La zi
VIDEO. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, “diagnostic” pentru Călărași în urma vizitei
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a ajuns vineri, 18 februarie, la Călărași pentru a vizita Spitalul Județean de Urgență „Dr. Pompei Samarian”. Acesta a fost întâmpinat la Consiliul Județean Călărași de președintele Vasile Iliuță și de primarul municipiului Călărași, Marius Dulce. Pe durata vizitei, ministrul a discutat cu autoritățile locale, cu personalul medical, cu directorii unităților medicale din județ, cât și cu reprezentanții Direcției de Sănătate Publică. Ministrul a fost interesat de starea de sănătate a călărășenior.
Înaintea vizitei din spital, ministrul Rafila a stat de vorba, pe lângă autoritățile din județ, și cu personalul din mediul privat. Aceștia din urmă au expus mai multe situații și subiecte pe care le-au întâmpinat de la intrarea în pandemie și până în prezent. Ministrul a ascultat toate aceste doleanțe venite din partea companiilor spunând că subiectele vor fi expuse la nivelul ministerului spre rezolvare.
“Prezenţa ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, la Călăraşi, certifică faptul că suntem pe drumul cel bun în ceea ce priveşte sistemul medical local. Peste 35 milioane de euro este suma pe care am direcţionat-o către Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi pentru o bună funcţionare şi un act medical de calitate. O întâlnire pe care, personal, o aşteptam de la debutul pandemiei şi care înseamnă un real sprijin pentru administraţie”, a declarat Vasile Iliuţă, preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, despre evenimentul de vineri.
Ministrul Sănătății a vizitat Spitalul Județean de Urgență „Dr. Pompei Samarian”, pentru a verifica secțiile reabilitate, a asculta nevoile medicilor și problemele reale ale sistemului medical. Concluziile vizitei au fost trasate în conferința de presă ce s-a desfășurat la sfârșitul vizitei de la Călărași. Ministrul Sănătății îndeamnă populația să poarte masca de protecție împotriva COVID-19 pentru ca, spune el, este singura forma sigura prin care ne putem proteja împotriva virusului.
“Am fost plăcut surprins de viteza cu care se poate realiza un pavilion cu mai mult de 200 de paturi aici” –Ministrul Sănătății
Alexandru Rafila a lăudat conducerea C.J. și a Spitalului din Călărași pentru randamentul privind investițiile realizate. Ministrul a dat asigurări autorităților din Călărași că Ministerul Sănătății va fi un partener în rezolvarea problemelor existente.
Spitalul este vechi aici, la Călărași. A avut, probabil, puțină susținere pentru reabilitare, pentru investiții, dar, în momentul de față, este o activitate efervescentă. Aș vrea să felicit atât autoritățile locale, cât și conducerea spitalului și parlamentarii care au contribuit la acest lucru. Se lucrează, se lucrează bine. Am fost extraordinar de plăcut surprins de viteza cu care se poate realiza un pavilion cu mai mult de 200 de paturi aici, de către Compania Națională de Investiții, despre care am înțeles că ar costa, cu tot cu dotare, 20 de milioane de euro.
11 lei, atât costă masa unui pacient într-un spital de stat
“Dincolo de durere, internarea in spitalele noastre lasă bolnavilor şi un gust amar la propriu. Statul a calculat că 10 lei pe zi sunt destui pentru mâncarea unui pacient, care de multe ori trebuie să ţină un regim alimentar special. Medicii se declară îngrijoraţi, dar se tem că nu pot să schimbe lucrurile în bine pentru cei pe care îi tratează. Jurnalistul Digi24 Carla Tănasie a stat de vorbă şi cu ei şi cu bolnavii din mai multe spitale într-un nou episod din campania “Pacient în România”. – notează Digi24.ro într-un articol
Ministrul s-a arătat interesat și de calitatea meselor, de asigurarea condițiilor pentru cei internați în spitalele publice. Un pacient beneficiază de 11 lei pentru o masă. În anul 2018, o masă caldă într-o unitate sanitară de stat costa 10 lei, anul 2022 – 11 lei. Diferența, 1 leu. Ministrul nu a expus o soluție pentru această problemă, însă speră că ar putea să găsească o rezolvare alături de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Până atunci rămânem cu speranța.
“În momentul de față, opinia mea este că sunt insuficiente. 11 lei pentru un pacient, pentru hrană, pentru o zi, mai ales în condițiile creșterii prețurilor la alimente, cred că reprezintă o sumă mică și împreună cu colegii de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate sper să găsim o soluție în acest sens.”
Rafila a vorbit și despre evoluția pandemică, făcând aprecieri că ritmul este descendent. Laudă sistemul sanitar pentru că a reușit să facă față acestui val.
(…) În ceea ce privește pandemia, ați văzut că ne aflăm într-un trend descrescător. Spitalele au făcut față, de data aceasta, medicația antivirală a putut fi administrată atât în ambulatoriu, cât și în spitale. Pacienții au beneficiat la timp de investigații, acest trend descendent începe să reflecte și numărul de cazuri la secțiile de Terapie Intensivă.
Iliuță: “Împreună cu ministerul, vom rezolva toate problemele”
Vasile Iliuță, președintele CJ Călărași, este la fel de convins ca ministrul că toate problemele se vor rezolva și că Ministerul Sănătății se va implica în rezolvarea situațiilor identificate în județul Călărași.
“Cred un singur lucru: toate problemele ridicate de medici, de autorități, cu ocazia vizitei ministrului Alexandru Rafila, la Călărași, vor avea rezolvare, dacă toți vom fi convinși că fiecare problemă va fi analizată. Vorbim aici de Spitalul Municipal Oltenița, Spitalul Orășenesc Lehliu Gară și cele trei spitale ale Consiliului Județean. Împreună cu modificarea legislativă viitoare, cred că putem rezolva aproape toate problemele care s-au ridicat. Nu sunt probleme de nerezolvat. Împreună cu ministerul, vom rezolva toate problemele” – a spus Vasile Iliuță în conferința de presă
Primarul Marius Dulce salută de asemenea prezența ministrului în județ: „Apreciez, şi pe această cale, eforturile depuse atât de domnia sa cât şi de conducerea Consiliului Judeţean şi managerii tuturor unităţilor spitaliceşti din judeţ pentru rezolvarea problemelor existente în cadrul sistemului local de sănătate.”, a transmis acesta pe o platformă de socializare.
Mai mult, senatorul Nicușor Cionoiu spune că atunci când este vorba de sănătate, este vorba despre toți cetățenii județului, deci implicit îmbunătățirea condițiilor din toate spitalele călărășene.
Unitatea medicală „Dr. Pompei Samarian” din Călărași are 571 de paturi de spitalizare continuă, unde sunt tratați pacienți cu urgențe traumatice, chirurgicale și cardiovasculare din tot județul.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În august 1971, celebrul ansamblu arhitectonic Stonehenge, situat pe câmpia Salisbury din Anglia, a fost scena unui eveniment misterios și inexplicabil. La acea vreme, situl nu era încă protejat de activitățile turiștilor, ceea ce permitea accesul liber.
Într-o noapte liniștită, un grup de tineri hippy a decis să-și instaleze corturile chiar în centrul cercului de pietre, transformând locul într-un loc de petrecere neconvențională. Au aprins un foc, au consumat droguri și alcool, și au început să cânte sub cerul liber. Distracția lor a fost întreruptă brusc în jurul orei 2 dimineața, când o serie de tunete puternice au răsunat peste câmpie, urmate de o liniște neobișnuit de profundă.
Doi martori, un fermier local și un polițist aflat în patrulare, au raportat că au văzut fulgere care au lovit direct incinta Stonehenge, aprinzând chiar un copac din apropiere. Alarmați de strigătele tinerilor, cei doi s-au grăbit spre sit pentru a oferi ajutor. Ajunși acolo, au fost șocați să descopere că nu mai era nimeni: corturile rămăseseră intacte, focul mocnea încă, dar toți petrecăreții dispăruseră fără urmă. Anchetele ulterioare, inclusiv căutări amănunțite ale poliției și arii extinse din jur, nu au găsit nicio pistă privind soarta grupului. Cazul rămâne unul dintre cele mai stranii mistere asociate cu Stonehenge.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
Prigoria cu creastă de aur: Pasărea tropicală care vrăjește cu frumusețea și misterul său
Prigoria cu creastă de aur, cunoscută științific sub denumirea de Momotus momota, este o pasăre fascinantă din familia Momotidae, renumită pentru coloritul său vibrant și comportamentul unic. Această specie, numită și motmot cu creastă aurie, se remarcă prin penajul său spectaculos, care combină nuanțe de verde smarald, albastru turcoaz și accente aurii, în special în zona capului, unde o creastă distinctivă îi încadrează aspectul regal. Coada sa lungă, cu pene în formă de rachetă, este o altă trăsătură emblematică, pe care pasărea o mișcă ritmic, ca un pendul, pentru a comunica sau a atrage atenția.
Habitat și răspândire
Prigoria cu creastă de aur este nativă în pădurile tropicale și subtropicale din America Centrală și de Sud, fiind întâlnită din Mexic până în nordul Argentinei. Preferă zonele umede, cu vegetație densă, dar poate fi observată și în păduri secundare sau la marginea plantațiilor. Cuibărește în galerii săpate în malurile râurilor sau în sol, unde femela depune între 3 și 5 ouă.
Comportament și hrană
Aceste păsări sunt cunoscute pentru natura lor solitară sau de cuplu, fiind mai degrabă discrete. Se hrănesc cu insecte, fructe mici și, ocazional, vertebrate mici, precum șopârle. Prigoria cu creastă de aur este un vânător abil, care își pândește prada de pe o creangă, lansându-se rapid pentru a o captura cu ciocul său ascuțit.
Un aspect interesant este ritualul de curățare a penelor cozii: prigoria își taie singură porțiuni din penele cozii pentru a crea forma caracteristică de rachetă, un comportament care rămâne un mister pentru ornitologi, dar care este asociat cu atragerea partenerilor sau marcarea teritoriului.
Conservare
Deși nu este considerată o specie pe cale de dispariție, prigoria cu creastă de aur se confruntă cu amenințări din cauza defrișărilor și pierderii habitatului. Eforturile de conservare a pădurilor tropicale sunt esențiale pentru protejarea acestei specii și a altor viețuitoare din ecosistemele sale.
Curiozități
- Numele „motmot” provine din sunetul distinct pe care îl produce, asemănător unui „mot-mot”.
- În unele culturi indigene, prigoria este considerată un simbol al frumuseții și al armoniei cu natura.
- Are un zbor rapid, dar preferă să stea nemișcată timp îndelungat, observând mediul înconjurător.
Prigoria cu creastă de aur rămâne una dintre cele mai captivante păsări ale tropicelor, combinând eleganța estetică cu comportamente fascinante, care continuă să inspire atât iubitorii de natură, cât și cercetătorii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Din păcate tot mai mulți oameni suferă aceste atacuri cerebrale. Ce trebuie să știm dacă observăm ceva ciudat la o persoană care a suferit un atac cerebral.
Un neurolog a spus că, dacă ajutorul vine în decurs de 3 ore, el ar putea anula efectele unui accident vascular cerebral.
Pentru a diagnostica şi trata pacientul în decurs de 3 ore, este foarte ușor, trebuie doar să citiți cu atenție mai jos ce urmează…
Recunoaște un accident vascular cerebral… există 4 etape, pe care ar trebui să le cunoașteți pentru a-l detecta:
1. Cereți persoanei să zâmbească – nu va reuși.
2. Cereți persoanei să spună o frază foarte simplă (de exemplu: “Astăzi este foarte frumos.”, (va vorbi stâlcit și incoerent)
3. Cereți persoanei să ridice ambele brațe (Persoana nu va putea să le ridice, poate doar parțial).
4. Cereți persoanei să scoată limba (În cazul în care limba este curbată și strâmbă dintr-o parte în alta, este de asemenea un semn de accident vascular cerebral)
În cazul în care persoana are probleme cu oricare dintre aceste etape, chemați o ambulanță de urgentă și descrieți simptomele persoanei la telefon.
Un cardiolog a spus că dacă spuneți la toți prietenii și la toate cunoștințele aceste informații, vor fi salvați mulți oameni și nu trebuie să uităm, poate vei fi chiar tu pus în situația de a salva pe cineva.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Incendiu din nou în Măgureni! Pompierii au intervenit pentru a doua oară în două săptămâni
Misterul dispariției de la Stonehenge: Noaptea Fulgerelor
Prigoria cu creastă de aur: Pasărea tropicală care vrăjește cu frumusețea și misterul său
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
