Știri
VIDEO. 5 poduri peste Dunăre, primul va fi la Călărași
Interesul bulgarilor de a construi poduri peste Fluviul Dunărea este mai mare decât al autorităților române, situație confirmată și de președintele CJ Călărași, Vasile Iliuță, în conferința de presă desfășurată joi la sediul formațiunii politice pe care o conduce.
Liderul de stânga spune că vicepreședintele CJ Călărași, Ion Samoilă, a participat la discuțiile din Suedia, acolo unde au fost abordate primele discuții la nivel UE privind strategia gândită pentru Fluviul Dunării pe zona România și Bulgaria. Cu alte cuvinte, cele două țări, ar vrea să aibă 5 poduri peste Dunăre
După vizita din Călărași a ambasadorului din Bulgaria și viceprimarului din Silistra, autoritățile vecine sunt tot mai încrezătoare că acest proiect ar putea avea o finalitate. Dorința cea mare a autorităților din Bulgaria și România este ca primul pod să fie construit la Călărași.
“Partea bulgară e mult mai interesată de acest pod, pentru că va veni în dezvoltarea municipalității Silistra și a statului bulgar. Tranzitarea pe zona Călărași-Silistra va reprezenta o dezvoltare viitoare extraordinară pentru municipalitatea de la Silistra, dar și pentru noi. Trebuie să ne gândim că vor fi zone economice care se vor înființa datorită acestui tranzit.”, a punctat șeful PSD Călărași, Vasile Iliuță, în conferința de presă de joi.
Studiul de fezabilitate pentru acest pod urmează să fie lansat de către Ministerul Transporturilor. „Acesta nu este simplu de realizat, e vorba de bani foarte mulți și de estimarea unor costuri”, a mai precizat Iliuță.
Președintele CJ Călărași a mai precizat că dragarea brațului Borcea nu depinde de relația româno-bulgară, ci de Ministerul Transporturilor. Un astfel de proiect pentru rezolvarea acestei probleme va fi depus anul viitor în planul de dezvoltare, așa cum a promis ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, în ultima sa vizita la Călărași.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Situația companiei Lukoil din România începe să aibă efecte directe asupra pieței carburanților. Prețul motorinei a crescut cu 3,1%, iar cel al benzinei cu 1,3%. Motorina premium a ajuns la 8,34 lei pe litru. Dacă tranzacția pentru preluarea activelor Lukoil eșuează, statul român ar putea fi nevoit să importe mai mult combustibil, ceea ce ar duce la noi scumpiri.
Rafinăria Petrotel din Ploiești, deținută de gigantul rus Lukoil, este una dintre cele mai importante din țară, cu o capacitate anuală de aproximativ 2,5 milioane de tone, reprezentând aproape 20% din producția națională de combustibil. Preluată de Lukoil în 1998, rafinăria are circa 5.000 de angajați, împreună cu rețeaua de aproximativ 320 de stații de carburanți din România.
Președintele Nicușor Dan a declarat că, dacă rafinarea s-ar opri, România ar fi obligată să importe mai mult combustibil. Acesta a mai precizat că nu există riscul ca rafinăria să fie preluată de firme-paravan ale Rusiei, însă Guvernul nu se grăbește cu o eventuală preluare.
Contextul este generat de sancțiunile impuse de SUA companiilor rusești Lukoil și Rosneft, acuzate că finanțează războiul din Ucraina. Acestea au termen până la 21 noiembrie să își vândă sau să își închidă operațiunile din Europa. După această dată, orice colaborare cu ele devine ilegală pentru firmele care au legături cu SUA.
România trebuie să decidă rapid ce soluție adoptă pentru rafinăria Petrotel și rețeaua Lukoil, pentru a evita noi creșteri de preț și posibile blocaje în aprovizionarea cu combustibili.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Mary Ellen Pleasant, o femeie de origine afro-americană născută liberă în jurul anului 1814, probabil în Georgia sau Virginia, sosea în acest haos cu un plan ascuns sub aparența umilinței. Oficial, era o simplă servitoare – “femeia invizibilă” care ștergea praful de pe mobilă și turna băuturi pentru magnații aurului. Dar în spatele zâmbetului ei discret, ea absorbea secretele: tranzacții dubioase cu mine de argint, investiții riscante în terenuri, alianțe fragile între bancheri și speculanți.
Plecase din Estul SUA ca aboliționistă activă pe Calea Ferată Subterană, ajutând sclavi să evadeze. Odată ajunsă în California – un stat liber, dar plin de prejudecăți rasiale – și-a folosit inteligența ascuțită pentru a se infiltra în cercurile elitei albe. Prin Thomas Bell, un bancher scoțian pe care l-a cunoscut și cu care a format o parteneriat secret, a investit în acțiuni miniere și imobiliare. Asculta conversațiile la masa bogaților, apoi acționa: cumpăra proprietăți înainte ca prețurile să explodeze, finanța afaceri profitabile cu informații obținute “accidental”.
Imperiul ei a crescut invizibil. Până în anii 1870, deținea pensiuni de lux, spălătorii și investiții în valori de peste 30 de milioane de dolari (echivalentul a sute de milioane astăzi). A fondat prima bancă neagră din San Francisco și a susținut cauze aboliționiste, inclusiv procese pentru drepturi civile – câștigând unul celebru în 1863 împotriva discriminării în transportul public. Dar puterea ei speria: era numită “Voodoo Queen” de dușmani, acuzată de vrăjitorie și manipulare.
Când a murit în 1904, la 89 de ani, averea ei era risipită în procese, dar moștenirea rămânea: o femeie care a transformat servitutea aparentă în dominație economică, dovedind că adevărata putere nu vine din aurul vizibil, ci din umbrele în care nimeni nu te vede venind.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
CălărașiPress.ro: Publicare anunțuri și comunicate pentru proiecte finanțate din fonduri europene
Calarasipress.ro oferă spațiu dedicat pentru publicarea comunicatelor de presă și a anunțurilor oficiale aferente proiectelor finanțate prin programe europene, PNRR sau alte scheme de ajutor de stat.
Publicațiile sunt afișate integral într-o pagină individuală din secțiunea Anunțuri Proiecte Europene, cu:
-
o imagine principală,
-
o imagine de interior,
-
un link dofollow către site-ul beneficiarului.
Articolele sunt vizibile atât pe desktop, cât și pe mobil.
Conținutul și elementele grafice impuse de regulamentele de identitate vizuală vor fi furnizate de client.
Toate anunțurile și comunicatele de presă vor fi marcate în titlu cu [P] și vor fi afișate public pe site.
Opțiuni suplimentare
✔️ Publicare și pe pagina oficială de Facebook Călărași Press
✔️ Link dofollow activ
✔️ Vizibilitate în secțiunea dedicată „Proiecte Europene”
Solicitări publicare
Pentru transmiterea anunțurilor și comunicatelor:
📧 [email protected]
📞 0728977169
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Călărași. Lemne gratis pentru iarnă! 60 de familii primesc ajutoare de încălzire de la Primărie
Călărași: Cartierul Oborul Nou, lăsat în beznă mai bine de câteva zile. După sesizarea redacției, iluminatul public a fost repus în funcțiune
Criza Lukoil: prețurile carburanților cresc, Guvernul caută soluții pentru rafinăria Petrotel
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
