Știri
VIDEO. Managerul SJU Călărași, Bogdan Mihai: “Unitatea medicală va intra în colaps și, într-un final, va exploda..”
Managerul Spitalului Județean de Urgență Călărași, Bogdan Mihai, spune că a ajuns la limita răbdării, din cauza nepăsării Instituției Prefectului, care evită să extindă capacitatea de gestionare a pacienților Covid-19 către alte unități. Prefectul Valentin Barbu nu s-a arătat interesat să ia vreo măsură pentru această situație semnalată încă de luni. Conform declarațiilor directorului SJU Călărași, prefectul încă se gândește dacă să înființeze la Spitalul TBC cele 30 de paturi solicitate pentru formele mai ușoare.
Managerul Bogdan Mihai spune că prefectul județului ar forța aglomerarea Spitalului Județean Călărași iar astfel unitatea medicală va intra în colaps și, într-un final, va exploda sau se va prăbuși financiar.
“Este sâmbătă dimineață. Avem șase paturi libere și opt pacienți în așteptare, pacienți cu forme medii, care necesită oxigen. Am solicitat, de luni, Prefecturii Călărași, sprijin pentru a extinde capacitatea de gestionare a pacienților Covid și la alte unități. Practic, să ne ajute să preluăm din pacienții cu forme ușoare până la forme medii, astfel încât noi să îi putem trata pe ceilalți. Domnul prefect s-a gândit puțin, o zi, și miercuri a făcut o ședință la Consiliul Județean. Ședință la care nu a luat nicio măsură. Mai mult, am ascultat cu toții, în cadrul ședinței , argumentele din partea Spitalului TBC pentru care nu pot gestiona dânșii pacienți Covid. Cred că, dacă ar fi fost să prezentăm și noi argumentele pentru care nu putem gestiona pacienți Covid, ne-am fi întins nu pe două foi, cât reprezintă fundamentarea făcută de managerul de la TBC, ci pe 10 pagini. Dar noi gestionăm pacienți Covid. Domnul prefect încă se gândește. Cum să facem? În același timp, noi avem pacienți care, practic, nu au gura de oxigen care să îi ajute să treacă peste această etapă a bolii lor. Desigur, ieri, vineri, ne-a spus că încă se gândește. Întrebarea e simplă: cât vă trebuie, domnule prefect? Considerați că nu este o urgență? Considerați că noi ne plângem? Am înțeles că așa se spune, că noi, la Spitalul Județean de Urgență, ne plângem că am dat de greu. Da, vă spun, am dat de greu! Este un greu pe care nimeni nu l-a putut anticipa. Și faptul că dmneavoastră, acum, nu vedeți la nivelul spitalului nostru cozi întregi de ambulanțe, este pentru că noi am gândit puțin anticipativ și am modificat structura spitalului, astfel încât să nu ajungem într-o situație gravă, ca dumneavoastră să veniți să ne arătați cu degetul. Noi gândim anticipativ. Nu știu dacă acest cuvânt vă este unul cunoscut. Tocmai de aceea v-am și trimis luni adresa, pentru că am anticipat că o să ajungem aici, că o să avem pacienți cărora nu o să le putem da suportul ca să îi ajutăm, măcar să încercăm să treacă peste această boală. Dar dumneavoastră vă gândiți luni, marți, miercuri, vă gândiți după o zi pe alta. La ce vă gândiți?
Decizia este simplă: dați dispoziție pentru Comitetul de Situații de Urgență să facem acolo încă 30 de paturi. Avem un spital gol în municipiul Călărași, care stă și așteaptă. Ce așteaptă? Ca noi să intrăm în colaps? Este simplu: ne forțați să ne aglomerăm la maxim și o să intrăm în colaps. Și, în sfârșit, o să explodeze spitalul și o să ne arătați, din nou, cu degetul. Am înțeles, ăsta e suportul pe care îl dați. E același suport pe care ni l-ați dat și în luna iunie, când ne-ați trimis un control. Când noi ne pregăteam de valul 4, ne-ați trimis un control, prin dispoziția prefectului Călărași. Ăsta este suportul pe care îl primim. Vă mulțumim! (…) Ați întrebat cumva medicii cu ce probleme grave se confruntă, să vedeți cât de epuizați sunt, să vedeți câte discuții facem noi ca să îi menținem pe zona de plutire? Nu, nu vă interesează. Am trimis nenumărate adrese către dumneavoastră, v-am solicitat sprijinul să identificăm surse de finanțare pentru înființarea celei de-a doua linii ATI, ca să decongestionăm o parte din zonă. Totul a rămas la nivel de vorbe. (…) Șapte zile se fac mâine de când am făcut o solicitare către dumneavoastră să ne sprijiniți. Sunt sigur că nici azi, nici mâine, nu veți lua această decizie. Cred că o să mergem să îi dirijăm pe oamenii care nu pot beneficia de sprijin, către Prefectură sau către locuința dumneavoastră. Ne împingeți la maxim, ne forțați limitele la tot ceea ce înseamnă infrastructură. Vă spun că spitalul se prăbușește financiar și dumneavoastră spuneți că nu este adevărat. Vă rog să le spuneți dumneavoastra furnizorilor care ne bat la ușă.
Veniți cu o poveste că ne decontează CAS. Ne decontează, într-adevăr, dar nu tot. Investițiile în infrastructură sunt plătite din ce fonduri? Din fondurile Consiliului Județean, care, la fel, are un buget diminuat. Știți că furnizorul de oxgen ne-a trimis o somație și dacă nu plătim, întrerupem contractul? Dacă nu gestionați, încep să cred că sunteți incompetent.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
O pagină din ’89 scrisă de Aurel David arată cum Călărașiul se ridica puțin câte puțin, cu fiecare bloc și fiecare familie
În septembrie 1989, când România trăia ultimele luni ale regimului comunist, jurnalistul Aurel David publica în ziarul „Vremuri Noi” un material dedicat orașului Călărași. Sub titlul „Ce-i mai mândru pe la noi…”, articolul descria, în limbajul tipic al epocii socialiste, transformările urbane ale municipiului de pe malul Borcei. Dincolo de tonul oficial și formulele propagandistice impuse, se simte atașamentul sincer al autorului față de orașul care se ridica atunci, modern și ambițios, din mijlocul câmpiei.
Aurel David, cel care avea să fondeze mai târziu postul Radio Voces Campi Călărași, surprindea în acel text nu doar imaginea unui oraș aflat în plină dezvoltare, ci și mândria unei generații care credea în progresul propriului loc.
Sub zodia civilizației socialiste
Ce-i mai mândru pe la noi…
„Călărași, pământ de aur”.
Sub acest generic se organizează anual un concurs interjudețean de interpretare a muzicii populare românești, manifestare ajunsă, iată, la a patra ediție. Dar aici, la Călărași, nu numai pământul a fost înnobilat. În anii construcției socialiste, cu nestematele hărniciei oamenilor acestor locuri, în întreaga viață socială, economică, politică.
Din 1976, când fosta capitală a călărașilor slătinari a fost investită cu statutul de viitoare vatră de metal a patriei, din 1979, când pe stema municipiului a putut fi trecut deja emblematica însemn al localităților producătoare de oțel, orașul a crescut, s-a înălțat pe verticală. S-a conturat un alt puls de viață, un alt ritm al cetății de foc, dar nu numai pentru oamenii furnalelor de oțel, ci și pentru colectivele Combinatului de celuloză și hârtie, întreprinderii metalurgice, întreprinderii de confecții, pentru toți cei care au venit să-și pună mintea și mâinile la edificarea unei așezări moderne, civilizate, prospere.
Din 1975 încoace s-au construit aproximativ 15.000 de apartamente în blocuri. Case dureroase întinderile nesfârșite ale câmpiei, cu ele, case frumoase, cele 2, 3, 4 și 5 camere, unele dintre ele fiind dispuse în sistem duplex. Pe fundalul culorilor în care până și cărămida aparentă a fost postată, pentru a-i menține și chiar a-i punce de nea localității o încărcătură de lumină neostentativă, pentru a sugera lumina și înțelepciunea efortului cotidian, a rezultat o nouă și modernă arteră de circulație, începând din actuala stradă București va deveni, mâine, clădiri proprii. S-au construit zeci de mii de metri pătrați de spații comerciale și de prestări, care au fost gândite și proiectate unicat, cu siluete modeste strecurându-se între blocurile de pe strada principală de la un capăt la altul. Unele din ele mai există. Drept mărturie a ceea ce a fost Călărașul de ieri. Dar echipele de constructori își fac loc treptat, dându-le la o parte, ridicând case, magazine, alte obiective social culturale, precum spitalul cu peste o mie de paturi, sau clădirile liceelor siderurgice, de construcții, de matematică fizică, sau cele ale cinematografului „Orion”, policlinicii nr. 2, bazelor de agrement pentru tineret, stației C.F.R., autogării, hotelurilor „Călărași” și „Perla”. Ori a impunătorului Centru de creație și cultură socialistă ce se înalță deja în inima localității.
Acestea toate și multe altele aliniază municipiul de pe malul Borcei în rândul tuturor localităților patriei ce au cunoscut, în arcul de timp cuprins între Congresele IX și XIV ale partidului, structurile transformării inovatoare, propulsându-l spre traiectoria civilizației socialiste și comuniste.
