Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 544

Știri

VIDEO. Managerul SJU Călărași, Bogdan Mihai: “Unitatea medicală va intra în colaps și, într-un final, va exploda..”

Published

on

Managerul Spitalului Județean de Urgență Călărași, Bogdan Mihai, spune că a ajuns la limita răbdării, din cauza nepăsării Instituției Prefectului, care evită să extindă capacitatea de gestionare a pacienților Covid-19 către alte unități. Prefectul Valentin Barbu nu s-a arătat interesat să ia vreo măsură pentru această situație semnalată încă de luni. Conform declarațiilor directorului SJU Călărași, prefectul încă se gândește dacă să înființeze la Spitalul TBC cele 30 de paturi solicitate pentru formele mai ușoare. 

Managerul Bogdan Mihai spune că prefectul județului ar forța aglomerarea Spitalului Județean Călărași iar astfel unitatea medicală va intra în colaps și, într-un final, va exploda sau se va prăbuși financiar.

“Este sâmbătă dimineață. Avem șase paturi libere și opt pacienți în așteptare, pacienți cu forme medii, care necesită oxigen. Am solicitat, de luni, Prefecturii Călărași, sprijin pentru a extinde capacitatea de gestionare a pacienților Covid și la alte unități. Practic, să ne ajute să preluăm din pacienții cu forme ușoare până la forme medii, astfel încât noi să îi putem trata pe ceilalți. Domnul prefect s-a gândit puțin, o zi, și miercuri a făcut o ședință la Consiliul Județean. Ședință la care nu a luat nicio  măsură. Mai mult, am ascultat cu toții, în cadrul ședinței , argumentele din partea Spitalului TBC pentru care nu pot gestiona dânșii pacienți Covid. Cred că, dacă ar fi fost să prezentăm și noi argumentele pentru care nu putem gestiona pacienți Covid, ne-am fi întins nu pe două foi, cât reprezintă fundamentarea făcută de managerul de la TBC, ci pe 10 pagini. Dar noi gestionăm pacienți Covid. Domnul prefect încă se gândește. Cum să facem?  În același timp, noi avem pacienți care, practic, nu au gura de oxigen care să îi ajute să treacă peste această etapă a bolii lor. Desigur, ieri, vineri, ne-a spus că încă se gândește. Întrebarea e simplă: cât vă trebuie, domnule prefect? Considerați că nu este o urgență? Considerați că noi ne plângem? Am înțeles că așa se spune, că noi, la Spitalul Județean de Urgență, ne plângem că am dat de greu. Da, vă spun, am dat de greu! Este un greu pe care nimeni nu l-a putut anticipa. Și faptul că dmneavoastră, acum, nu vedeți la nivelul spitalului nostru cozi întregi de ambulanțe, este pentru că noi am gândit puțin anticipativ și am modificat structura spitalului, astfel încât să nu ajungem într-o situație gravă, ca dumneavoastră să veniți să ne arătați cu degetul.  Noi gândim anticipativ. Nu știu dacă acest cuvânt vă este unul cunoscut. Tocmai de aceea v-am și trimis luni adresa, pentru că am anticipat că o să ajungem aici, că o să avem pacienți cărora nu o să le putem da suportul ca să îi ajutăm, măcar să încercăm să treacă peste această boală. Dar dumneavoastră vă gândiți luni, marți, miercuri, vă gândiți după o zi pe alta. La ce vă gândiți?

Decizia este simplă: dați dispoziție pentru Comitetul de Situații de Urgență să facem acolo încă 30 de paturi. Avem un spital gol în municipiul Călărași, care stă și așteaptă. Ce așteaptă? Ca noi să intrăm în colaps? Este simplu: ne forțați să ne aglomerăm la maxim și o să intrăm în colaps. Și, în sfârșit, o să explodeze spitalul și o să ne arătați, din nou, cu degetul. Am înțeles, ăsta e suportul pe care îl dați. E același suport pe care ni l-ați dat și în luna iunie, când ne-ați trimis un control. Când noi ne pregăteam de valul 4, ne-ați trimis un control, prin dispoziția prefectului Călărași. Ăsta este suportul pe care îl primim. Vă mulțumim! (…) Ați întrebat cumva medicii cu ce probleme grave se confruntă, să vedeți cât de epuizați sunt, să vedeți câte discuții facem noi ca să îi menținem pe zona de plutire? Nu, nu vă interesează. Am trimis nenumărate adrese către dumneavoastră, v-am solicitat sprijinul să identificăm surse de finanțare pentru înființarea celei de-a doua linii ATI, ca să decongestionăm o parte din zonă. Totul a rămas la nivel de vorbe. (…) Șapte zile se fac mâine de când am făcut o solicitare către dumneavoastră să ne sprijiniți. Sunt sigur că nici azi, nici mâine, nu veți lua această decizie. Cred că o să mergem să îi dirijăm pe oamenii care nu pot beneficia de sprijin, către Prefectură sau către locuința dumneavoastră. Ne împingeți la maxim, ne forțați limitele la tot ceea ce înseamnă infrastructură. Vă spun că spitalul se prăbușește financiar și dumneavoastră spuneți că nu este adevărat. Vă rog să le spuneți dumneavoastra furnizorilor care ne bat la ușă.

Advertisement

Veniți cu o poveste că ne decontează CAS. Ne decontează, într-adevăr, dar nu tot. Investițiile în infrastructură sunt plătite din ce fonduri? Din fondurile Consiliului Județean, care, la fel, are un buget diminuat. Știți că furnizorul de oxgen ne-a trimis o somație și dacă nu plătim, întrerupem contractul? Dacă nu gestionați, încep să cred că sunteți incompetent.”

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Știați cu cât au crescut impozitele în 2026? Românii plătesc mai mult, în timp ce veniturile rămân inegale

Published

on

Anul 2026 a început cu majorări semnificative de taxe și impozite pentru populație, într-un context economic în care diferențele de venit dintre români rămân considerabile. De la locuințe și autoturisme, până la dividende și produse de larg consum, povara fiscală resimțită de cetățeni este vizibil mai mare față de anul precedent.

Una dintre cele mai importante creșteri vizează impozitul pe locuințe, care a crescut în multe cazuri cu 70–80%, ca urmare a majorării valorii impozabile stabilite de autoritățile locale.

De asemenea, impozitul auto a fost majorat, în medie, cu aproximativ 50%, nivelul exact depinzând de capacitatea cilindrică a vehiculului și de hotărârile adoptate la nivel local.

Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%, măsură care afectează în special antreprenorii și investitorii români, dar care are impact indirect și asupra mediului economic în ansamblu.

Advertisement

Creșterile de taxe se reflectă și în prețurile produselor de zi cu zi:

  • Carburanții s-au scumpit printr-o acciză mai mare cu 35 de bani pe litru;

  • Alcoolul este taxat suplimentar, cu o creștere de 10%;

  • Țigările sunt mai scumpe cu 3,8 lei pe pachet;

  • Pentru coletele mici din Uniunea Europeană a fost introdusă o taxă de 25 de lei per colet.

În acest context fiscal mai apăsător, veniturile populației rămân profund inegale. Salariul minim net pe economie este de 2.574 lei, în timp ce salariul mediu net se situează la aproximativ 5.400 lei.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică:

  • 2,6 milioane de români câștigă salariul minim net sau puțin peste acesta (maximum 2.900 lei);

  • Aproximativ 860.000 de români câștigă salariul mediu net, cu o variație de ±200 lei;

  • Circa 1,6 milioane de români au venituri mult peste salariul mediu pe economie;

  • În același timp, aproximativ 9.000 de persoane plătite din bani publici înregistrează venituri de peste 5.000 de euro lunar, dintre care 465 câștigă 10.000 de euro pe lună sau mai mult.

Creșterea taxelor și impozitelor, coroborată cu nivelul veniturilor pentru o mare parte a populației, ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea nivelului de trai pentru milioane de români.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Administrație Locală

Ștefan Stan, numit director al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Călărași

Published

on

Începând cu data de 1 ianuarie a.c., Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Călărași are un nou director. În urma ordinului emis de președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Ștefan Stan a fost numit în această funcție de conducere.

Noul director al CJAS Călărași este licențiat în științe juridice și deține, totodată, o diplomă de master în dreptul afacerilor. De-a lungul carierei sale, acesta a acumulat experiență atât în mediul privat, cât și în administrația publică.

Pe rând, acesta a fost consilier în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și consilier superior în compartimentul de formare profesională al Direcției pentru Agricultură Județeană Călărași.

În ultima perioadă, înainte de numirea la conducerea CJAS Călărași, Ștefan Stan a făcut parte din Direcția Generală de Control și Antifraudă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, unde a contribuit la activități specifice de verificare și monitorizare a sistemului de asigurări de sănătate.

Advertisement

Numirea sa la conducerea CJAS Călărași vine într-un context în care eficientizarea activității instituției și asigurarea unui management transparent și performant reprezintă obiective importante pentru sistemul de sănătate la nivel județean.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Ceaiul de armurariu – Salvatorul ficatului

Published

on

Deși nu este încă suficient de cunoscut, ceaiul de armurariu merită o atenție deosebită, mai ales pentru cei care doresc să își protejeze și să își refacă sănătatea ficatului. Această plantă medicinală, adesea numită „salvatorul ficatului”, a fost folosită de generații întregi în tratarea afecțiunilor hepatice și ale vezicii biliare, datorită proprietăților sale remarcabile de regenerare și detoxifiere.

Istoria folosirii armurariului ca remediu terapeutic începe încă din antichitate. În Grecia antică, el era administrat ca antidot împotriva mușcăturilor de șarpe, dar în timp s-a descoperit că adevărata lui putere constă în capacitatea de a sprijini și vindeca ficatul – un organ esențial pentru detoxifierea organismului.

Cheia eficienței armurariului stă în conținutul său bogat în silimarină, un compus bioactiv cu efect antioxidant puternic. Silimarina protejează celulele hepatice de agresiunile toxinelor, reduce inflamația și previne depunerea excesivă de grăsimi în ficat – un fenomen comun în cazul ficatului gras. Totodată, planta stimulează secreția bilei, ajutând la o digestie mai eficientă și la eliminarea substanțelor nocive din organism.

Cum se prepară corect ceaiul de armurariu?

Advertisement

Pentru o infuzie eficientă, ai nevoie de:

  • 1 linguriță de semințe măcinate de armurariu (aproximativ 5 g)
  • 250 ml apă clocotită

Adaugă semințele în apa care tocmai a început să clocotească, acoperă vasul și lasă la infuzat timp de 10 minute. Apoi strecoară bine și consumă o singură cană pe zi, de preferință dimineața, înainte de micul dejun sau la o oră după masă. Pentru rezultate vizibile, se recomandă un tratament de trei săptămâni consecutive, urmat de o pauză de cel puțin o săptămână.

Ceaiul de armurariu nu înlocuiește tratamentul medical prescris, dar poate fi un sprijin valoros în îngrijirea naturală a ficatului – în special pentru persoanele expuse la factori de risc precum alimentația dezechilibrată, consumul moderat de alcool sau expunerea la substanțe chimice.

Oferă ficatului tău șansa de a se regenera – natura îți pune la dispoziție un adevărat elixir de sănătate, sub forma modestului, dar puternicului armurariu.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading