La zi
VIDEO | Când va începe reabilitarea podului de peste Canalul Siderurgic din Călărași
Podul 4 din Călărași se degradează pe zi ce trece din cauza lucrărilor prost realizate. Reabilitat în perioada 1999 – 2001, Podul 4 din Călărași, devenit un pericol pentru șoferi, s-a degradat semnificativ în ultima perioadă.
Ultimele lucrări de reparații ale acestui pod situat pe drumul național DN 3B, km 0+480, Călărași au avut loc în iulie 2019. Situația deplorabilă a podului a stârnit un val de reacții negative în spațiul public. Mai multe imagini apărute pe un grup de socializare în care șoferii se arată nemulțumiți și atrag atenția asupra posibilelor periocole, au determinat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere să instituie o serie de măsuri de protective.
Rosturile de dilatație dintre plăcile care alcătuiesc podul s-au distanțat peste limita normal, iar unele dintre acestea au cedat sub greutatea mijloacelor de transport. Șoferii sunt nevoiți să circule cu foarte mare atenție.
Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt CNAIR: “Deteriorarea este pe Calea 1, banda 2. Se restricționează banda în cauză (în sensul în care nu se mai circulă pe ea). Se va institui și restricție de tonaj. Pe pod este instituită deja restricție de viteză de 30 km/h. Deteriorările au fost cauzate de autovehiculele care circulă frecvent cu supratonaj pe pod și folosesc cu predilecție banda1. Podul este oricum prins în programul de reabilitări.”
Reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere spun că Podul 4 din Călărași, construcție realizată în anul 1985, va intra într-un program de reabilitare prin fonduri europene. Lucrările propriu-zise vor începe peste aproximativ un an, timp în care se va realiza documentația necesară pentru obținerea fondurilor necesare reabilitării. Până atunci, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere anunță că starea podului va fi supravegheată iar drumarii vor realiza lucrări de intervenție rapidă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În august 1971, celebrul ansamblu arhitectonic Stonehenge, situat pe câmpia Salisbury din Anglia, a fost scena unui eveniment misterios și inexplicabil. La acea vreme, situl nu era încă protejat de activitățile turiștilor, ceea ce permitea accesul liber.
Într-o noapte liniștită, un grup de tineri hippy a decis să-și instaleze corturile chiar în centrul cercului de pietre, transformând locul într-un loc de petrecere neconvențională. Au aprins un foc, au consumat droguri și alcool, și au început să cânte sub cerul liber. Distracția lor a fost întreruptă brusc în jurul orei 2 dimineața, când o serie de tunete puternice au răsunat peste câmpie, urmate de o liniște neobișnuit de profundă.
Doi martori, un fermier local și un polițist aflat în patrulare, au raportat că au văzut fulgere care au lovit direct incinta Stonehenge, aprinzând chiar un copac din apropiere. Alarmați de strigătele tinerilor, cei doi s-au grăbit spre sit pentru a oferi ajutor. Ajunși acolo, au fost șocați să descopere că nu mai era nimeni: corturile rămăseseră intacte, focul mocnea încă, dar toți petrecăreții dispăruseră fără urmă. Anchetele ulterioare, inclusiv căutări amănunțite ale poliției și arii extinse din jur, nu au găsit nicio pistă privind soarta grupului. Cazul rămâne unul dintre cele mai stranii mistere asociate cu Stonehenge.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
Prigoria cu creastă de aur: Pasărea tropicală care vrăjește cu frumusețea și misterul său
Prigoria cu creastă de aur, cunoscută științific sub denumirea de Momotus momota, este o pasăre fascinantă din familia Momotidae, renumită pentru coloritul său vibrant și comportamentul unic. Această specie, numită și motmot cu creastă aurie, se remarcă prin penajul său spectaculos, care combină nuanțe de verde smarald, albastru turcoaz și accente aurii, în special în zona capului, unde o creastă distinctivă îi încadrează aspectul regal. Coada sa lungă, cu pene în formă de rachetă, este o altă trăsătură emblematică, pe care pasărea o mișcă ritmic, ca un pendul, pentru a comunica sau a atrage atenția.
Habitat și răspândire
Prigoria cu creastă de aur este nativă în pădurile tropicale și subtropicale din America Centrală și de Sud, fiind întâlnită din Mexic până în nordul Argentinei. Preferă zonele umede, cu vegetație densă, dar poate fi observată și în păduri secundare sau la marginea plantațiilor. Cuibărește în galerii săpate în malurile râurilor sau în sol, unde femela depune între 3 și 5 ouă.
Comportament și hrană
Aceste păsări sunt cunoscute pentru natura lor solitară sau de cuplu, fiind mai degrabă discrete. Se hrănesc cu insecte, fructe mici și, ocazional, vertebrate mici, precum șopârle. Prigoria cu creastă de aur este un vânător abil, care își pândește prada de pe o creangă, lansându-se rapid pentru a o captura cu ciocul său ascuțit.
Un aspect interesant este ritualul de curățare a penelor cozii: prigoria își taie singură porțiuni din penele cozii pentru a crea forma caracteristică de rachetă, un comportament care rămâne un mister pentru ornitologi, dar care este asociat cu atragerea partenerilor sau marcarea teritoriului.
Conservare
Deși nu este considerată o specie pe cale de dispariție, prigoria cu creastă de aur se confruntă cu amenințări din cauza defrișărilor și pierderii habitatului. Eforturile de conservare a pădurilor tropicale sunt esențiale pentru protejarea acestei specii și a altor viețuitoare din ecosistemele sale.
Curiozități
- Numele „motmot” provine din sunetul distinct pe care îl produce, asemănător unui „mot-mot”.
- În unele culturi indigene, prigoria este considerată un simbol al frumuseții și al armoniei cu natura.
- Are un zbor rapid, dar preferă să stea nemișcată timp îndelungat, observând mediul înconjurător.
Prigoria cu creastă de aur rămâne una dintre cele mai captivante păsări ale tropicelor, combinând eleganța estetică cu comportamente fascinante, care continuă să inspire atât iubitorii de natură, cât și cercetătorii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Din păcate tot mai mulți oameni suferă aceste atacuri cerebrale. Ce trebuie să știm dacă observăm ceva ciudat la o persoană care a suferit un atac cerebral.
Un neurolog a spus că, dacă ajutorul vine în decurs de 3 ore, el ar putea anula efectele unui accident vascular cerebral.
Pentru a diagnostica şi trata pacientul în decurs de 3 ore, este foarte ușor, trebuie doar să citiți cu atenție mai jos ce urmează…
Recunoaște un accident vascular cerebral… există 4 etape, pe care ar trebui să le cunoașteți pentru a-l detecta:
1. Cereți persoanei să zâmbească – nu va reuși.
2. Cereți persoanei să spună o frază foarte simplă (de exemplu: “Astăzi este foarte frumos.”, (va vorbi stâlcit și incoerent)
3. Cereți persoanei să ridice ambele brațe (Persoana nu va putea să le ridice, poate doar parțial).
4. Cereți persoanei să scoată limba (În cazul în care limba este curbată și strâmbă dintr-o parte în alta, este de asemenea un semn de accident vascular cerebral)
În cazul în care persoana are probleme cu oricare dintre aceste etape, chemați o ambulanță de urgentă și descrieți simptomele persoanei la telefon.
Un cardiolog a spus că dacă spuneți la toți prietenii și la toate cunoștințele aceste informații, vor fi salvați mulți oameni și nu trebuie să uităm, poate vei fi chiar tu pus în situația de a salva pe cineva.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Incendiu din nou în Măgureni! Pompierii au intervenit pentru a doua oară în două săptămâni
Misterul dispariției de la Stonehenge: Noaptea Fulgerelor
Prigoria cu creastă de aur: Pasărea tropicală care vrăjește cu frumusețea și misterul său
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
