Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 2°C | Anul XI Nr. 541

La zi

VIDEO. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, “diagnostic” pentru Călărași în urma vizitei

Published

on

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a ajuns vineri, 18 februarie,  la Călărași pentru a vizita Spitalul Județean de Urgență „Dr. Pompei Samarian”. Acesta a fost întâmpinat la Consiliul Județean Călărași de președintele Vasile Iliuță și de primarul municipiului Călărași, Marius Dulce. Pe durata vizitei, ministrul a discutat cu autoritățile locale, cu personalul medical, cu directorii unităților medicale din județ, cât și cu reprezentanții Direcției de Sănătate Publică. Ministrul a fost interesat de starea de sănătate a călărășenior.

Înaintea vizitei din spital, ministrul Rafila a stat de vorba, pe lângă autoritățile din județ, și cu personalul din mediul privat. Aceștia din urmă au expus mai multe situații și subiecte pe care le-au întâmpinat de la intrarea în pandemie și până în prezent. Ministrul a ascultat toate aceste doleanțe venite din partea companiilor spunând că subiectele vor fi expuse la nivelul ministerului spre rezolvare.

“Prezenţa ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, la Călăraşi, certifică faptul că suntem pe drumul cel bun în ceea ce priveşte sistemul medical local. Peste 35 milioane de euro este suma pe care am direcţionat-o către Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi pentru o bună funcţionare şi un act medical de calitate. O întâlnire pe care, personal, o aşteptam de la debutul pandemiei şi care înseamnă un real sprijin pentru administraţie”, a declarat Vasile Iliuţă, preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, despre evenimentul de vineri.

Ministrul Sănătății a vizitat Spitalul Județean de Urgență „Dr. Pompei Samarian”, pentru a verifica secțiile reabilitate,  a asculta nevoile medicilor și problemele reale ale sistemului medical. Concluziile vizitei au fost trasate în conferința de presă ce s-a desfășurat la sfârșitul vizitei de la Călărași. Ministrul Sănătății îndeamnă populația să poarte masca de protecție împotriva COVID-19 pentru ca, spune el, este singura forma sigura prin care ne putem proteja împotriva virusului.

Advertisement

Am fost plăcut surprins de viteza cu care se poate realiza un pavilion cu mai mult de 200 de paturi aici”  –Ministrul Sănătății

Alexandru Rafila a lăudat conducerea C.J. și a Spitalului din Călărași pentru randamentul  privind investițiile realizate. Ministrul a dat asigurări autorităților din Călărași că Ministerul Sănătății va fi un partener  în rezolvarea problemelor existente.

Spitalul  este vechi aici, la Călărași. A avut, probabil, puțină susținere pentru reabilitare, pentru investiții, dar, în momentul de față, este o activitate efervescentă. Aș vrea să felicit atât autoritățile locale, cât și conducerea spitalului și parlamentarii care au contribuit la acest lucru. Se lucrează, se lucrează bine. Am fost extraordinar de plăcut surprins de viteza cu care se poate realiza un pavilion cu mai mult de 200 de paturi aici, de către Compania Națională de Investiții, despre care am înțeles că ar costa, cu tot cu dotare, 20 de milioane de euro. 

11 lei, atât costă masa unui pacient într-un spital de stat

“Dincolo de durere, internarea in spitalele noastre lasă bolnavilor şi un gust amar la propriu. Statul a calculat că 10 lei pe zi sunt destui pentru mâncarea unui pacient, care de multe ori trebuie să ţină un regim alimentar special. Medicii se declară îngrijoraţi, dar se tem că nu pot să schimbe lucrurile în bine pentru cei pe care îi tratează. Jurnalistul Digi24 Carla Tănasie a stat de vorbă şi cu ei şi cu bolnavii din mai multe spitale într-un nou episod din campania “Pacient în România”. – notează Digi24.ro într-un articol

Ministrul s-a arătat interesat și de calitatea meselor, de asigurarea condițiilor pentru cei internați în spitalele publice. Un pacient beneficiază de 11 lei pentru o masă. În anul 2018, o masă caldă într-o unitate sanitară de stat costa 10 lei, anul 2022 – 11 lei. Diferența, 1 leu. Ministrul nu a expus o soluție pentru această problemă, însă speră că ar putea să găsească o rezolvare alături de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Până atunci rămânem cu speranța.

“În momentul de față, opinia mea este că sunt insuficiente. 11 lei pentru un pacient, pentru hrană, pentru o zi, mai ales în condițiile creșterii prețurilor la alimente, cred că reprezintă o sumă mică și împreună cu colegii de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate sper să găsim o soluție în acest sens.”

