Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 12°C | Anul XI Nr. 539

Știri

VIDEO. Orașul Fundulea și comuna Ileana au semnat contractul POIM

Published

on

Astăzi, 25 octombrie a.c., la sediul Primăriei Orașului Fundulea, a avut loc semnarea contractelor de execuție a lucrărilor finanțate prin POIM pentru extinderea și modernizarea rețelei publice a sistemului de alimentare cu apă curentă pentru localitatea Ileana și Orașul Fundulea din Călărași. Suma alocată prin Programul Operațional Infrastructură Mare depășește 60 de milioane de lei. 

La semnarea contractelor  au participat directorul general al S.C. Ecoaqua S.A. Călărași, Eduard Grama, primarul orașului Fundulea, Dorel Dorobanțu, președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, dar și reprezentanții societății care au câștigat licitația pentru realizarea lucrărilor.

“E un prim contract semnat cu orașul Fundulea și comuna Ileana, unde sunt beneficiari 10.000 de locuitori, dar pot spune că este doar prima fază a proiectului. Va urma și un al doilea proiect la nivelul orașului Fundulea care va fi o stație de captare a apei și faptul că aici s-a găsit apa de cea mai bună calitate din județul Călărași. Ea va reuși să alimenteze jumătate din județ cu apă potabilă tratată și prelucrată în județul Fundulea. E clar că al doilea proiect va deservi 100.000 de locuitori, iar acest proiect deservește 10.000 de locuitori. Asta înseamnă că am reușit să modernizăm rețeaua de apă și canal în județul Călărași. Astăzi am semnat cu constructorul proiectul, într-o lună și jumătate se va preda amplasamentul și se va face organizarea de șantier. Este clar că proiectul va avea ca și început data de 1 ianuarie. Proiectul va ajunge la final până în anul 2024” a precizat Vasile Iliuță.

“În Fundulea sunt în jur de 37 km de rețea de canalizare și 34 de km de apă, iar în Ileana sunt în jur de 24 de km de apă. Acesta este un contract pe fonduri europene, durata lui este de 1090 de zile, dar eu consider că îl vom termina mai devreme. Așteptările mele de la acest proiect sunt de a-l face în parametrii optimi de calitate. La sfârșitul proiectului, comunitatea va aprecia, noi punem mare accent pe partea calitativă, iar datorită acestui fapt, avem o mare deschidere în toate zonele țării” –a declarat directorul general  ACVATOT S.A, Călin Bihir.

Advertisement

“Este primul contract de lucrări pe care reușim să îl semnăm după 5 luni de evaluare, cu un mare constructor la nivel national. Astăzi am reușit să semnăm acest contract de execuție pe cea mai importantă zonă, unde se vor face cele mai multe investiții la nivelul județului Călărași. În viitor sunt convins că și celelalte lucrări de execuție vor fi semnate. În acest moment, întreg studiul de fezabilitate a fost actualizat la prețurile constante și urmează să le scoatem la licitație. Am așteptări foarte mari de la acest proiect, deoarece sunt foarte mulți bani care vor intra în județul Călărași. Este cel mai mare proiect semnat pe fondurile europene la nivelul județului Călărași. Cu ocazia asta menționez că vom avea mai multe locuri de muncă, acestea vor genera un profit care se va regăsi și în județul Călărași” a subliniat Eduard Grama, directorul general al operatorului Ecoaqua S.A.

“Prin prisma acestui proiect, cetățenilor orașului Fundulea li se va îmbunătăți calitatea vieții, deoarece vor avea apă și canal. În trecut, am rămas fără apă și canal, aveam doar pe DN și pe câteva străzi laterale. Prin acest proiect vom ajunge și noi la standardele europene. Având 6.400 de locuitori, va fi un beneficiu pentru ei, deoarece acest proiect se derulează din anul 2014. De foarte multe ori am fost întrebat dacă se mai încep lucrările pentru acest proiect și dacă se va mai duce la bun sfârșit. Cu ajutorul celor implicați s-a rezolvat și ne bucurăm nespus de mult. După aceea încheiem acest proiect, ne vom apuca de cele 30 de străzi neasfaltate” a declarat Dorel Dorobanțu, edilul din Fundulea.

“Cetățenii localității Ileana au foarte mare încredere în acest proiect. Localitatea Ileana este formată din 9 sate, iar 6 dintre ele beneficiază de acest proiect. Cele 9 sate sunt foarte distanțate față de centrul localității, iar ca și rețea de drumuri comunale avem o lungime de 120 de km, iar până în momentul de față sunt asfaltate în procent de 82% dintre acestea. Locuitorii localității Ileana privesc cu zâmbetul pe buze acest proiect” a punctat Corneliu Alexandru, primarul localității Ileana.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Lumina care a pictat lumea: Povestea lui Claude Monet

Published

on

Claude Oscar Monet s-a născut la 14 noiembrie 1840 în Paris, dar copilăria și-a petrecut-o la Le Havre, pe coasta normandă, unde marea și cerul schimbător i-au trezit pentru totdeauna dragostea de lumină. Tatăl său, negustor prosper, dorea ca fiul să-i urmeze în comerț, însă tânărul Claude desena caricaturi pe care le vindea marinarilor și trecătorilor. La 15 ani era deja cunoscut în oraș ca un caricaturist priceput.

Totul s-a schimbat când l-a întâlnit pe Eugène Boudin, pictor care lucra în aer liber. Boudin l-a convins să iasă din atelier și să picteze natura așa cum o vede cu adevărat, cu lumina ei vie și schimbătoare. „Nu picta ce știi că este acolo, pictează ce vezi”, îi spunea maestrul. Aceste cuvinte aveau să devină crezul întregii sale vieți.

În 1859 pleacă la Paris. Refuză să urmeze cursurile Școlii de Belle-Arte și intră în atelierul lui Charles Gleyre, unde îi cunoaște pe viitorii săi prieteni și tovarăși de luptă: Pierre-Auguste Renoir, Alfred Sisley și Frédéric Bazille. Împreună încep să picteze în pădurea Fontainebleau și pe malul Senei, sfidând regulile rigide ale picturii academice.

Primul mare scandal îl provoacă în 1866 cu tabloul „Camille” sau „Femeia în rochie verde”, portretul viitoarei sale soții, Camille Doncieux. Pictura este acceptată la Salonul oficial și primește laude, dar succesul durează puțin. Anii următori sunt grei: sărăcie, refuzuri repetate la Salon, moartea prematură a tatălui care îi tăiase orice sprijin financiar.

Advertisement

Războiul franco-prusac din 1870 îl alungă în Olanda și apoi în Anglia. La Londra descoperă operele lui Turner, a cărui lumină dizolvată în ceață îl va influența profund. Întoarsă în Franța, se stabilește la Argenteuil, pe Sena. Aici, împreună cu Renoir, Sisley și Manet, pun bazele mișcării care va fi numită mai târziu impresionism.

În 1874 are loc prima expoziție a grupului la fotograful Nadar din Paris. Criticul Louis Leroy, batjocorind tabloul lui Monet „Impresie, răsărit de soare”, folosește cuvântul „impresioniști” ca insultă. Numele rămâne și devine steagul sub care va triumfa o întreagă revoluție artistică.

Camille îi dăruiește doi fii, Jean și Michel, dar sănătatea ei se degradează rapid. Moare în 1879, la doar 32 de ani. Monet o pictează pe patul de moarte – una dintre cele mai sfâșietoare mărturii ale dragostei sale.

În 1883 descoperă Giverny, un sat la 80 km de Paris. Cumpără o casă cu grădină și, cu timpul, o transformă într-un paradis de flori și apă. Aici va picta cele mai cunoscute serii ale sale: nuferi, podul japonez, grădina în toate anotimpurile și la toate orele zilei. Pentru el, un tablou nu era niciodată terminat – era doar o clipă de lumină prinsă pe pânză.

După 1890 începe să lucreze în serie: aceleași subiecte pictate în condiții diferite de lumină și atmosferă – grămezi de fân, catedrala din Rouen, plopii de pe Epte. Criticii care altădată râdeau încep să înțeleagă. În 1891 are prima expoziție personală de succes. Banii vin în sfârșit.

Advertisement

Se recăsătorește cu Alice Hoschedé, văduva unui prieten care îi crescuse copiii în anii grei. Împreună formează o familie numeroasă și fericită la Giverny. Dar nenorocirile nu se opresc: în 1911 moare Alice, iar în 1912 află că suferă de cataractă dublă. Vederea îi scade dramatic. Culorile devin mai închise, tușele mai groase, mai dramatice. Refuză operația mult timp, de teamă să nu-și piardă percepția culorilor. Abia în 1923 acceptă intervenția, dar vederea nu-și mai revine complet.

Chiar și aproape orb, continuă să picteze marile panouri cu nuferi destinate Muzeului Orangerie. „Vreau să pictez aerul în care se află podul, casa, râul”, spunea. În ultimii ani lucra cu o furie disperată, ștergând și recompunând pânzele până când asistenții aproape că îl opreau cu forța.

La 5 decembrie 1926, la 86 de ani, Claude Monet moare la Giverny, înconjurat de familie și de grădină. Lângă patul său atârna ultimul tablou la care lucrase – un colț de iaz cu nuferi, pictat în roșu aprins și violet, culorile pe care le vedea în mintea sa când ochii nu-l mai ajutau.

A lăsat în urmă peste două mii de tablouri și o lume transformată: a învățat omenirea să vadă lumina care se schimbă în fiecare clipă și să o iubească așa cum era – efemeră, vie, imposibil de prins pentru totdeauna. Dar el a încercat. Și aproape că a reușit.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

ITM Călărași, bilanț dur în noiembrie: amenzi de peste 167.000 lei și zeci de nereguli descoperite la angajatori din județ

Published

on

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Călărași a încheiat luna noiembrie cu o serie amplă de controale în domeniile cele mai expuse riscurilor de muncă nedeclarată și accidentelor de muncă. Verificările au vizat transporturile rutiere, saloanele de înfrumusețare, extracțiile de agregate, agricultura, comerțul, taxiurile, publicitatea, domeniul auto, construcțiile, industria alimentară, barurile și restaurantele, dar și unități din sectorul zootehnic.

În total, inspectorii au realizat 165 de controale, dintre care 100 în domeniul relațiilor de muncă și 65 în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM).

Nereguli grave la relațiile de muncă: amenzi de 130.000 lei, dintre care 100.000 lei pentru muncă nedeclarată

În zona relațiilor de muncă, inspectorii au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor ajungând la 130.000 lei. Cea mai mare parte – 100.000 lei – a fost aplicată angajatorilor care foloseau persoane fără forme legale de angajare.

Advertisement

Printre cele mai dese abateri constatate:

  • contracte individuale de muncă neîncheiate în formă scrisă;
  • neînregistrarea în Revisal a suspendării contractelor;
  • lipsa informării salariaților asupra Regulamentului Intern;
  • neplata drepturilor salariale și a concediilor de odihnă neefectuate la încetarea activității;
  • neevidențierea orelor de noapte și neacordarea sporului legal de 25%;
  • necomunicarea adeverințelor de vechime la încetarea contractelor;
  • neinițierea negocierilor pentru contractul colectiv de muncă;
  • nepredarea unui exemplar al contractului către angajat.

Au fost dispuse 103 măsuri cu termene clare de remediere.

SSM: depozite fără etichete de sarcină, lipsă echipamente de protecție și evaluări incomplete ale riscurilor

În domeniul securității și sănătății în muncă, ITM Călărași a aplicat 21 de sancțiuni, dintre care 9 amenzi în valoare totală de 37.000 lei și 12 avertismente.

Inspectorii au descoperit probleme serioase, precum:

  • rafturi de depozitare fără inscriptionarea greutății maxime admise;
  • fișe de instruire incomplete;
  • lipsa echipamentelor individuale de protecție;
  • lipsa evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;
  • personal neinstruit pentru acordarea primului ajutor;
  • neverificarea prizelor de pământ și a instalațiilor de împământare.

Au fost dispuse 52 de măsuri pentru remedierea urgentă a acestor neconformități.

ITM Călărași: controalele vor continua

Advertisement

Inspectoratul de Muncă anunță că verificările vor continua și în perioada următoare, cu scopul declarat de a reduce munca nedeclarată și de a asigura condiții de muncă sigure în toate domeniile economice din județ.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

ȘOC pe piața muncii din Călărași! Șomajul sare din nou, iar peste 4.300 de oameni caută loc de muncă

Published

on

Rata șomajului continuă să lovească județul Călărași, iar datele oficiale pentru luna octombrie 2025 arată un tablou sumbru: 4374 de persoane nu au un loc de muncă. Mai mult, aproape jumătate sunt femei (2162), iar rata șomajului a ajuns la 5,97%, în creștere față de luna anterioară.

Cei mai loviți? Tinerii și grupa 40-49 de ani, unde cifrele sunt alarmante.

🔥 Cine sunt șomerii din Călărași?

Din totalul de peste 4.300 de șomeri:

  • 427 sunt tineri sub 25 de ani – generația care ar trebui să pună bazele viitorului.

  • Doar 240 au între 25 și 29 de ani.

  • 835 sunt în grupa 30-39 ani.

  • 1068, cei mai mulți, provin din segmentul 40-49 de ani – oameni aflați în plină maturitate profesională.

  • 809 sunt între 50 și 55 de ani.

  • 995 au peste 55 de ani.

Ruralul domină categoric: 3299 provin din mediul rural, în timp ce doar 1075 locuiesc în urban.

Advertisement

📌 Câte indemnizații se plătesc?

Doar 427 de persoane primesc indemnizație de șomaj.
3947 – adică o majoritate covârșitoare – trăiesc fără nicio formă de sprijin financiar.

⚠️ Cel mai grav: lipsa studiilor

Cifrele AJOFP arată clar dezastrul educațional:

  • 43,85% dintre șomeri au doar studii primare sau sunt fără studii.

  • 35,05% au studii gimnaziale.

  • Doar 11% au terminat liceul.

  • Iar absolvenții de facultate sunt aproape inexistenți: 1,10%.

Cu alte cuvinte, peste 4 din 5 șomeri au un nivel scăzut de educație, ceea ce explică dificultatea integrării lor pe piața muncii.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading