La zi
VIDEO. Marius Dulce a invitat 12 ambasade la Călărași pentru promovarea mediului economic
“Eu vreau să vă prezint faptul că primăria Călărași a organizat ieri un forum internațional pentru că și-a dorit față în față agenții economici cu 12 ambasade prezente la Călărași. Acest lucru l-am făcut pentru că am constat acum 2 săptămâni, la o întâlnire cu o parte din aceste ambasade, faptul că orașul nostru era conceput ca un municipiu agrar. Am spus că nu este adevărat. Am prezentat toată industria pe care o avem la Călărași, oportunitățile de dezvoltare și faptul că ne dorim foarte mult, împreună cu Consiliul Județean, să dezvoltăm zona turistică. Atunci, ieri ne-am mobilizat și au fost prezente la noi 12 ambasade, și anume Republica Pakistan, Republica Belarus, Republica Moldova, Republica Palestina, Nigeria, Kuweit, Iran, Ungaria, Kazahstan, India, Olanda, Elveția.
În a doua parte a zilei, după ce și-au făcut prezentările și interesul pe care l-au arătat zonei noastre, am vizitat GIMart, societate comercială care are un business recunoscut la nivel european, Romply, am mers și la combinatul de prelucrare a cărnii, Aldis. Timpul nu ne-a permis să mergem peste tot. Au fost prezenți cei de la Tenaris, Donalam, Martifer. A rămas pe următoarea vizită să vizităm si aceste societăți, pentru că sunt un exemplu. Au fost ambasadori, consilieri economici, au fost miniștrii economici de la aceste ambasade.
Au interese în zona de lemn și cumpărare de cereale. De-asta am și pus în plan Romply, pentru că Kuweit este interesat să facă 2 orașe mari pe bază de lemn. S-au stabilit ieri după-amiază întâlniri private cu agenții economici de la noi. Tenaris deja are în Kazahstan societăți și deja probabil că vor să se întâlnească pe zona asta. O societate avea probleme cu ambasada Indiei și deja s-au antamat discuții pe zona aceasta. Noi în campania electorală am spus că vrem să fim alături de agenții economici, și asta facem. Nu ne vom opri aici, pentru că trebuie să aducem Călărași la un nivel de recunoaștere internațională. Vom mai invita și reprezentanții altor ambasade la Călărași, pentru că vrem să ajutăm mediul economic. Acolo unde au probleme, acolo unde au interese se pot lega foarte multe. De exemplu, Iran este un mare producător de produse chimice pentru agricultură, au combinat de azot, de fosfați, și atunci se pot crea legături pe zona aceasta, pentru că am înțeles că și prețurile sunt mult mai scăzute. Fiecare agent economic poate să ia legătura și pot negocia dacă au interese.” – a punctat primarul Marius Dulce în conferința de presă a PSD Călărași
Întrebat despre posibilitatea realizării unui parc fotovoltaic în Călărași, primarul Marius Dulce a explicat faptul că o asemenea investiție a fost luată în calcul, discuțiile fiind continuate la nivelul administrației județene.
MUNICIPIUL CĂLĂRAȘI AR PUTEA AVEA UN PARC FOTOVOLTAIC
“Discuția asta am avut-o cu președintele Consiliului Județean, Vasile Iliuță. Nu am renunțat la acest lucru. Zona cea mai favorabilă pentru acest lucru este zona de la Tenaris și cu siguranță vom găsi soluții. Mai sunt 20 de ha, o să ne uităm atent în buget și dacă putem să mergem la cei care se ocupă de Siderca și poate putem să preluăm acele hectare. Din cauza faptului că și la acești lichidatori au crescut prețurile, atunci trebuie să facem o analiză foarte bună pe buget ca să vedem cum putem achiziționa de la ei această bucată de teren.
Ba mai mult, o să facem în viitor discuții cu ADS. Poate reușim să ne transfere la primărie terenuri, pentru că primăria nu prea mai are teren unde să extindă orașul. Încercăm să-i convingem pe cei de la ADS și să preluăm terenul pentru primărie.” – a precizat Marius Dulce
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Schema de evaziune fiscală de 67 milioane de lei din transportul alternativ din România, demascată de DNA
Cinci oameni de afaceri au fost reținuți și trimiși în judecată într-un dosar de evaziune fiscală care a generat un prejudiciu de 67.493.417 lei bugetului de stat, în perioada mai 2022 – ianuarie 2025. Aceștia sunt acuzați că au coordonat un sistem complex de societăți comerciale de transport alternativ, prin care au eludat plata taxelor și contribuțiilor fiscale.
Potrivit rechizitoriului întocmit de Direcția Națională Anticorupție (DNA), inculpații au gestionat 14 societăți comerciale care nu au fost înregistrate în evidențele contabile și nu au declarat veniturile impozabile către autoritățile fiscale. În plus, aceștia ar fi evitat încheierea contractelor de muncă, plătind salariile șoferilor „la negru”. Sistemul a implicat peste 1.000 de șoferi colaboratori, atrași de veniturile mai mari obținute fără contribuții legale.
Modul de operare era bine pus la punct: șoferii încheiau contracte de comodat, transferând gratuit autoturismele personale către societățile controlate de inculpați, care obțineau autorizațiile necesare de la Autoritatea Rutieră Română (ARR) și înscrierea pe platformele de ride-sharing. Din sumele încasate de la clienți, platformele rețineau un comision de 25%, iar inculpații opreau între 8 și 12%, restul fiind virat șoferilor. Sumele rămase erau retrase în numerar de la bancomate, în special de inculpații G.N.M. și T.A.C., și folosite pentru achiziționarea de imobile, autoturisme de lux, un restaurant și un service auto.
DNA mai precizează că, pentru a ascunde originea ilicită a banilor, între martie 2023 și octombrie 2024, inculpații G.N.M. și C.A.V. au efectuat operațiuni financiare, inclusiv creditarea unor societăți și achiziții de autoturisme. În plus, inculpații aveau legături cu angajați ai platformelor de ride-sharing, care, contra unor sume de bani (112.000 lei și 7.500 lei), ofereau sprijin pentru înregistrarea șoferilor sau deblocarea conturilor acestora.
În iulie 2024, inculpata C.I.N., angajată a unei platforme, l-a avertizat pe G.N.M. despre o anchetă a DNA, acesta transferând rapid majoritatea șoferilor către firmele controlate de T.A.C. Doi dintre inculpați, angajați ai unei firme de ride-sharing, au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției pentru luare de mită și favorizarea infractorului, cooperând cu procurorii și oferind detalii esențiale pentru clarificarea cazului. Tribunalul București a dispus pentru unul dintre aceștia o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu amânarea executării, iar pentru celălalt o amendă penală de 25.500 lei.
Pentru recuperarea prejudiciului, au fost instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor și sumelor de bani ale inculpaților. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București, cu propunerea de menținere a acestor măsuri.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În orașul Ulm din Germania, o inițiativă remarcabilă a luat naștere pentru a veni în sprijinul persoanelor fără adăpost în fața iernilor aspre. Inginerii și designerii locali au dezvoltat „Ulmer Nests” – capsule de dormit inovatoare, alimentate cu energie solară, care oferă un refugiu sigur și călduros celor care trăiesc pe străzi.
Aceste capsule, concepute cu un design minimalist și funcțional, sunt construite din materiale rezistente la intemperii și izolate termic, protejând utilizatorii de frig, vânt și umezeală. Fiecare „Ulmer Nest” este echipat cu panouri solare care alimentează un sistem de încălzire intern, asigurând o temperatură confortabilă chiar și în nopțile geroase. În plus, capsulele sunt dotate cu senzori care monitorizează calitatea aerului și alertează autoritățile în caz de urgență, oferind astfel un nivel suplimentar de siguranță.
Proiectul, lansat ca un răspuns la criza locuințelor și la condițiile dure din timpul iernii, a fost bine primit atât de comunitate, cât și de organizațiile care sprijină persoanele fără adăpost. „Ulmer Nests” nu doar că oferă un adăpost temporar, ci și demnitate și speranță celor care au nevoie de ele, reprezentând un exemplu de inovație socială care combină tehnologia cu empatia.
Inițiativa a atras atenția internațională, inspirând alte orașe să ia în considerare soluții similare. Cu toate că „Ulmer Nests” nu rezolvă complet problema lipsei de adăpost, ele reprezintă un pas important către crearea unui mediu mai sigur și mai uman pentru cei vulnerabili.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În tumultul secolului al XV-lea, în Țara Românească, doi frați, Vlad Țepeș și Radu cel Frumos, au fost modelați de o copilărie marcată de exil, trădare și lupta pentru supraviețuire. Fii ai lui Vlad Dracul, domnitor al Țării Românești, cei doi au crescut în umbra dușmanului, Imperiul Otoman, care le-a definit drumurile în moduri radical diferite. Povestea lor este una de loialitate, rivalitate și destin, fiecare purtând o sabie care a tăiat istoria în felul său.
Copilăria în captivitate
Născuți în anii 1430, Vlad (n. 1431) și Radu (n. 1435) au fost prinși în jocul politic al vremii. Tatăl lor, Vlad Dracul, a fost forțat să-și lase fiii ca ostatici la curtea otomană, garanție pentru loialitatea sa față de sultan. În cetatea Edirne, cei doi frați au trăit ani de formare sub influența otomană, dar au dezvoltat viziuni opuse asupra lumii. Vlad, mai mare și mai rebel, a nutrit o ură profundă față de opresorii săi, în timp ce Radu, mai tânăr și mai adaptabil, a găsit o cale de a se integra în cultura otomană.
Vlad Țepeș: Sulița dreptății
Vlad, supranumit „Țepeș” pentru metodele sale necruțătoare, a devenit un simbol al rezistenței. Revenit în Țara Românească, a domnit cu o mână de fier, folosind teroarea ca armă împotriva dușmanilor interni și externi. Campaniile sale împotriva otomanilor, în special atacul de noapte din 1462 asupra taberei lui Mehmed al II-lea, l-au transformat într-o legendă. Pentru poporul său, era un protector neclintit; pentru dușmani, un demon. Loialitatea sa față de creștinism și Țara Românească l-a pus în conflict direct cu fratele său.
Radu cel Frumos: Diplomația sabiei
Radu, fratele mai mic, a ales un alt drum. Fermecător și abil, el a câștigat încrederea sultanului Mehmed al II-lea, devenind un favorit la curtea otomană. Convertit la islam și integrat în elita otomană, Radu a fost trimis să-l înfrunte pe Vlad, luând tronul Țării Românești în 1462. Spre deosebire de fratele său, Radu a mizat pe diplomație și alianțe, preferând să cucerească prin influență, nu prin teroare. A domnit până la moartea sa în 1475, lăsând o moștenire controversată, văzut de unii ca trădător, de alții ca un strateg.
Frați și dușmani
Rivalitatea dintre Vlad și Radu a fost mai mult decât o luptă pentru tron; a fost un conflict de idealuri. Vlad a reprezentat rezistența feroce, naționalismul și sacrificiul, în timp ce Radu a întruchipat adaptabilitatea și pragmatismul. Amândoi au fost produsul circumstanțelor lor, modelați de captivitatea otomană, dar fiecare a ales să răspundă diferit. Vlad a murit în 1476, probabil asasinat, în timp ce Radu a dispărut din istorie cu un an înainte. Amândoi, însă, au rămas figuri emblematice, fiecare cu sabia sa, fiecare cu destinul său.
Moștenirea
Vlad Țepeș a devenit un erou național și inspirația pentru mitul lui Dracula, în timp ce Radu cel Frumos rămâne o figură mai puțin celebrată, dar la fel de complexă. Povestea lor este un dans al contrastelor: cruzime și diplomație, rezistență și compromis, două săbii care au tăiat istoria în feluri opuse, dar complementare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.