Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 540

Știri

VIDEO. Managerul SJU Călărași, Bogdan Mihai: “Unitatea medicală va intra în colaps și, într-un final, va exploda..”

Published

on

Managerul Spitalului Județean de Urgență Călărași, Bogdan Mihai, spune că a ajuns la limita răbdării, din cauza nepăsării Instituției Prefectului, care evită să extindă capacitatea de gestionare a pacienților Covid-19 către alte unități. Prefectul Valentin Barbu nu s-a arătat interesat să ia vreo măsură pentru această situație semnalată încă de luni. Conform declarațiilor directorului SJU Călărași, prefectul încă se gândește dacă să înființeze la Spitalul TBC cele 30 de paturi solicitate pentru formele mai ușoare. 

Managerul Bogdan Mihai spune că prefectul județului ar forța aglomerarea Spitalului Județean Călărași iar astfel unitatea medicală va intra în colaps și, într-un final, va exploda sau se va prăbuși financiar.

“Este sâmbătă dimineață. Avem șase paturi libere și opt pacienți în așteptare, pacienți cu forme medii, care necesită oxigen. Am solicitat, de luni, Prefecturii Călărași, sprijin pentru a extinde capacitatea de gestionare a pacienților Covid și la alte unități. Practic, să ne ajute să preluăm din pacienții cu forme ușoare până la forme medii, astfel încât noi să îi putem trata pe ceilalți. Domnul prefect s-a gândit puțin, o zi, și miercuri a făcut o ședință la Consiliul Județean. Ședință la care nu a luat nicio  măsură. Mai mult, am ascultat cu toții, în cadrul ședinței , argumentele din partea Spitalului TBC pentru care nu pot gestiona dânșii pacienți Covid. Cred că, dacă ar fi fost să prezentăm și noi argumentele pentru care nu putem gestiona pacienți Covid, ne-am fi întins nu pe două foi, cât reprezintă fundamentarea făcută de managerul de la TBC, ci pe 10 pagini. Dar noi gestionăm pacienți Covid. Domnul prefect încă se gândește. Cum să facem?  În același timp, noi avem pacienți care, practic, nu au gura de oxigen care să îi ajute să treacă peste această etapă a bolii lor. Desigur, ieri, vineri, ne-a spus că încă se gândește. Întrebarea e simplă: cât vă trebuie, domnule prefect? Considerați că nu este o urgență? Considerați că noi ne plângem? Am înțeles că așa se spune, că noi, la Spitalul Județean de Urgență, ne plângem că am dat de greu. Da, vă spun, am dat de greu! Este un greu pe care nimeni nu l-a putut anticipa. Și faptul că dmneavoastră, acum, nu vedeți la nivelul spitalului nostru cozi întregi de ambulanțe, este pentru că noi am gândit puțin anticipativ și am modificat structura spitalului, astfel încât să nu ajungem într-o situație gravă, ca dumneavoastră să veniți să ne arătați cu degetul.  Noi gândim anticipativ. Nu știu dacă acest cuvânt vă este unul cunoscut. Tocmai de aceea v-am și trimis luni adresa, pentru că am anticipat că o să ajungem aici, că o să avem pacienți cărora nu o să le putem da suportul ca să îi ajutăm, măcar să încercăm să treacă peste această boală. Dar dumneavoastră vă gândiți luni, marți, miercuri, vă gândiți după o zi pe alta. La ce vă gândiți?

Decizia este simplă: dați dispoziție pentru Comitetul de Situații de Urgență să facem acolo încă 30 de paturi. Avem un spital gol în municipiul Călărași, care stă și așteaptă. Ce așteaptă? Ca noi să intrăm în colaps? Este simplu: ne forțați să ne aglomerăm la maxim și o să intrăm în colaps. Și, în sfârșit, o să explodeze spitalul și o să ne arătați, din nou, cu degetul. Am înțeles, ăsta e suportul pe care îl dați. E același suport pe care ni l-ați dat și în luna iunie, când ne-ați trimis un control. Când noi ne pregăteam de valul 4, ne-ați trimis un control, prin dispoziția prefectului Călărași. Ăsta este suportul pe care îl primim. Vă mulțumim! (…) Ați întrebat cumva medicii cu ce probleme grave se confruntă, să vedeți cât de epuizați sunt, să vedeți câte discuții facem noi ca să îi menținem pe zona de plutire? Nu, nu vă interesează. Am trimis nenumărate adrese către dumneavoastră, v-am solicitat sprijinul să identificăm surse de finanțare pentru înființarea celei de-a doua linii ATI, ca să decongestionăm o parte din zonă. Totul a rămas la nivel de vorbe. (…) Șapte zile se fac mâine de când am făcut o solicitare către dumneavoastră să ne sprijiniți. Sunt sigur că nici azi, nici mâine, nu veți lua această decizie. Cred că o să mergem să îi dirijăm pe oamenii care nu pot beneficia de sprijin, către Prefectură sau către locuința dumneavoastră. Ne împingeți la maxim, ne forțați limitele la tot ceea ce înseamnă infrastructură. Vă spun că spitalul se prăbușește financiar și dumneavoastră spuneți că nu este adevărat. Vă rog să le spuneți dumneavoastra furnizorilor care ne bat la ușă.

Advertisement

Veniți cu o poveste că ne decontează CAS. Ne decontează, într-adevăr, dar nu tot. Investițiile în infrastructură sunt plătite din ce fonduri? Din fondurile Consiliului Județean, care, la fel, are un buget diminuat. Știți că furnizorul de oxgen ne-a trimis o somație și dacă nu plătim, întrerupem contractul? Dacă nu gestionați, încep să cred că sunteți incompetent.”

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”

Published

on

Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.

„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.

Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.

Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.

Advertisement

Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.

„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025

Published

on

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.

Încasări mai mari la bugetul de stat

La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:

  • Impozit pe profit – 123,43 milioane lei

  • Impozit pe venit – 271,16 milioane lei

  • TVA – 161,19 milioane lei

  • Accize – 1,53 milioane lei

  • Alte venituri – 164,74 milioane lei

Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale

Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:

  • Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei

Restituiri de TVA către contribuabili

În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.

Advertisement

Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.

Dacă vrei, pot genera și variante de titluri

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Dunărea Călărași, făcută praf de FCSB II! 6–1 și încă o palmă dureroasă pentru echipa finanțată cu milioane din bani publici

Published

on

AFC Dunărea Călărași mai bifează o înfrângere usturătoare în Liga 3, Seria 3. De această dată, echipa călărășeană a fost spulberată de FCSB II, care s-a impus cu 6–1, într-un meci fără istoric și fără replică din partea Dunării.

În timp ce adversarii au defilat pe teren, Dunărea arăta din nou ca nu poate evolua — deși beneficiază de unele dintre cele mai consistente finanțări publice din România la nivelul Ligii a III-a.

Finanțări de milioane, rezultate rușinoase

În ultimii doi ani, Consiliul Județean Călărași a turnat în club aproximativ 8 milioane lei:

  • 4,4 milioane lei în 2024
  • 3,375 milioane lei pentru 2025

Cu aceste sume, Dunărea ar trebui să fie o forță în Liga 3, poate chiar o candidată serioasă la promovare.

În teren însă, realitatea este rușinoasă:

Advertisement

șase goluri primite de la o echipă de copii.

O întrebare simplă: Unde se duc banii?

Clubul postează sec: „Victorie categorică pentru gazde”. Da, categorică…

Mesajul oficial postat de AFC Dunărea Călărași pe Facebook este un model de minimalism și evitare a responsabilității:

„Victorie categorică pentru gazde în etapa de astăzi. Scor final: FCSB II – Dunărea Călărași (6–1).”

Advertisement

Atât. Nicio explicație. Nicio analiză. Nicio asumare.

În schimb, suporterii au reacționat: nemulțumiți, frustrați, ironic resemnați.

Reacții din mediul public: „Să te bată copiii de la FCSB… cine răspunde?”

Dezastru sportiv, lux financiar

Dunărea Călărași este, probabil, singura echipă de Liga 3 care:

Advertisement
  • primește milioane de lei anual
  • are salarii, mese, cazări, utilități și transport plătite din bani publici
  • afișează o Academie cu echipamente premium, sponsori noi și imagine lustruită
  • dar în teren… se prăbușește etapă de etapă

Înfrângerea cu 6–1 nu este un accident.

Este încă un episod într-un sezon care confirmă prăbușirea unei echipe cândva respectate.

Dunărea Călărași marchează încă o înfrângere — pe teren și în fața contribuabililor.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading