Știri
VIDEO. Aniel Nedelcu Pațurcă: “Proiectele comunei Borcea sunt în grafic!”
Primarul comunei Borcea, Theodor Aniel, prezintă proiectele pe care urmează să le implementeze. Dintre acestea, cel mai ambițios proiect al primarului este introducerea unei rețele de gaze naturale aflat într-un stadiu avansat. De asemenea, comuna Borcea va beneficia de noi lămpi ecologice de iluminat stradal începând cu săptămâna viitoare. Alte realizări importante ale primarului sunt asfaltarea aproximativ integrală a comunei, scăderea prețului apei de la 6 lei per metru cub la 3 lei, cât și planul de reabilitare și modernizare a căminului cultural din localitatea Pietroiu și construirea unei săli de sport.
“Comuna Borcea are 99% asfalt în comuna, se poate vedea cu ochiul liber. Mai avem într-adevăr acest procent de 1%, acele străduțe înguste, alei pietonale cu o lungime de aproximativ 200-300 de metri și o lățime de 2-3 metri, unde de abia am putut pătrunde cu utilajele pentru a face terasamentul drumului. Sper ca până la sfârșitul acestei veri, să reușim să facem și aceste alei pietonale. De ce nu, la sfârșitul anului să putem spune că Borcea este una dintre comunele care sunt 100% asfaltate. Mai avem anumite proiecte, proiecte care sunt în stadiul de a se finanța. Avem căminul cultural din satul Pietroiu unde am primit finanțare și avem contract semnat cu Compania Națională de Investiții (CNI). Vreau să facem și acolo un cămin modern, unul care, din păcate, din anii 1990 a fost ignorat. Mai avem o sală de sport semipolivalentă, nu la nivelul celei din Călărași, puțin mai mică. Aici am întâmpinat destule probleme, pentru că zona pe care am ales-o pentru construcție a fost inundabilă și a trebuit să mutăm locația. În sfârșit am intrat și aici în linie dreaptă, sper ca până la sfârșitul acestei luni să putem semna contractul de finanțare pentru sala de sport din comuna Borcea. Totodată, mai avem șanțuri și rigore de captare a apei pluviale, chiar și acum se lucrează la ele. Sperăm ca în cel mai scurt timp să reușim și modernizarea acestor șanțuri.
Mie, ca primar, îmi place să fac mai multă administrație și mai puțină politică. Se pare că unii au înțeles să facă mai multă politică și mai puțină administrație. Eu am ales să fac administrație, într-adevăr, avem nevoie de sprijin politic, dar trebuie să ne facem treaba în calitate de primari, să depunem proiecte, să ne luăm avize și după aceea să așteptăm bani europeni. Asta necesită timp, necesită drumuri între ministere, Consiliul Județean și avize.
Când am venit primar am promis că voi aduce apa în comună, deoarece apa era dată într-o delegare către RAJA Constanța pe 49 de ani la un preț destul de mare, undeva la 6 lei metrul de apă. Am reușit să reziliem acest contract după ce ne-am judecat aproximativ 1 an și 10 luni, iar astăzi prețul de apă este la 3 lei, practic la jumătate. Cu lipsă de modestie, nu știu câți primari din România au predat un mandat cu apa la 6 lei metrul cub și au adus-o la 3 lei. Le-am promis apa, am rezolvat-o. Am promis că vom avea asfalt în comunitate, am reușit să facem 64 de kilometri de asfalt în 2 ani, nu înseamnă puțin.
De săptămâna viitoare o să începem montarea lămpilor de iluminat stradal, am primit finanțarea, am reușit și cu licitația. A fost un proces greoi din cauza licitației și legislației în vigoare. Au fost 11 inși, s-au contestat între ei și durează până se semnează contractul de atribuțiune de lucrări. Deși aveam contract de finanțare, nu aveam un câștigător. Am reușit să definim câștigătorul și sper ca săptămâna cealaltă să ne apucăm de montatul lămpilor. Vom monta lămpi în toată comuna, din stâlp în stâlp, inclusiv satul nou din zona Pietroiu și zona CAP-ului. Sunt lămpi ecologice, cu un consum de curent redus la jumătate comparativ cu actualele lămpi, ceea ce înseamnă o economie la bugetul local cu care reușim să asigurăm alte cofinanțări pentru proiectele viitoare.