Advertisement

Rafila a vorbit și despre evoluția pandemică, făcând aprecieri că ritmul este descendent. Laudă sistemul sanitar pentru că a reușit să facă față acestui val. 

(…) În ceea ce privește pandemia, ați văzut că ne aflăm într-un trend descrescător. Spitalele au făcut față, de data aceasta, medicația antivirală a putut fi administrată atât în ambulatoriu, cât și în spitale. Pacienții au beneficiat la timp de investigații, acest trend descendent începe să reflecte și numărul de cazuri la secțiile de Terapie Intensivă.

Iliuță: “Împreună cu ministerul, vom rezolva toate problemele”

 

Vasile Iliuță, președintele CJ Călărași, este la fel de convins ca ministrul că toate problemele se vor rezolva și că Ministerul Sănătății se va implica în rezolvarea situațiilor identificate în județul Călărași.

Cred un singur lucru: toate problemele ridicate de medici, de autorități, cu ocazia vizitei ministrului Alexandru Rafila, la Călărași, vor avea rezolvare, dacă toți vom fi convinși că fiecare problemă va fi analizată. Vorbim aici de Spitalul Municipal Oltenița, Spitalul Orășenesc Lehliu Gară și cele trei spitale ale Consiliului Județean. Împreună cu modificarea legislativă viitoare, cred că putem rezolva aproape toate problemele care s-au ridicat. Nu sunt probleme de nerezolvat. Împreună cu  ministerul, vom rezolva toate problemele”  –  a spus Vasile Iliuță în conferința de presă

Advertisement

Primarul Marius Dulce salută de asemenea prezența ministrului în județ: „Apreciez, şi pe această cale, eforturile depuse atât de domnia sa cât şi de conducerea Consiliului Judeţean şi managerii tuturor unităţilor spitaliceşti din judeţ pentru rezolvarea problemelor existente în cadrul sistemului local de sănătate.”, a transmis acesta pe o platformă de socializare.
Mai mult, senatorul Nicușor Cionoiu spune că atunci când este vorba de sănătate, este vorba despre toți cetățenii județului, deci implicit îmbunătățirea condițiilor din toate spitalele călărășene.
Unitatea medicală „Dr. Pompei Samarian” din Călărași are 571 de paturi de spitalizare continuă, unde sunt tratați pacienți cu urgențe traumatice, chirurgicale și cardiovasculare din tot județul.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Fostul Palat Administrativ din Călărași a fost restaurat complet și devine Centru Socio-Cultural al municipiului

Published

on

Unul dintre cele mai importante monumente istorice ale municipiului Călărași, fostul Palat Administrativ – cunoscut de-a lungul timpului ca sediu al Prefecturii județului – a fost restaurat integral și reintrodus în circuitul public, cu o nouă funcțiune: Centrul Socio-Cultural Călărași.

Proiectul de restaurare a fost finalizat de Compania Națională de Investiții (CNI), cu finanțare asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în colaborare cu antreprenorul CORAL SRL. Lucrările s-au desfășurat pe parcursul a patru ani, în perioada 2021–2025, obiectivul de investiții fiind recepționat în 2025.

Intervenția a vizat recuperarea funcțională și punerea în siguranță a clădirii, dar și adaptarea acesteia la standardele actuale de funcționalitate, siguranță și eficiență energetică, fără a afecta valoarea sa arhitecturală și istorică. Monumentul istoric, clasat cu Cod LMI CL-II-m-A-14665, este considerat una dintre cele mai prestigioase clădiri din Călărași.

Proiectul a fost realizat de o echipă complexă de specialiști membri ai Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI): arhitectul Aurel Ioan Botez, în calitate de șef de proiect, biroul de arhitectură SPA INOVATIONS coordonat de arh. George Bogdan Teodorescu, restauratorul Marian Dăbuleanu pentru componentele artistice, alături de antreprenorul general.

Advertisement

Un nou rol cultural pentru o clădire-simbol

În urma restaurării, corpul central al clădirii va găzdui Muzeul artei și tehnicii, un concept inovator care îmbină arhitectura secolului al XIX-lea cu tehnologia secolului XXI. Muzeul va include instalații tehnologice interactive, menite să ofere vizitatorilor o experiență educațională informală, prin explorarea muzicii și a artei într-un mod dinamic și accesibil.

Totodată, corpul de est al imobilului a fost reconfigurat pentru a funcționa ca spațiu expozițional permanent sau itinerant, iar toate fațadele clădirii au fost restaurate pentru a reda monumentalitatea și specificul arhitectural original. Lucrările au inclus și refacerea rețelelor de utilități, reabilitarea aleilor, completarea fondului vegetal și restaurarea componentelor artistice interioare și exterioare.

O clădire cu peste un secol de istorie

Construit în anul 1898, după planurile arhitectului italian Giussepe Ciconi, Palatul Administrativ a fost destinat încă de la început Instituției Prefectului. De-a lungul timpului, clădirea a adăpostit principalele instituții administrative ale județelor Ialomița și Călărași, precum și structuri administrative și de partid în perioada comunistă, revenind după 1989 la rolul său inițial.

Realizat în stil neoclasic, cu ziduri groase de cărămidă presată, soclu din piatră fasonată și decorațiuni bogate, edificiul a impresionat încă din epocă. Istoricul Nicolae Iorga îl compara, la începutul secolului XX, cu unele dintre cele mai mari clădiri publice din București.

Investiție cu impact local major

Finalizarea acestui proiect este prezentată de autorități ca un exemplu de valorificare a patrimoniului construit și de investiție strategică în infrastructura socio-culturală. Noul Centru Socio-Cultural creează premisele desfășurării de activități culturale, educaționale și comunitare, fiind gândit ca un spațiu al dialogului, incluziunii sociale și dezvoltării locale.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Doliu în economia românească: A murit profesorul Mircea Coșea, unul dintre părinții pieței de capital din România

Published

on

Profesorul doctor Mircea Coșea, unul dintre cei mai apreciați și influenți economiști români, a încetat din viață la vârsta de 83 de ani. Anunțul decesului a fost făcut public de postul Realitatea TV și preluat de mai multe site-uri de știri.

Mircea Coșea a ocupat funcții importante în perioada tranziției României spre economia de piață, inclusiv prim-viceprim-ministru, deputat, membru în Comisia pentru Muncă și Protecție Socială, precum și președinte al Institutului Național de Administrație. El a jucat un rol esențial în crearea pieței de capital românești și a reprezentat țara în negocierile cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

Ca autor prolific, a publicat manuale de economie, volume de studii și numeroase articole în publicații românești și internaționale.

Născut în 1942, Mircea Coșea a avut o carieră politică activă: între 1990 și 1997 a fost membru PSDR, iar în iunie 1997 a cofondat, alături de Theodor Meleșcanu și Iosif Boda, partidul APR, care a fuzionat ulterior cu PNL în 2002. La 1 ianuarie 2007 a devenit membru al Parlamentului European din partea PNL.

Advertisement

Cariera sa a fost umbrită de controverse: în octombrie 2006, CNSAS a concluzionat că ar fi fost ofițer acoperit al Securității, primind în ianuarie 2007 un verdict de poliție politică. Coșea a negat vehement acuzațiile și a contestat decizia.

În martie 2007, a demisionat din PNL și s-a alăturat grupului parlamentar naționalist Identitate, Tradiție, Suveranitate în Parlamentul European, alături de deputați PRM. Ulterior, în februarie 2008, a aderat la PDL.

Prin contribuțiile sale, Mircea Coșea rămâne o figură cheie în istoria economică post-comunistă a României.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Descoperire surprinzătoare sub Piața Unirii: Urme de construcții vechi scoase la iveală în timpul lucrărilor la Planșeu!

Published

on

În cadrul lucrărilor ample de reabilitare totală a Planșeului Unirii din București, muncitorii au descoperit urme de construcții mai vechi, inclusiv cărămizi și alte elemente structurale, într-o zonă apropiată de placa de beton care acoperă râul Dâmbovița în centrul Capitalei.

Imagini și clipuri video surprinse pe șantier au circulat rapid pe internet, inclusiv pe Reddit, unde unul dintre materiale a fost intitulat „Dezastrul de la Planşeul Unirii”, atrăgând atenția publicului asupra posibilelor vestigii istorice.

Primăria Sectorului 4 a reacționat prompt, anunțând că, respectând procedurile legale, zona respectivă a fost imediat delimitată și protejată pentru a permite intervenția specialiștilor în arheologie. „După finalizarea cercetărilor, rezultatele vor fi făcute publice”, au precizat reprezentanții instituției.

Lucrările la Planșeul Unirii au demarat în iunie 2025, la inițiativa primarului Daniel Băluță, și au implicat restricții de circulație pe Splaiul Independenței până în septembrie. Proiectul vizează consolidarea și modernizarea structurii vechi de aproape un secol, esențială pentru siguranța traficului în una dintre cele mai aglomerate zone ale orașului.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading