Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 4°C | Anul XI Nr. 544

La zi

VIDEO | Când va începe reabilitarea podului de peste Canalul Siderurgic din Călărași

Published

on

 Podul 4 din Călărași se degradează pe zi ce trece din cauza lucrărilor prost realizate. Reabilitat în perioada 1999 – 2001, Podul 4 din Călărași, devenit un pericol pentru șoferi, s-a degradat semnificativ în ultima perioadă.

Ultimele lucrări de reparații ale acestui pod situat pe drumul național DN 3B, km 0+480, Călărași au avut loc în  iulie 2019.  Situația deplorabilă a podului a stârnit un val de reacții negative în spațiul public. Mai multe imagini apărute pe un grup de socializare în care șoferii se arată nemulțumiți și atrag atenția asupra posibilelor periocole, au determinat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere să instituie o serie de măsuri de protective.

Rosturile de dilatație dintre plăcile care alcătuiesc podul s-au distanțat peste limita normal, iar unele dintre acestea au cedat sub greutatea mijloacelor de transport. Șoferii sunt nevoiți să circule cu foarte mare atenție.

Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt CNAIR: “Deteriorarea este pe Calea 1, banda 2. Se restricționează banda în cauză (în sensul în care nu se mai circulă pe ea). Se va institui și restricție de tonaj. Pe pod este instituită deja restricție de viteză de 30 km/h. Deteriorările au fost cauzate de autovehiculele care circulă frecvent cu supratonaj pe pod și folosesc cu predilecție banda1. Podul este oricum prins în programul de reabilitări.”

Reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere spun că Podul 4 din Călărași, construcție realizată în anul 1985, va intra într-un program de reabilitare prin fonduri europene. Lucrările propriu-zise vor începe peste aproximativ un an, timp în care se va realiza documentația necesară pentru obținerea fondurilor  necesare reabilitării. Până atunci, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere anunță că starea podului va fi supravegheată iar drumarii vor realiza lucrări de intervenție rapidă.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Meteo și Mediu

COD GALBEN de ceață în județul Călărași. Vizibilitate redusă sub 200 de metri, izolat sub 50 m

Published

on

Administrația Națională de Meteorologie a emis avertizare COD GALBEN de ceață pentru mai multe localități din județul Călărași. Fenomenul determină vizibilitate redusă sub 200 de metri, iar izolat sub 50 de metri, cu impact direct asupra traficului rutier.

Avertizarea este valabilă miercuri, 7 ianuarie 2026, în intervalul orar 07:30 – 09:00, și vizează următoarele localități: Călărași, Modelu, Borcea, Dragalina, Roseți, Perișoru, Jegălia, Cuza Vodă, Unirea, Ștefan cel Mare, Ștefan Vodă și Dichiseni.

Autoritățile recomandă șoferilor reducerea vitezei, folosirea luminilor de ceață, păstrarea distanței de siguranță și evitarea manevrelor riscante. Pietonii sunt sfătuiți să traverseze cu atenție sporită, în special în zonele slab iluminate.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Controale la Spitalul Județean de Urgență Constanța, după ce peste 70% dintre medici sunt scutiți de gărzi

Published

on

Ministerul Sănătății a anunțat trimiterea Corpului de Control la Spitalul Județean de Urgență Constanța, în urma informațiilor potrivit cărora, în anumite secții, peste 70% dintre medici nu efectuează gărzi, fiind scutiți pe motive medicale. Situația a fost catalogată de ministrul Alexandru Rogobete drept una anormală și a determinat declanșarea unor verificări ample.

Cazul a devenit public după declarațiile managerului unității sanitare, care a confirmat că, în special în secții precum neurochirurgia, există un număr foarte mare de medici care prezintă documente medicale de scutire de gardă, eliberate de Comisia de Medicină a Muncii. Potrivit conducerii spitalului, medicii nu pot fi obligați să efectueze gărzi atâta timp cât există astfel de avize medicale în vigoare.

Managerul a semnalat însă și situații controversate, în care unii medici, deși scutiți de gărzi pe motiv că nu pot sta mult timp în picioare, desfășoară activități fizice solicitante în afara spitalului sau sunt activi în viața cotidiană fără restricții vizibile. Cele mai multe astfel de cazuri ar fi în rândul medicilor tineri, cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani, în special din specialitățile chirurgicale.

În urma acestor informații, ministrul Sănătății a reacționat public, anunțând atât trimiterea Corpului de Control la Constanța, cât și solicitarea adresată Comisiei de Medicină a Muncii pentru reevaluarea scutirilor de gardă. Alexandru Rogobete a transmis că o proporție de peste 70% de medici scutiți de gărzi depășește orice limită rezonabilă și ridică semne de întrebare privind modul de aplicare a criteriilor medicale.

Advertisement

Totodată, ministrul a subliniat că nu pot fi acceptate situații în care restricțiile medicale să se aplice doar în sistemul public, în timp ce aceeași activitate profesională este desfășurată fără probleme în alte unități sau în mediul privat.

Pe fondul acestui caz, Ministerul Sănătății a anunțat și o reformă a sistemului de gărzi, aflată deja în curs. Noul model prevede introducerea mai multor tipuri de gardă, la domiciliu, de monitorizare și de urgență, precum și plata diferențiată a acestora, în funcție de nivelul de responsabilitate. De asemenea, este analizată posibilitatea organizării gărzilor de 12 ore, ca opțiune, nu ca obligație, în funcție de specificul spitalului și al specialității.

Situația de la Spitalul Județean de Urgență Constanța a intrat în atenția publică și pe fondul unui caz grav, semnalat de familia unui pacient de 33 de ani, internat cu anevrism vertebral. Aceștia au reclamat lipsa unui neurochirurg de gardă și întârzierea transferului către un spital din București. Conducerea unității sanitare a precizat că pacientul a suferit un stop cardiorespirator după internare, a fost resuscitat și internat la ATI, iar transferul nu a fost posibil din cauza lipsei locurilor disponibile în Capitală.

Verificările anunțate de Ministerul Sănătății urmează să stabilească dacă scutirile de gardă sunt justificate și dacă funcționarea spitalului respectă standardele necesare pentru asigurarea continuității actului medical.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Groenlanda îi răspunde tranșant lui Trump: „Nu poți lua pur și simplu ce vrei!”

Published

on

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, i-a transmis direct lui Donald Trump un mesaj clar: Statele Unite nu pot „pur și simplu să preia Groenlanda doar pentru că așa le place”.

„În contextul în care președintele SUA a reiterat că ia Groenlanda foarte în serios, sprijinul neechivoc al aliaților noștri din NATO este extrem de important”, a scris Nielsen pe Facebook.

El a făcut apel la Administrația americană să revină la un dialog respectuos, prin canalele diplomatice oficiale și pe baza acordurilor existente cu SUA. „Discuțiile trebuie să se poarte cu respect, pentru că statutul Groenlandei este garantat de dreptul internațional și de principiul integrității teritoriale”, a subliniat premierul.

Sprijin masiv din Europa

Advertisement

Marți, principalii lideri europeni au emis o declarație comună fermă: „Groenlanda aparține poporului său”. Documentul subliniază suveranitatea, integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor.

„Securitatea arctică este o prioritate strategică pentru Europa și pentru securitatea transatlantică. NATO a făcut din Arctica o zonă-cheie, iar aliații europeni își sporesc constant prezența și investițiile pentru a asigura stabilitatea și a descuraja orice amenințare”, au transmis liderii europeni.

Ei au insistat că securitatea regiunii trebuie asigurată colectiv, împreună cu toți aliații NATO, inclusiv Statele Unite, respectând Carta ONU și principiile fundamentale.

Concluzie europeană categorică:

„Regatul Danemarcei – inclusiv Groenlanda – este membru NATO. Groenlanda aparține poporului groenlandez, iar numai Danemarca și Groenlanda decid asupra viitorului lor.”

Advertisement

Context istoric pe scurt

Groenlanda a fost colonie daneză până în 1953, apoi a devenit provincie, a primit autonomie în 1979, iar din 2009 este o entitate autoguvernată în cadrul Regatului Danemarcei.

Atât Copenhaga, cât și Nuuk au respins în mod repetat propunerile lui Trump de a cumpăra insula – bogată în resurse minerale strategice –, iar liderul american nu a exclus nici varianta forței militare. Răspunsul Groenlandei și al Europei rămâne însă unul fără echivoc.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading