La zi
VIDEO. Marius Dulce a invitat 12 ambasade la Călărași pentru promovarea mediului economic
“Eu vreau să vă prezint faptul că primăria Călărași a organizat ieri un forum internațional pentru că și-a dorit față în față agenții economici cu 12 ambasade prezente la Călărași. Acest lucru l-am făcut pentru că am constat acum 2 săptămâni, la o întâlnire cu o parte din aceste ambasade, faptul că orașul nostru era conceput ca un municipiu agrar. Am spus că nu este adevărat. Am prezentat toată industria pe care o avem la Călărași, oportunitățile de dezvoltare și faptul că ne dorim foarte mult, împreună cu Consiliul Județean, să dezvoltăm zona turistică. Atunci, ieri ne-am mobilizat și au fost prezente la noi 12 ambasade, și anume Republica Pakistan, Republica Belarus, Republica Moldova, Republica Palestina, Nigeria, Kuweit, Iran, Ungaria, Kazahstan, India, Olanda, Elveția.
În a doua parte a zilei, după ce și-au făcut prezentările și interesul pe care l-au arătat zonei noastre, am vizitat GIMart, societate comercială care are un business recunoscut la nivel european, Romply, am mers și la combinatul de prelucrare a cărnii, Aldis. Timpul nu ne-a permis să mergem peste tot. Au fost prezenți cei de la Tenaris, Donalam, Martifer. A rămas pe următoarea vizită să vizităm si aceste societăți, pentru că sunt un exemplu. Au fost ambasadori, consilieri economici, au fost miniștrii economici de la aceste ambasade.
Au interese în zona de lemn și cumpărare de cereale. De-asta am și pus în plan Romply, pentru că Kuweit este interesat să facă 2 orașe mari pe bază de lemn. S-au stabilit ieri după-amiază întâlniri private cu agenții economici de la noi. Tenaris deja are în Kazahstan societăți și deja probabil că vor să se întâlnească pe zona asta. O societate avea probleme cu ambasada Indiei și deja s-au antamat discuții pe zona aceasta. Noi în campania electorală am spus că vrem să fim alături de agenții economici, și asta facem. Nu ne vom opri aici, pentru că trebuie să aducem Călărași la un nivel de recunoaștere internațională. Vom mai invita și reprezentanții altor ambasade la Călărași, pentru că vrem să ajutăm mediul economic. Acolo unde au probleme, acolo unde au interese se pot lega foarte multe. De exemplu, Iran este un mare producător de produse chimice pentru agricultură, au combinat de azot, de fosfați, și atunci se pot crea legături pe zona aceasta, pentru că am înțeles că și prețurile sunt mult mai scăzute. Fiecare agent economic poate să ia legătura și pot negocia dacă au interese.” – a punctat primarul Marius Dulce în conferința de presă a PSD Călărași
Întrebat despre posibilitatea realizării unui parc fotovoltaic în Călărași, primarul Marius Dulce a explicat faptul că o asemenea investiție a fost luată în calcul, discuțiile fiind continuate la nivelul administrației județene.
MUNICIPIUL CĂLĂRAȘI AR PUTEA AVEA UN PARC FOTOVOLTAIC
“Discuția asta am avut-o cu președintele Consiliului Județean, Vasile Iliuță. Nu am renunțat la acest lucru. Zona cea mai favorabilă pentru acest lucru este zona de la Tenaris și cu siguranță vom găsi soluții. Mai sunt 20 de ha, o să ne uităm atent în buget și dacă putem să mergem la cei care se ocupă de Siderca și poate putem să preluăm acele hectare. Din cauza faptului că și la acești lichidatori au crescut prețurile, atunci trebuie să facem o analiză foarte bună pe buget ca să vedem cum putem achiziționa de la ei această bucată de teren.
Ba mai mult, o să facem în viitor discuții cu ADS. Poate reușim să ne transfere la primărie terenuri, pentru că primăria nu prea mai are teren unde să extindă orașul. Încercăm să-i convingem pe cei de la ADS și să preluăm terenul pentru primărie.” – a precizat Marius Dulce
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un incendiu violent izbucnit în noaptea de miercuri spre joi, 27 noiembrie, la o locuință din localitatea Gălăţui, comuna Alexandru Odobescu, a mobilizat trei echipaje de pompieri din cadrul Detașamentului Călărași. Intervenția, desfășurată în condiții dificile, a durat peste cinci ore și jumătate.
Apelul de urgență a fost înregistrat în jurul orei 03:35. Când au ajuns la fața locului, pompierii au găsit casa, construită pe aproximativ 100 mp, cuprinsă integral de flăcări, cu degajări dense de fum, existând risc major de extindere către construcțiile învecinate.
Trei autospeciale de stingere cu apă și spumă au intervenit în regim de urgență, reușind să oprească extinderea incendiului și să salveze bunuri materiale și imobilele din apropiere.
Echipajele ISU Călărași au acționat aproximativ 5 ore și 30 de minute, lichidând incendiul în limitele găsite. La operațiune a participat și un echipaj SMURD, însă nu a fost necesară intervenția medicală.
În momentul declanșării incendiului, în locuință se aflau două persoane. Acestea s-au autoevacuat la timp și nu au suferit răni.
Potrivit primelor cercetări, focul ar fi izbucnit din cauza efectului termic al curentului electric. Pe timpul acțiunii, pompierii au evacuat trei butelii mari și patru butelii standard, diminuând riscul unei explozii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Percheziții masive DIICOT în portul Constanța: Rețea transfrontalieră de contrabandă cu motorină, protejată de un gigant de stat
Procurorii DIICOT și polițiștii au descins joi în 37 de locații din București și din județele Ilfov, Constanța, Prahova, Buzău, Bacău, Galați, Cluj și Bihor. Sunt vizate sediile mai multor firme, domiciliile unor persoane fizice și un important operator portuar.
În vizor se află un grup infracțional organizat format începând cu 2022 în jurul a două companii de export din UE. Membrii rețelei sunt suspectați că au pus la punct un mecanism sofisticat de contrabandă transfrontalieră cu produse petroliere (în special motorină), folosind:
- documente vamale, de transport și comerciale falsificate sau inexacte privind cantitățile reale importate
- infrastructura și facilitățile unui terminal petrolier deținut de o companie cu capital majoritar de stat
Prin declararea unor cantități mai mici la intrarea în țară și vânzarea ulterioară a unor volume mult mai mari, gruparea ar fi obținut profituri uriașe și ar fi distorsionat grav piața carburanților. În paralel, firmele intermediare (de dimensiuni reduse) ar fi omis înregistrarea în contabilitate a unei părți din operațiuni sau ar fi trecut cheltuieli și tranzacții fictive pentru a se sustrage plății taxelor și impozitelor datorate statului.
Cercetările vizează constituirea unui grup infracțional organizat, folosirea de documente falsificate la vamă și evaziune fiscală de proporții. Acțiunea este în desfășurare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Într-o mișcare neașteptată, Agenția Națională de Administrare Fiscală a pornit o vânătoare intensă după veniturile ascunse obținute din crearea de conținut video pentru adulți. Peste o sută de persoane fizice, atât femei cât și bărbați cu vârste cuprinse între douăzeci și patruzeci și nouă de ani, au fost identificate ca având câștiguri nedeclarate de aproximativ șaizeci și cinci de milioane de lei în perioada două mii douăzeci și trei – două mii douăzeci și patru. Aceste sume provin din platforme specializate în conținut erotic, unde creatorii postează videoclipuri și imagini intime contra cost, atrăgând abonați din întreaga lume.
Autoritățile au acționat pe baza analizelor detaliate ale fluxurilor financiare internaționale, colaborând cu procesatorii de plăți pentru a urmări transferurile de bani către conturile românești. Veniturile individuale variază dramatic: de la două sute de mii de lei la peste trei milioane de lei per persoană, ceea ce arată cât de profitabilă poate fi această activitate online. Însă, în loc să declare aceste câștiguri prin Declarația unică, ca venituri din activități independente – supuse unui impozit de zece procente după deducerea cheltuielilor estimate – mulți au ales să le ignore, crezând că granițele digitale îi vor proteja de fisc.
Acum, controalele sunt în plină desfășurare, iar cei vizați riscă nu doar recuperarea taxelor neplătite, ci și penalități substanțiale, plus intrarea în evidențele permanente ale ANAF. Mai mult, alte câteva sute de creatori de conținut similar, cu câștiguri estimate la peste două sute optzeci de milioane de lei, sunt deja sub lupa analizelor de risc. Această campanie face parte dintr-o strategie mai amplă a fiscului, care vizează toate sursele de venituri online – de la videochat și streaming la tranzacții cu monede virtuale – pentru a reduce evaziunea fiscală în economia digitală în expansiune rapidă.
Pentru cei care activează în acest domeniu, lecția este clară: transparența fiscală nu mai este opțională. Consultarea unui specialist în contabilitate devine esențială, mai ales că regulile se pot schimba anual. Statul român, confruntat cu deficitul bugetar, nu mai tolerează umbrele financiare din lumea virtuală, transformând platformele de conținut adult într-un câmp de luptă împotriva neplății impozitelor. Viitorul arată că nicio sumă, oricât de tentantă, nu va scăpa ochiului vigilent al autorităților.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.