Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 21°C | Anul XI Nr. 524

La zi

Vicepreședintele Consiliului Județean Călărași Valentin Barbu – despre proiectul Îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice – Sipoca 452/MySmis nr. 118879

Published

on

Vicepreședintele Consiliului Județean Călărași Barbu Valentin, persoană desemnată cu funcție de conducere în cadrul instituției publice ne-a acordat un interviu cu privire la modul în care s-a desfășurat proiectul ce a vizat formarea profesională a funcționarilor publici din cadrul unității administrative, consilieri juduețeni, vicepreședinți și președinte al CJ.

1. Ce părere aveţi despre tematica abordată în cadrul programului de formare în domeniul eticii şi integrităţii, la care aţi participat?

În cadrul training-ului, la care am participat, au fost abordate conceptele de etică, integritate și anticorupție.

Obiectivele urmărite s-au pliat pe nevoile noastre, ale grupului țintă, format din consilieri județeni și demnitari, şi în paralel și din personal de conducere și execuție din cadrul Consiliului Județean Călărași.

Advertisement

Pentru prima categorie, consilieri judeţeni şi demnitari şi mai ales pentru cei implicaţi în managementul organizaţiei s-a pus accentul pe modalitatea de implementare a codului de conduită etică, pe furnizarea instrumentelor etice necesare pentru a putea judeca moral sistematic şi independent eventuale cazuri de corupţie, și, nu în ultimul rând, pe dobândirea de noi tehnici de creare şi îmbunătăţire a climatului etic al instituţiei.

Pentru  cea de-a doua categorie, accentul s-a pus pe înțelegerea noţiunilor etice de bază, dar și pe semnificaţia prevederilor codului etic al instituției.

Participanții la programele de instruire, organizate prin proiect, au fost sprijiniți să identifice problemele cu care se confruntă instituţia din punct de vedere etic, inclusiv prin identificarea, discutarea şi rezolvarea cazurilor morale reale întâlnite în activitatea profesională.

De asemenea, ni s-au oferit instrumente care să ne sprijine să înţelegem procesele de decizie etică şi să contribuim la acestea prin întărirea capacității de reflecţie etică a fiecăruia dintre cei implicaţi.

Scopul final al acestui program de instruire a fost acela de a dobândi capacitatea de a ne aduce aportul la întărirea climatului etic și moral în cadrul instituției.

Advertisement

Se cunoaște faptul că în cadrul oricărei organizații de succes, cultura organizaţională este cea care orientează în mod hotărâtor comportamentul angajaţilor prin norme specifice organizaţiei.

În acest sens, ne vom preocupa de crearea unei culturi etice a Consiliului Judeţean Călăraşi prin  acceptarea ideii că nu este suficientă morala personală pentru a avea o organizaţie integră şi asta deoarece o cultură morală a instituţiei trebuie să existe şi să stimuleze comportamentul moral al fiecărui angajat în parte.

De asemenea, am deprins faptul că dezbaterea etică e importantă şi e poate singura cale prin care problemele morale pot fi conştientizate şi rezolvate, că etica instituţională poate fi învăţată la orice vârstă şi că redactarea  unui  cod  de etică nu  rezolvă  problemele de comportament neetic.  

De aceea, problema corupţiei a fost de la început situată în centrul agendei noastre de lucru, iar prin implicarea Consiliului Județean Călărași într-un proiect dedicat rezolvării acestei problematici, am arătat precuparea noastră vizavi de creșterea transparenței actului administrativ prin furnizarea unor servicii de cea mai bună calitate, cetățenilor. Ultimii ani au fost marcaţi de o atenţie din ce în ce mai crescută, acordată fenomenului de corupție și eradicarea lui la nivel insituţional.

2.  Care este opinia dvs. în legătură cu prestaţia formatorului?

Advertisement

Prestaţia formatorului a fost una foarte bună, pe măsura aşteptărilor. Abordarea informaţiilor a fost facilă şi uşor asimilabilă. Vorbim de specialişti în acest domeniu, care au înţeles că coroborarea informaţiilor teorertice cu cele practice sunt calea pentru o fundamentare eficientă a informaţiilor furnozate, astfel încât fiecare participant să dobândească cunoştinţe în acest domeniu de actualitate şi contribuie, personal, la furnizarea unui comportament integru şi moral, deoarece fiecare dintre noi reprezentăm interfaţa Consiliului Judeţean Călăraşi în relaţia cu cetăţenii şi în relaţiile de serviciu.

3. În continuarea demersurilor privind formarea, întreprindeţi la nivel instituţional vreo acţiune menită a veni în sprijinul alinieii Consiliului Judeţean Călăraşi la Strategia Naţională Anticorupţie?

Cu siguranţă, da. Încă de la început am fost informat că prin implementarea acestui proiect s-a realizat o analiză, la nivel instituţional, în urma căreia au fost identificate o serie de vulnerabilităţi, care vor fi corectate în următoarea perioadă, astfel încât instituţia să atingă ţintele propuse de Stategia Naţională Anticorupţie.

Această analiză a scos în evidenţă faptul că la nivelul instituţiei nu a fost elaborate Planul de integritate al Consiliului Judeţean Călăraşi, document prevăzut a fi elaborat în cazul autorităţilor publice, prin Strategia Națională Anticorupție.

Acest document stabileşte obiective clare în ceea ce privește acţiunile realizate în cadrul instituţiei, dar şi măsurile care trebuiesc întreprinse, indicatorii de performanță, riscurile, sursele de verificare, termenenele de realizare şi responabilii.

Advertisement

Continuăm, cu paşi mici, dar hotărâţi, un proces de îmbunătăţire a imaginii Consiliului Judeţean Călăraşi la nivel de percepţie a cetăţenilor, prin asigurarea unor servicii transparente cu grad înalt de profesionalism şi nu în ultimul rând bazate pe comportamente etice şi morale de netăgăduit.

Peste tot, lupta pentru combaterea corupţiei a devenit o problemă serioasă, cu atât mai mult cu cât fenomenul se poate extinde foarte rapid, devenind un stil de viaţă, o mentalitate întărită prin comportamente neetice, un labirint din care este mult mai greu să ieşi. Prevenţia este direcţia pe care Consiliul Judeţean Călăraşi o urmează pentru menţinerea, sub control, a situaţiei, deoarece depăşirea acestei bariere, la nivel individual fenomenul aduce atingere reputaţiei oamenilor care lucrează pentru instituţie, poate atrage răspunderea penală, nefiind o infracțiune banală.

Tocmai pentru că lipseau, în special, acele mecanisme preventive care ar fi de natură să determine abţinerea de la acte de corupţie şi respectarea standardelor de integritate, soluția identificată prin acest proiect a fost aceea de a lua în calcul colaborarea cu societatea civilă materializată prin realizarea de acţiuni comune, proiecte în parteneriat, consultanţă reciprocă, schimburi de bune practici.

În această privinţă, în luna februarie 2019 a fost aprobat în şedinţa Consiliului Judeţean proiectul de hotărâre privind aprobarea Acordul de parteneriat între Judeţul Călăraşi Asociaţia Transparency International, Asociaţia Pro Democraţia şi societatea Academică din România, toate din Bucureşti, cu activităţi în domeniul anticorupţiei.

Urmare a acestui demers, la nivelul Consiliului Judeţean Călăraşi a fost înfiinţat un Grup de Acţiune privind Prevenirea şi Combaterea Corupţiei, care va funcţiona având ca principal scop analiza, evaluarea şi monitorizarea activităţilor în domeniul SNA 2016-2020.

Advertisement

S-a plecat de la premiza că ONG-urile constituie o componentă esenţială a participării într-o societate deschisă şi democratică, actionând în interesul cetăţenilor cu  deschidere, responsabilizare, claritate şi responsabilitate de ambele părţi.

Acest grup se întâlneşte la Bucureşti, o dată pe lună şi beneficiază de un cadru organizatoric şi metodologic bine pus la punct, în care sunt specifice împărtirea responsabilităţilor în fiecare etapă de funcţionare a parteneriatului.