Proiectul pentru introducerea rețelei de gaze naturale a comunei Borcea este o nouă provocare a mea. Mi-am luat un angajament în fața cetățenilor și sper să ducem și acest angajament la bun sfârșit. Suntem printre puținele comune din România care am reușit să avem 37 de avize, inclusiv avizul de la TransGaz pentru care am stat o lună și jumătate. Am mers personal la Mediaș și am reușit să aducem acest aviz de racordare de la rețeaua de transport, la rețeaua de distribuție, la stația de distribuție. Ultimul aviz, practic, ne dă dovada clară că proiectul a fost bun, avizele sunt valide, iar soluția de racordare este utilă. În acest moment, comuna Borcea are tot ce a depins ca mine în calitate de primar și autoritate publică locală, am reușit să obținem cele 37 de avize, mai avem nevoie de autorizația de construire și de sursa de finanțare.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Claude Oscar Monet s-a născut la 14 noiembrie 1840 în Paris, dar copilăria și-a petrecut-o la Le Havre, pe coasta normandă, unde marea și cerul schimbător i-au trezit pentru totdeauna dragostea de lumină. Tatăl său, negustor prosper, dorea ca fiul să-i urmeze în comerț, însă tânărul Claude desena caricaturi pe care le vindea marinarilor și trecătorilor. La 15 ani era deja cunoscut în oraș ca un caricaturist priceput.
Totul s-a schimbat când l-a întâlnit pe Eugène Boudin, pictor care lucra în aer liber. Boudin l-a convins să iasă din atelier și să picteze natura așa cum o vede cu adevărat, cu lumina ei vie și schimbătoare. „Nu picta ce știi că este acolo, pictează ce vezi”, îi spunea maestrul. Aceste cuvinte aveau să devină crezul întregii sale vieți.
În 1859 pleacă la Paris. Refuză să urmeze cursurile Școlii de Belle-Arte și intră în atelierul lui Charles Gleyre, unde îi cunoaște pe viitorii săi prieteni și tovarăși de luptă: Pierre-Auguste Renoir, Alfred Sisley și Frédéric Bazille. Împreună încep să picteze în pădurea Fontainebleau și pe malul Senei, sfidând regulile rigide ale picturii academice.
Primul mare scandal îl provoacă în 1866 cu tabloul „Camille” sau „Femeia în rochie verde”, portretul viitoarei sale soții, Camille Doncieux. Pictura este acceptată la Salonul oficial și primește laude, dar succesul durează puțin. Anii următori sunt grei: sărăcie, refuzuri repetate la Salon, moartea prematură a tatălui care îi tăiase orice sprijin financiar.
Războiul franco-prusac din 1870 îl alungă în Olanda și apoi în Anglia. La Londra descoperă operele lui Turner, a cărui lumină dizolvată în ceață îl va influența profund. Întoarsă în Franța, se stabilește la Argenteuil, pe Sena. Aici, împreună cu Renoir, Sisley și Manet, pun bazele mișcării care va fi numită mai târziu impresionism.
În 1874 are loc prima expoziție a grupului la fotograful Nadar din Paris. Criticul Louis Leroy, batjocorind tabloul lui Monet „Impresie, răsărit de soare”, folosește cuvântul „impresioniști” ca insultă. Numele rămâne și devine steagul sub care va triumfa o întreagă revoluție artistică.
Camille îi dăruiește doi fii, Jean și Michel, dar sănătatea ei se degradează rapid. Moare în 1879, la doar 32 de ani. Monet o pictează pe patul de moarte – una dintre cele mai sfâșietoare mărturii ale dragostei sale.
În 1883 descoperă Giverny, un sat la 80 km de Paris. Cumpără o casă cu grădină și, cu timpul, o transformă într-un paradis de flori și apă. Aici va picta cele mai cunoscute serii ale sale: nuferi, podul japonez, grădina în toate anotimpurile și la toate orele zilei. Pentru el, un tablou nu era niciodată terminat – era doar o clipă de lumină prinsă pe pânză.
După 1890 începe să lucreze în serie: aceleași subiecte pictate în condiții diferite de lumină și atmosferă – grămezi de fân, catedrala din Rouen, plopii de pe Epte. Criticii care altădată râdeau încep să înțeleagă. În 1891 are prima expoziție personală de succes. Banii vin în sfârșit.
Se recăsătorește cu Alice Hoschedé, văduva unui prieten care îi crescuse copiii în anii grei. Împreună formează o familie numeroasă și fericită la Giverny. Dar nenorocirile nu se opresc: în 1911 moare Alice, iar în 1912 află că suferă de cataractă dublă. Vederea îi scade dramatic. Culorile devin mai închise, tușele mai groase, mai dramatice. Refuză operația mult timp, de teamă să nu-și piardă percepția culorilor. Abia în 1923 acceptă intervenția, dar vederea nu-și mai revine complet.
Chiar și aproape orb, continuă să picteze marile panouri cu nuferi destinate Muzeului Orangerie. „Vreau să pictez aerul în care se află podul, casa, râul”, spunea. În ultimii ani lucra cu o furie disperată, ștergând și recompunând pânzele până când asistenții aproape că îl opreau cu forța.
La 5 decembrie 1926, la 86 de ani, Claude Monet moare la Giverny, înconjurat de familie și de grădină. Lângă patul său atârna ultimul tablou la care lucrase – un colț de iaz cu nuferi, pictat în roșu aprins și violet, culorile pe care le vedea în mintea sa când ochii nu-l mai ajutau.
A lăsat în urmă peste două mii de tablouri și o lume transformată: a învățat omenirea să vadă lumina care se schimbă în fiecare clipă și să o iubească așa cum era – efemeră, vie, imposibil de prins pentru totdeauna. Dar el a încercat. Și aproape că a reușit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ITM Călărași, bilanț dur în noiembrie: amenzi de peste 167.000 lei și zeci de nereguli descoperite la angajatori din județ
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Călărași a încheiat luna noiembrie cu o serie amplă de controale în domeniile cele mai expuse riscurilor de muncă nedeclarată și accidentelor de muncă. Verificările au vizat transporturile rutiere, saloanele de înfrumusețare, extracțiile de agregate, agricultura, comerțul, taxiurile, publicitatea, domeniul auto, construcțiile, industria alimentară, barurile și restaurantele, dar și unități din sectorul zootehnic.
În total, inspectorii au realizat 165 de controale, dintre care 100 în domeniul relațiilor de muncă și 65 în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM).
Nereguli grave la relațiile de muncă: amenzi de 130.000 lei, dintre care 100.000 lei pentru muncă nedeclarată
În zona relațiilor de muncă, inspectorii au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor ajungând la 130.000 lei. Cea mai mare parte – 100.000 lei – a fost aplicată angajatorilor care foloseau persoane fără forme legale de angajare.
Printre cele mai dese abateri constatate:
- contracte individuale de muncă neîncheiate în formă scrisă;
- neînregistrarea în Revisal a suspendării contractelor;
- lipsa informării salariaților asupra Regulamentului Intern;
- neplata drepturilor salariale și a concediilor de odihnă neefectuate la încetarea activității;
- neevidențierea orelor de noapte și neacordarea sporului legal de 25%;
- necomunicarea adeverințelor de vechime la încetarea contractelor;
- neinițierea negocierilor pentru contractul colectiv de muncă;
- nepredarea unui exemplar al contractului către angajat.
Au fost dispuse 103 măsuri cu termene clare de remediere.
SSM: depozite fără etichete de sarcină, lipsă echipamente de protecție și evaluări incomplete ale riscurilor
În domeniul securității și sănătății în muncă, ITM Călărași a aplicat 21 de sancțiuni, dintre care 9 amenzi în valoare totală de 37.000 lei și 12 avertismente.
Inspectorii au descoperit probleme serioase, precum:
- rafturi de depozitare fără inscriptionarea greutății maxime admise;
- fișe de instruire incomplete;
- lipsa echipamentelor individuale de protecție;
- lipsa evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;
- personal neinstruit pentru acordarea primului ajutor;
- neverificarea prizelor de pământ și a instalațiilor de împământare.
Au fost dispuse 52 de măsuri pentru remedierea urgentă a acestor neconformități.
ITM Călărași: controalele vor continua
Inspectoratul de Muncă anunță că verificările vor continua și în perioada următoare, cu scopul declarat de a reduce munca nedeclarată și de a asigura condiții de muncă sigure în toate domeniile economice din județ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ȘOC pe piața muncii din Călărași! Șomajul sare din nou, iar peste 4.300 de oameni caută loc de muncă
Rata șomajului continuă să lovească județul Călărași, iar datele oficiale pentru luna octombrie 2025 arată un tablou sumbru: 4374 de persoane nu au un loc de muncă. Mai mult, aproape jumătate sunt femei (2162), iar rata șomajului a ajuns la 5,97%, în creștere față de luna anterioară.
Cei mai loviți? Tinerii și grupa 40-49 de ani, unde cifrele sunt alarmante.
🔥 Cine sunt șomerii din Călărași?
Din totalul de peste 4.300 de șomeri:
-
427 sunt tineri sub 25 de ani – generația care ar trebui să pună bazele viitorului.
-
Doar 240 au între 25 și 29 de ani.
-
835 sunt în grupa 30-39 ani.
-
1068, cei mai mulți, provin din segmentul 40-49 de ani – oameni aflați în plină maturitate profesională.
-
809 sunt între 50 și 55 de ani.
-
995 au peste 55 de ani.
Ruralul domină categoric: 3299 provin din mediul rural, în timp ce doar 1075 locuiesc în urban.
📌 Câte indemnizații se plătesc?
Doar 427 de persoane primesc indemnizație de șomaj.
3947 – adică o majoritate covârșitoare – trăiesc fără nicio formă de sprijin financiar.
⚠️ Cel mai grav: lipsa studiilor
Cifrele AJOFP arată clar dezastrul educațional:
-
43,85% dintre șomeri au doar studii primare sau sunt fără studii.
-
35,05% au studii gimnaziale.
-
Doar 11% au terminat liceul.
-
Iar absolvenții de facultate sunt aproape inexistenți: 1,10%.
Cu alte cuvinte, peste 4 din 5 șomeri au un nivel scăzut de educație, ceea ce explică dificultatea integrării lor pe piața muncii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
PSD Călărași își arată sprijinul pentru Daniel Băluță în campania pentru București
Ion Samoilă: „Două proiecte majore de infrastructură feroviară au primit votul final. România merge înainte cu fonduri europene”