Aurel David
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Județul alocă 500.000 de euro pentru deszăpezire, flota și stocurile sunt pregătite
Flota de deszăpezire a județului intră din nou în atenția publicului. Autoritățile anunță cifre mari, utilaje multe și un buget care ridică întrebări. Iarna 2025 începe cu 41 de utilaje pregătite să intre în acțiune din prima zi. Perioada de intervenție este 15 noiembrie, 1 martie. Echipele au program de permanență și pot acționa rapid în orice situație.
Stocurile sunt semnificative. Sunt pregătite 1600 de tone de materiale antiderapante. Cantitățile sunt împărțite în 800 de tone de nisip și 800 de tone de sare. Există un bazin de combustibil de cinci tone, complet alimentat. Aprovizionarea este asigurată prin contracte. Dacă situația o cere, societatea poate închiria utilaje suplimentare pentru a evita blocajele.
Intervențiile sunt organizate în trei puncte strategice. Punctele sunt în Călărași, Mănăstirea și Lehliu. Această structură reduce timpul de deplasare al utilajelor. Operatorii monitorizează traficul și starea drumurilor în timp real. Utilajele sunt urmărite prin GPS pentru a eficientiza intervențiile.
Costurile sunt ridicate. Județul alocă 2,36 milioane de lei pentru programul de deszăpezire. Media lunară depășește 670.000 de lei. Noiembrie și martie sunt mai ieftine, dar decembrie, ianuarie și februarie rămân perioadele cu cele mai multe intervenții.
În județul Călărași, societatea Drumuri și Poduri are în gestiune aproximativ 650 km de drumuri asfaltate.
Autoritățile spun că județul este pregătit. Utilajele sunt în teren, stocurile sunt asigurate, iar echipele au un plan de intervenție pentru toate scenariile din iarnă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Școala Gimnazială Carol I din Călărași a celebrat Ziua Școlii printr-un eveniment care a reunit elevi, profesori, părinți și invitați în sala Barbu Știrbei. Participanții au marcat peste 140 de ani de activitate ai unei instituții care rămâne un punct important în educația locală. Atmosfera a fost una caldă. Programul a inclus momente artistice, prezentări despre istoria școlii și mesaje din partea celor care au trecut prin aceste clase.
Directorul Otilia Mărgărit a susținut un discurs în fața comunității școlare. Mesajul ei a evidențiat legătura personală cu instituția și rolul pe care școala îl are în formarea elevilor.
Dragi colegi, profesori, părinți, elevi și invitați,
Astăzi, vă vorbesc nu doar în calitate de director al Școlii Gimnaziale Carol I din Călărași, ci și ca fost elev al acestei școli. Este o emoție aparte să mă aflu în fața dumneavoastră.
Școala noastră are o istorie impresionantă, peste 140 de ani de muncă și oameni dedicați care au modelat generații întregi. Clădirea și clasele s-au schimbat, însă spiritul școlii a rămas același, dorința de a forma oameni educați și responsabili.
Când pășeam ca elev pe holurile școlii, nu mi-aș fi imaginat că într-o zi voi avea onoarea să o conduc. Privind în urmă, realizez că o parte din ceea ce sunt astăzi se datorează valorilor pe care această școală le-a cultivat.
Pentru mine, a fi director aici este o misiune de suflet. Vreau să continui povestea instituției și să o adaptez la nevoile prezentului. Am contribuit la modernizarea școlii și la dezvoltarea proiectelor care susțin educația.
Astăzi, putem spune cu mândrie că școala noastră este un reper al comunității din Călărași. Viitorul ne obligă să păstrăm standardele și să continuăm dezvoltarea.
Cea mai mare resursă a acestei școli rămâne omul, profesorul care inspiră, elevul care visează și părintele care sprijină.
Le mulțumesc tuturor celor care fac parte din această comunitate. La mulți ani, Școala Gimnazială Carol I, școala unde clădim abilități de viață.
Discursul a fost urmat de momente artistice pregătite de elevi. Au fost prezentate fotografii și materiale video care au ilustrat transformarea școlii. Foști absolvenți au transmis mesaje de susținere. Profesorii au primit aprecieri pentru activitatea lor.
Evenimentul a evidențiat importanța școlii în formarea elevilor. Conducerea a transmis că investițiile și proiectele vor continua. Obiectivul este îmbunătățirea condițiilor de învățare și sprijinirea fiecărui elev.
Comunitatea Școlii Gimnaziale Carol I rămâne unită prin valori și implicare. Instituția își continuă parcursul și rămâne un punct solid în educația din județ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Remedii naturiste eficiente pentru curățarea arterelor de colesterol
Ciocârlia roșie – Maestra pădurilor de conifere
Recomandare de carte – „Tasmania” de Paolo Giordano
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