Obiectivul nostru rămâne încurajarea integrităţii şi prevenirii corupţiei care este una dintre funcţiile managementului, atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat.

4. Care este elementul de noutate care v-a atras atenţia?

            Elementul de noutate ţine de managemetul integrităţii prin implementarea unor standarde de integritate, coduri clare de conduită şi sisteme de gestionare a comportamentelor neetice la nivel instituțional.

Advertisement

Dacă vreţi părerea mea, comportamentul corupt intră în contradicţie cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu într-o manieră imparţială şi corectă şi aduce atingere reputaţiei serviciului public. Distruge încrederea în imparţialitatea şi obiectivitatea administraţiei publice şi, prin urmare, baza pentru a trăi împreună ca o comunitate transparentă şi corectă.

Din acest motiv, fiecare angajat are sarcina de a acţiona într-un mod care să ofere un exemplu pentru colegi, manageri şi public. Corupţia poate fi prevenită şi combătută numai în cazul în care toată lumea îşi asumă responsabilitatea şi toţi au ca obiectiv comun un loc de muncă fără corupţie. Acest lucru înseamnă ca terţii să nu aibă au nicio posibilitate de influenţare necinstită în procesul de luare a deciziilor.       Aceasta presupune, de asemenea, că, în situaţii de genul, nu ar trebui să se acopere colegii corupţi dintr-un sentiment greşit de solidaritate sau loialitate. Toată lumea este obligată să participe la descoperirea activităţilor ilegale şi trebuie să contribuie la formarea unei imagini instituţionale pozitive.

Daca ne raportăm la Strategia Naţională Anticorupţie, soluţia nu poate fi decât asumarea de către conducătorii instituţiilor publice a  problematicii integrităţii la nivelul organizaţiei. Această atitudine trebuie să depăşească nivelul asumării declarative a principiului „toleranţei zero” şi să se manifeste prin măsuri concrete de descurajare a actelor de corupţie.

Cazuri de corupţie, conflicte de interese, incompatibilitate sau de încălcare a codului de conduită nu au fost raportate la nivelul Consiliului Judeţean Călăraşi, dar  dacă s-ar întâmpla, acest lucru ne-ar permite să propunem ajustări la nivel instituţional, astfel încât acestea să fie stopate din faşă, deoarece astfel de cazuri nu ar reprezenta probleme individuale, izolate, ale unei anumite persoane, ci probleme realede management.

Pentru noi, managementul prevenirii corupţiei nu este un scop în sine, ci are rolul de a asigura buna funcţionare a Consiliului Judeţean Călăraşi, îndeplinirea mandatului său, creşterea calităţii serviciilor publice, precum și creşterea încrederii beneficiarilor serviciilor publice în instituţia publică.

Advertisement

Viziunea noastră de management o legăm, întotdeauna, de realitatea administrativă. Personalul nostru se confruntă zilnic cu un număr vast de cereri din partea beneficiarilor, reglementări, metodologii, proceduri, reguli, formulare ce trebuie avute în vedere şi poate avea tendinţa de a trata măsurile de prevenire a corupţiei drept un set suplimentar de acte ce trebuie realizate. Modalitatea în care regulile se aplică situaţiilor reale trebuie să reconfirme obiectivele comune şi să confere credibilitate demersurilor de prevenire a corupţiei. Sunt de părere că trebuie să existe o disponibilitate internă de dialog şi consiliere în problemele etice.

Un pericol, pe care îl monitorizăm permenent îl reprezintă procedurile-stereotip sau formalismul în aplicarea unor proceduri, prin eschivare, deoarece ele întreţin astfel o disonanţă între valorile declarate şi cele practicate, ceea ce ar putea conduce, în final, la incidente de integritate, care, cu siguranţă, vor fi descoperite mai devreme sau mai târziu.

În demersurile noastre încercăm să identificăm riscurile şi vulnerabilităţile la corupţie printr-un proces participativ, al fiecărui angajat la acest proces.

5. Aţi mai fi interesat să participaţi la un proiect cu tematică similară?

Cu siguranţă aş participa, deoarece a fost un demers util, compatibil cu acţiuni similare care vin în completarea cunoştinţelor deja obţinute în cadrul acestui program de formare.

Advertisement

De asemenea, cunoaştem faptul că, în general, angajaţii instituţiilor sunt obişnuiţi cu retorica lipsită de conţinut a luptei împotriva corupţiei.

Am transmis deja semnalul că situaţia s-a schimbat şi că este încurajat comportamentul integru şi transparent. În acest sens, strategiile noastre vizează asumarea deschisă a obiectivelor de schimbare instituţională, care, prin efortul nostru conjugat, conduc la asigurarea unui serviciu public transparent, orientat către cetăţeni şi nevoile lor.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Primarul Cristian Radu, prins în plasa DNA pentru mită de peste 500.000 de euro!

Published

on

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au efectuat, în dimineața zilei de 20 august 2025, percheziții de amploare în județul Constanța, vizând atât domiciliul primarului municipiului Mangalia, Cristian Radu, cât și sediul Primăriei Mangalia. Acțiunea face parte dintr-o anchetă penală ce investighează presupuse infracțiuni de corupție comise de funcționari publici din administrația locală, conform unui comunicat oficial al DNA.

Cristian Radu, primar al Mangaliei din 2012 și aflat la al patrulea mandat, este suspectat de luare de mită, potrivit surselor judiciare citate de multiple publicații. Surse apropiate anchetei menționează că edilul ar fi primit sume impresionante, estimate la peste 500.000 de euro, în schimbul unor favoruri acordate în cadrul activităților administrative. Pe lângă locuința sa din zona Ceronav, de pe malul lacului Siutghiol din Constanța, și un hotel din Mangalia unde primarul ar fi cazat ocazional, procurorii au descins și la biroul acestuia din primărie, care a fost sigilat, împreună cu cel al administratorului public, George Didi Călin.

Ancheta vizează și alți angajați ai Primăriei Mangalia, inclusiv administratorul public George Didi Călin, suspectați de implicare în activități ilegale. Procurorii au solicitat documente oficiale de la primărie pentru a verifica modul în care au fost încheiate anumite contracte și eventuale beneficii obținute de persoanele implicate. În plus, se investighează o posibilă rețea de corupție care ar implica și Poliția Locală Mangalia, conform informațiilor furnizate de Dorinel Colgiu, un fost apropiat al primarului, prins în flagrant în iulie 2024 pentru trafic de influență.

Cristian Radu nu se află la prima confruntare cu DNA. În 2023, acesta a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, fiind acuzat că, între 2014 și 2017, a încheiat 95 de contracte de asistență juridică cu o firmă de avocatură, deși primăria avea deja un contract similar cu onorarii semnificativ mai mici. Prejudiciul estimat în acel dosar se ridică la peste 2,7 milioane de euro.

Advertisement

După finalizarea perchezițiilor, primarul Cristian Radu și alți suspecți au fost duși la sediul DNA Constanța pentru audieri. Ancheta este în desfășurare, iar DNA a precizat că va oferi detalii suplimentare atunci când situația o va permite.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Îmbrățișați în fața morții: Povestea tragică a tinerilor de pe autostrada A1

Published

on

Marți dimineață, 19 august 2025, Autostrada A1 București–Pitești a fost scena unei tragedii care a șocat o țară întreagă. În jurul orei 09:00, la kilometrul 41, în apropierea localității Vânătorii Mici, județul Giurgiu, doi tineri au fost loviți mortal de un TIR. Ceea ce părea inițial un accident rutier grav a luat o turnură cutremurătoare odată cu dezvăluirile șoferului și ale martorilor.

Detalii cutremurătoare din ancheta Poliției

Conform mărturiei șoferului TIR-ului, Laurențiu Curelea, un bărbat de 40 de ani din Prahova, cei doi tineri – un băiat și o fată – se aflau pe banda de urgență a autostrăzii, mergând îmbrățișați. Într-un moment de neînțeles, aceștia s-ar fi aruncat împreună în fața camionului aflat în mers. „Pur și simplu au sărit, s-au îmbrățișat, s-au luat în brațe și au sărit în fața camionului. Am încercat să evit în stânga cât am putut,” a povestit șoferul, vizibil șocat, pentru Știrile ProTV. Mărturia sa este susținută de un alt șofer, care circula în spatele TIR-ului și a observat gestul dramatic al tinerilor.

Șoferul TIR-ului a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ, iar probe biologice au fost recoltate pentru analize suplimentare. Polițiștii au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă și continuă cercetările pentru a stabili circumstanțele exacte ale incidentului.

O poveste de iubire interzisă?

Noi informații sugerează că cei doi tineri ar fi fost minori, cu vârste estimate între 13 și 15 ani, conform unor surse citate de Antena 3 și româniatv.net. Se pare că relația lor nu era acceptată de familiile lor, ceea ce ar fi contribuit la gestul extrem. Giorgiana, adolescenta de 14 ani, i-ar fi spus tatălui ei în dimineața tragediei că îl iubește, acestea fiind ultimele ei cuvinte înainte de a pleca de acasă. Povestea lor de dragoste, marcată de opoziția familiilor, ridică întrebări dureroase despre motivele care i-au împins pe cei doi să recurgă la un astfel de act.

Advertisement

Un gest care ridică semne de întrebare

Ipoteza unei duble sinucideri este luată în calcul de anchetatori, bazându-se pe declarațiile șoferului și ale martorilor. Faptul că tinerii au mers peste 5 kilometri pe jos până la locul incidentului, fără a lăsa urme ale unei mașini în zonă, sugerează că gestul ar fi fost premeditat. „Cred că a fost convenit, că erau împreună, adică erau îmbrățișați,” a mai adăugat șoferul TIR-ului, conform Observator News.

Sprijin pentru cei în criză

Această tragedie readuce în atenție importanța sănătății mintale și a sprijinului pentru tinerii care se confruntă cu dificultăți emoționale. Persoanele care se luptă cu depresia sau gânduri suicidale pot apela  TEL VERDE 0374.456.420, disponibil 24/7, sau la Alianța Română de Prevenție a Suicidului la 0800 801 200 (vineri-duminică) ori prin email la [email protected].

Tragedia de pe A1 rămâne o rană deschisă, o poveste de dragoste încheiată dramatic, care îndeamnă la reflecție asupra presiunilor sociale și familiale care pot afecta tinerii. Ancheta continuă, iar autoritățile speră să aducă lumină asupra circumstanțelor care au dus la acest gest extrem.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Continue Reading

Fapt Divers

„Delfinul” – Spaima sovieticilor din Marea Neagră: Secretele primului submarin militar al României

Published

on

În inima apelor tulburi ale Mării Negre, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, un nume a devenit sinonim cu curajul și eficiența: NMS Delfinul, primul submarin militar al României. Construit cu ambiție și marcat de controverse, acest submersibil a scris pagini de istorie prin misiunile sale îndrăznețe împotriva flotei sovietice. Povestea sa este una despre perseverență, eroism și provocări tehnice, dar și despre moștenirea unui vas care a pus România pe harta puterilor maritime.

Planurile pentru construirea primului submarin românesc au fost conturate încă de la începutul secolului XX, însă Primul Război Mondial a amânat realizarea acestui vis. Abia în 1926, România a comandat construcția NMS Delfinul (Nava Majestății Sale Delfinul) la șantierul naval „Quarnero” din Fiume, pe atunci o bază navală italiană (azi Rijeka, Croația). Cu o lungime de 68 de metri, dotat cu șase torpile Whitehead de 533 mm și un tun naval Bofors de 101,6 mm, submarinul promitea să fie o armă redutabilă. Costul său, de peste 135 de milioane de lei, era o investiție uriașă pentru România interbelică, reflectând ambiția de a-și consolida prezența navală în Marea Neagră.

Cu toate acestea, construcția nu a fost lipsită de probleme. La primele probe din 1931, submarinul a dezvăluit defecte majore: prova a cedat, acumulatorul a explodat, iar vinciul s-a rupt. Autoritățile române au acuzat constructorii italieni de folosirea unor materiale de calitate inferioară, ceea ce a dus la rezilierea contractului și la un proces care a durat trei ani. În cele din urmă, după noi negocieri, submarinul a fost finalizat și livrat României în 1936, fiind inaugurat oficial pe 15 august, de Ziua Marinei.

„Delfinul” în al doilea Război Mondial: O forță de temut

Odată intrat în serviciul Marinei Române, NMS Delfinul a devenit un instrument esențial în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Între 1941 și 1942, sub comanda unor ofițeri precum Constantin Costăchescu și Corneliu Lungu, submarinul a efectuat nouă misiuni în Marea Neagră, provocând pagube semnificative flotei sovietice. Echipajul, format din 40 de oameni, inclusiv șase ofițeri, a operat în condiții extrem de dificile, confruntându-se cu atacuri intense din partea navelor și aviației inamice.

Advertisement

Una dintre celebrele acțiuni ale „Delfinului” a avut loc pe 5 noiembrie 1941, în largul Crimeei, lângă Yalta. Comandantul Costăchescu a observat un convoi sovietic escortat și a ales să atace o navă de transport de 12.000 de tone, suspectată a fi încărcată cu muniții. O torpilă lansată de la o distanță de 800 de metri a lovit ținta, provocând o explozie devastatoare care a rupt vasul în două. Convoiul sovietic s-a împrăștiat, iar navele de escortă au vânat „Delfinul” timp de opt ore, lansând aproximativ 80 de grenade antisubmarin. Submarinul a scăpat nevătămat, ajungând la o adâncime record de 80 de metri, demonstrând îndemânarea echipajului și rezistența vasului.

„Delfinul” a contribuit și la alte succese, inclusiv scufundarea distrugătorului sovietic Moscova și avarierea crucișătoarelor Harkov și Voroșilov, care atacau Constanța. Prezența sa în Marea Neagră a forțat flota sovietică, care dispunea de 47 de submarine, să aloce resurse considerabile pentru apărarea antisubmarin, limitându-i astfel capacitatea ofensivă.

Echipajul: Eroism și sacrificiu

Succesele „Delfinului” s-au datorat curajului și profesionalismului echipajului, condus de căpitanul Constantin Costăchescu, decorat în 1943 cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a pentru „eroismul și sângele rece” demonstrate în misiuni. Echipajul a înfruntat condiții meteo extreme, atacuri constante și stresul operațiunilor subacvatice, fără a înregistra pierderi umane, deși submarinul a fost ținta a sute de bombe și grenade.

Declinul și moștenirea „Delfinului”

După 1942, „Delfinul” a suferit avarii serioase și a intrat în reparații până în august 1944, când România a trecut de partea Aliaților. Submarinul a fost confiscat de sovietici, care l-au folosit ca sursă de piese de schimb, returnându-l României în 1957 în stare de epavă. Deși Marina Română a încercat să-l refacă pentru uz civil, în anii ’70 a fost scos definitiv din uz. Unele componente, precum motorul diesel Krupp și manometrul de adâncime, sunt astăzi expuse la Muzeul Marinei din Constanța și la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” din București.

În 1985, România a primit un nou submarin, tot numit „Delfinul”, construit în URSS, parte a clasei Kilo. Acesta, însă, este nefuncțional din 1996 din cauza lipsei fondurilor pentru întreținere, marcând un contrast dureros cu gloria primului „Delfinul”.

Advertisement

Moștenirea unui simbol naval

NMS Delfinul rămâne un simbol al ambiției și curajului Marinei Române. Deși depășit tehnologic la intrarea în război, a demonstrat că strategia, curajul și devotamentul pot compensa limitările tehnice. Povestea sa, marcată de triumfuri și provocări, continuă să inspire, amintind de rolul crucial al României în teatrul naval al Mării Negre.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading