSARUL ZEUS, PRIN OCHII DENUNȚĂTORULUI
Deputatul Dumitru Coarnă este unul dintre parlamentarii județului Călărași care nu l-a scăpat din ochi pe fostul șef de poliție din Călărași, chemat, acum, în judecată de DNA, pentru trafic de influență și luare de mită.
“E vorba de speța Iorga Marian, fost inspector șef la IPJ Călărași. Am primit foarte multe sesizări în perioada 2017-2018 în legătură cu anumite infracțiuni pe care domnul Iorga, în calitate de inspector șef, le săvârșea la Călărași. Sigur că am efectuat verificări, am fost foarte atent la toate informațiile pe care le-am primit, și în momentul în care am constatat că se confirmă am mers la DNA, am format denunț, am format un dosar penal. Sigur că ulterior eu am fost audiat în dosar, și după 4-5 ani a dat Dumnezeu și a fost dispusă începerea urmăririi penale, iar săptămâna asta a fost pusă în mișcare acțiunea penală. Înseamnă că a fost luare de mită și trafic de influență.
Marian Iorga m-a acuzat în fața instanței de judecată cum că eu aș fi transmis în spațiul public informații false – asta se numește într-un fel calomnie, și dacă nu făceam proba verității ar fi trebuit să fiu sancționat și așa ar fi fost corect. Sigur că am făcut proba verității, sigur că onorata instanță de la Judecătoria Sector 5 București și Curtea de Apel București au refuzat să-mi administreze orice fel de probă, mai ales că Parchetul General, prin DNA, confirmă cele afirmate de mine în spațiul public și pune în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea unor infracțiuni de luare de mită și trafic de influență. Practic, onorata instanță se pare că are o problemă de respectarea legii. Știm foarte bine cine este secretar de stat din Călărași la Ministerul Justiției și știm foarte bine relațiile de apropriere dintre Marian Iorga și acel personaj.
Eu voi contesta acea decizie a instanței de fond și de apel. Am la îndemână recursul și inclusiv CEDO, dar voi formula și contestație la CSM, la Inspecția Judiciară împotriva judecătorilor care au refuzat să ofere probe în dosar, ca să nu mai spun că în zona penală s-ar putea să fie și infracțiune. O să mă rezum la plângere la CSM.
O să fiu extrem de atent la această fază de judecată în fond la Tribunalul Călărași, pentru că știu foarte bine relațiile de prietenie pe care le-a avut la acel nivel. Știu foarte bine judecătorii din penal de acolo, știu exact ce probleme au sau nu. Voi fi foarte atent la acel dosar, pentru că probabil nu întâmplător a ajuns acolo. Gurile rele, sau pe surse, oamenii spun că se încearcă o oarecare mușamalizare, dar o să fiu atent și o să încerc să monitorizez clar desfășurarea acestui proces. Trebuie să primeze o dată pentru totdeauna legea, nu neapărat fărădelegea sau știu eu, acele decizii în alte birouri, în alte zone decât în sala de judecată. Judecătorul trebuie să se raporteze la probe și să spună cu privire la probele pe care le are dosarul cauzei.” – a declarat, pentru Călărași PRESS, deputatul Dumitru Coarnă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA, prin Sucursala Regională de Căi Ferate Constanța, a lansat o licitație pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate (SF) necesar electrificării secției de circulație Ciulnița – Slobozia – Țăndărei, un proiect strategic pentru modernizarea infrastructurii feroviare din România. Anunțul a fost publicat pe platforma SEAP, marcând un pas important către obținerea aprobărilor guvernamentale pentru această investiție.
Proiectul vizează electrificarea liniei feroviare pe traseul Ciulnița – Slobozia Veche (linia 802, lungime 17 km) și Slobozia Veche – Țăndărei (linia 701, lungime 29 km), în prezent neelectrificate și parțial utilizate doar pentru transportul de marfă. Valoarea estimată a contractului pentru elaborarea studiului este de 28,8 milioane de lei (fără TVA), cu o durată de 30 de luni, din care 13 luni sunt alocate procedurilor de expropriere.
Obiectivele proiectului
Electrificarea acestei secții face parte din „Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru 2021-2030”, aprobată prin HG nr. 985/2020. Proiectul urmărește:
-
Creșterea eficienței energetice și reducerea poluării prin utilizarea tracțiunii electrice.
-
Sporirea vitezei medii de circulație a trenurilor, îmbunătățind atractivitatea transportului feroviar.
-
Reducerea costurilor de exploatare și creșterea volumului de transport pe calea ferată.
-
Modernizarea instalațiilor de semnalizare (SCB) pentru creșterea siguranței și centralizarea traficului.
-
Facilitarea unui transport durabil între regiunile României, contribuind la dezvoltarea socio-economică a zonelor traversate.
Detalii tehnice și finanțare
Studiul de Fezabilitate va include documentația necesară pentru obținerea certificatului de urbanism, avizele și aprobările legale, precum și pregătirea Hotărârii de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici și exproprierile aferente. Linia de contact va fi proiectată conform standardelor europene (SR EN 50119), pentru o viteză superioară celei actuale, cu o înălțime nominală a firului de contact de 5.500 mm și un gabarit nominal de 3,0 m.
Finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021-2027, Fondul de Modernizare al Uniunii Europene, bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor și veniturile proprii ale CFR SA. Proiectul este inclus în Planul Anual de Achiziții Sectoriale (PAAS) 2025 al SRCF Constanța, sub poziția 4.B.31.
Impactul proiectului
Electrificarea liniei Ciulnița – Slobozia – Țăndărei va contribui la reducerea timpului de călătorie, creșterea siguranței traficului feroviar și integrarea regiunilor traversate în rețeaua feroviară modernă. De asemenea, va spori competitivitatea economică a României prin facilitarea transportului de mărfuri și pasageri, reducând în același timp impactul asupra mediului.
Acest demers reprezintă un pas semnificativ către modernizarea infrastructurii feroviare din regiunea Constanța, aliniindu-se obiectivelor naționale și europene de sustenabilitate și eficiență energetică.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Asistăm zilnic, neputincioși, la schimbările economice adoptate de guvern cu o lăcomie de căpcăun flămând. După ce am trecut de la un TVA de 19% la 20%, după ce am privit cum prețurile la energie și gaze ne împing spre o sărăcie de neimaginat, se pare că aceste măsuri nu au fost de ajuns. Guvernanții au decis că o pensie de 3.000 de lei este „mare” și trebuie impozitată cu 10%, chipurile pentru asigurările de sănătate. Se taie din indemnizațiile pentru creșterea copilului, pentru că, vezi Doamne, și mamele trebuie să contribuie la sănătate. Firmele sunt lovite cu un impozit pe dividende mărit de la 10% la 16%. Mai mult, dacă o firmă are un capital social de 200 de lei, i se impune forțat un minim de 8.000 de lei, fără nicio negociere.
Nu sunt expert în finanțe sau economie, dar e clar că, în goana după bani, statul nu face decât să elimine firmele românești de pe piață. Luați o fabrică de covrigi, de exemplu: cu TVA-ul mărit, cu scumpirea energiei, nu mai poate concura cu producătorii din Europa. Și măcelul nu se oprește aici. Se vorbește de o creștere cu 75% a impozitelor pe clădiri – cică impusă de UE – și de majorarea impozitelor pe mașini, plus norme de poluare mai stricte. Taxe peste taxe, impozite peste impozite, asta fac guvernanții, care par să creadă că noi, cetățenii, am adus țara în această situație, nu ei!
Unii se joacă de parcă ar fi copii la grădiniță: „Dacă nu faci ce vreau, plec acasă!”. Ce nu înțeleg ei este că ei ne-au adus aici – prin furt, sinecuri, pile, amante, salarii nesimțite, pensii speciale și privilegiile sistemului judiciar. De 35 de ani, poporul plătește scump nota de plată pentru toate aceste abuzuri. Și acum, o nouă „chichiță”: dacă vrei să cumperi ceva ieftin din China, plătești 25 de lei pe fiecare pachet. Au pus ochii și pe pilonul II de pensii – dacă vrei să-ți retragi banii, te impozitează; ba mai mult, au decis că poți retrage doar 25%, restul eșalonat, în speranța că poate mori și banii rămân statului.
Să zicem că le dăm credit și credem că vor binele țării. Dar ce să vezi? Apar microbuzele electrice! În plină criză bugetară, un grup de „șmecheri” a cumpărat microbuze electrice pentru transportul elevilor, de la 90.000 de euro la 265.000 de euro bucata (vezi CJ Olt). Ce să înțelegem de aici? Că „pachetul 2” de măsuri nu mai vine și probabil nici nu va veni. Suntem păcăliți și obligați să plătim pentru dezmățul și iresponsabilitatea lor.
Ce nu văd guvernanții este că, dacă firmele, cocoșate de taxe și impozite, se închid una după alta, de unde vor mai lua bani? Oamenii vor ajunge în șomaj, iar statul va trebui să-i susțină – dar cu ce? Nu trebuie să fii economist ca să-ți dai seama că mergem în direcția opusă redresării. România încotro? Răspunsul e clar: spre o prăpastie economică, dacă nu se schimbă ceva rapid.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În noiembrie 1930, un incident straniu și inexplicabil a avut loc în nordul îndepărtat al Canadei, pe malul Lacului Anjikuni. Joe Labelle, un negustor de blănuri familiarizat cu regiunea, se îndrepta spre un sat locuit de aproximativ 2.000 de eschimoși, cunoscuți pentru pescuitul lor și traiul simplu. Labelle era un vizitator obișnuit al așezării, având legături de prietenie cu mulți dintre localnici. Însă, când a ajuns în sat, a fost întâmpinat de o liniște nefirească. Toate cabanele erau goale, lipsite de orice urmă de viață umană. Hainele, uneltele, armele, blănurile și chiar proviziile de hrană erau intacte, ca și cum oamenii ar fi dispărut brusc, fără să ia nimic cu ei. Într-una dintre cabane, Labelle a găsit un foc încă arzând, cu o bucată de carne rumenindu-se deasupra, semn că plecarea fusese subită.
Alarmat, Labelle a alertat imediat autoritățile canadiene, care au demarat o anchetă amănunțită. Investigațiile nu au dus la nicio concluzie clară, dar au scos la iveală detalii și mai tulburătoare. Toți câinii de sanie ai satului, esențiali pentru supraviețuirea în acea zonă izolată, fuseseră găsiți morți, înfometați, îngropați sub un strat gros de zăpadă. Mai șocant, cimitirul local fusese profanat: mormintele fuseseră dezgropate, iar toate rămășițele umane dispăruseră fără urmă. Niciun indiciu despre soarta celor 2.000 de oameni nu a fost găsit vreodată. Au fost luate în considerare diverse teorii – de la atacuri ale unor forțe externe până la fenomene supranaturale –, dar niciuna nu a oferit o explicație satisfăcătoare. Misterul satului Anjikuni rămâne unul dintre cele mai enigmatice cazuri de dispariție în masă din istorie, continuând să fascineze și să ridice întrebări fără răspuns.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
CFR Constanța accelerează electrificarea liniei Ciulnița-Țăndărei
România încotro? Un strigăt al frustrării economice
Alpha Clinic Oltenița – unde sănătatea ta începe cu nervi, scări șubrede și programări nerespectate
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
