Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 10°C | Anul XI Nr. 536

La zi

Vicepreședintele Consiliului Județean Călărași Valentin Barbu – despre proiectul Îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice – Sipoca 452/MySmis nr. 118879

Published

on

Vicepreședintele Consiliului Județean Călărași Barbu Valentin, persoană desemnată cu funcție de conducere în cadrul instituției publice ne-a acordat un interviu cu privire la modul în care s-a desfășurat proiectul ce a vizat formarea profesională a funcționarilor publici din cadrul unității administrative, consilieri juduețeni, vicepreședinți și președinte al CJ.

1. Ce părere aveţi despre tematica abordată în cadrul programului de formare în domeniul eticii şi integrităţii, la care aţi participat?

În cadrul training-ului, la care am participat, au fost abordate conceptele de etică, integritate și anticorupție.

Obiectivele urmărite s-au pliat pe nevoile noastre, ale grupului țintă, format din consilieri județeni și demnitari, şi în paralel și din personal de conducere și execuție din cadrul Consiliului Județean Călărași.

Advertisement

Pentru prima categorie, consilieri judeţeni şi demnitari şi mai ales pentru cei implicaţi în managementul organizaţiei s-a pus accentul pe modalitatea de implementare a codului de conduită etică, pe furnizarea instrumentelor etice necesare pentru a putea judeca moral sistematic şi independent eventuale cazuri de corupţie, și, nu în ultimul rând, pe dobândirea de noi tehnici de creare şi îmbunătăţire a climatului etic al instituţiei.

Pentru  cea de-a doua categorie, accentul s-a pus pe înțelegerea noţiunilor etice de bază, dar și pe semnificaţia prevederilor codului etic al instituției.

Participanții la programele de instruire, organizate prin proiect, au fost sprijiniți să identifice problemele cu care se confruntă instituţia din punct de vedere etic, inclusiv prin identificarea, discutarea şi rezolvarea cazurilor morale reale întâlnite în activitatea profesională.

De asemenea, ni s-au oferit instrumente care să ne sprijine să înţelegem procesele de decizie etică şi să contribuim la acestea prin întărirea capacității de reflecţie etică a fiecăruia dintre cei implicaţi.

Scopul final al acestui program de instruire a fost acela de a dobândi capacitatea de a ne aduce aportul la întărirea climatului etic și moral în cadrul instituției.

Advertisement

Se cunoaște faptul că în cadrul oricărei organizații de succes, cultura organizaţională este cea care orientează în mod hotărâtor comportamentul angajaţilor prin norme specifice organizaţiei.

În acest sens, ne vom preocupa de crearea unei culturi etice a Consiliului Judeţean Călăraşi prin  acceptarea ideii că nu este suficientă morala personală pentru a avea o organizaţie integră şi asta deoarece o cultură morală a instituţiei trebuie să existe şi să stimuleze comportamentul moral al fiecărui angajat în parte.

De asemenea, am deprins faptul că dezbaterea etică e importantă şi e poate singura cale prin care problemele morale pot fi conştientizate şi rezolvate, că etica instituţională poate fi învăţată la orice vârstă şi că redactarea  unui  cod  de etică nu  rezolvă  problemele de comportament neetic.  

De aceea, problema corupţiei a fost de la început situată în centrul agendei noastre de lucru, iar prin implicarea Consiliului Județean Călărași într-un proiect dedicat rezolvării acestei problematici, am arătat precuparea noastră vizavi de creșterea transparenței actului administrativ prin furnizarea unor servicii de cea mai bună calitate, cetățenilor. Ultimii ani au fost marcaţi de o atenţie din ce în ce mai crescută, acordată fenomenului de corupție și eradicarea lui la nivel insituţional.

2.  Care este opinia dvs. în legătură cu prestaţia formatorului?

Advertisement

Prestaţia formatorului a fost una foarte bună, pe măsura aşteptărilor. Abordarea informaţiilor a fost facilă şi uşor asimilabilă. Vorbim de specialişti în acest domeniu, care au înţeles că coroborarea informaţiilor teorertice cu cele practice sunt calea pentru o fundamentare eficientă a informaţiilor furnozate, astfel încât fiecare participant să dobândească cunoştinţe în acest domeniu de actualitate şi contribuie, personal, la furnizarea unui comportament integru şi moral, deoarece fiecare dintre noi reprezentăm interfaţa Consiliului Judeţean Călăraşi în relaţia cu cetăţenii şi în relaţiile de serviciu.

3. În continuarea demersurilor privind formarea, întreprindeţi la nivel instituţional vreo acţiune menită a veni în sprijinul alinieii Consiliului Judeţean Călăraşi la Strategia Naţională Anticorupţie?

Cu siguranţă, da. Încă de la început am fost informat că prin implementarea acestui proiect s-a realizat o analiză, la nivel instituţional, în urma căreia au fost identificate o serie de vulnerabilităţi, care vor fi corectate în următoarea perioadă, astfel încât instituţia să atingă ţintele propuse de Stategia Naţională Anticorupţie.

Această analiză a scos în evidenţă faptul că la nivelul instituţiei nu a fost elaborate Planul de integritate al Consiliului Judeţean Călăraşi, document prevăzut a fi elaborat în cazul autorităţilor publice, prin Strategia Națională Anticorupție.

Acest document stabileşte obiective clare în ceea ce privește acţiunile realizate în cadrul instituţiei, dar şi măsurile care trebuiesc întreprinse, indicatorii de performanță, riscurile, sursele de verificare, termenenele de realizare şi responabilii.

Advertisement

Continuăm, cu paşi mici, dar hotărâţi, un proces de îmbunătăţire a imaginii Consiliului Judeţean Călăraşi la nivel de percepţie a cetăţenilor, prin asigurarea unor servicii transparente cu grad înalt de profesionalism şi nu în ultimul rând bazate pe comportamente etice şi morale de netăgăduit.

Peste tot, lupta pentru combaterea corupţiei a devenit o problemă serioasă, cu atât mai mult cu cât fenomenul se poate extinde foarte rapid, devenind un stil de viaţă, o mentalitate întărită prin comportamente neetice, un labirint din care este mult mai greu să ieşi. Prevenţia este direcţia pe care Consiliul Judeţean Călăraşi o urmează pentru menţinerea, sub control, a situaţiei, deoarece depăşirea acestei bariere, la nivel individual fenomenul aduce atingere reputaţiei oamenilor care lucrează pentru instituţie, poate atrage răspunderea penală, nefiind o infracțiune banală.

Tocmai pentru că lipseau, în special, acele mecanisme preventive care ar fi de natură să determine abţinerea de la acte de corupţie şi respectarea standardelor de integritate, soluția identificată prin acest proiect a fost aceea de a lua în calcul colaborarea cu societatea civilă materializată prin realizarea de acţiuni comune, proiecte în parteneriat, consultanţă reciprocă, schimburi de bune practici.

În această privinţă, în luna februarie 2019 a fost aprobat în şedinţa Consiliului Judeţean proiectul de hotărâre privind aprobarea Acordul de parteneriat între Judeţul Călăraşi Asociaţia Transparency International, Asociaţia Pro Democraţia şi societatea Academică din România, toate din Bucureşti, cu activităţi în domeniul anticorupţiei.

Urmare a acestui demers, la nivelul Consiliului Judeţean Călăraşi a fost înfiinţat un Grup de Acţiune privind Prevenirea şi Combaterea Corupţiei, care va funcţiona având ca principal scop analiza, evaluarea şi monitorizarea activităţilor în domeniul SNA 2016-2020.

Advertisement

S-a plecat de la premiza că ONG-urile constituie o componentă esenţială a participării într-o societate deschisă şi democratică, actionând în interesul cetăţenilor cu  deschidere, responsabilizare, claritate şi responsabilitate de ambele părţi.

Acest grup se întâlneşte la Bucureşti, o dată pe lună şi beneficiază de un cadru organizatoric şi metodologic bine pus la punct, în care sunt specifice împărtirea responsabilităţilor în fiecare etapă de funcţionare a parteneriatului.

Obiectivul nostru rămâne încurajarea integrităţii şi prevenirii corupţiei care este una dintre funcţiile managementului, atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat.

4. Care este elementul de noutate care v-a atras atenţia?

            Elementul de noutate ţine de managemetul integrităţii prin implementarea unor standarde de integritate, coduri clare de conduită şi sisteme de gestionare a comportamentelor neetice la nivel instituțional.

Advertisement

Dacă vreţi părerea mea, comportamentul corupt intră în contradicţie cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu într-o manieră imparţială şi corectă şi aduce atingere reputaţiei serviciului public. Distruge încrederea în imparţialitatea şi obiectivitatea administraţiei publice şi, prin urmare, baza pentru a trăi împreună ca o comunitate transparentă şi corectă.

Din acest motiv, fiecare angajat are sarcina de a acţiona într-un mod care să ofere un exemplu pentru colegi, manageri şi public. Corupţia poate fi prevenită şi combătută numai în cazul în care toată lumea îşi asumă responsabilitatea şi toţi au ca obiectiv comun un loc de muncă fără corupţie. Acest lucru înseamnă ca terţii să nu aibă au nicio posibilitate de influenţare necinstită în procesul de luare a deciziilor.       Aceasta presupune, de asemenea, că, în situaţii de genul, nu ar trebui să se acopere colegii corupţi dintr-un sentiment greşit de solidaritate sau loialitate. Toată lumea este obligată să participe la descoperirea activităţilor ilegale şi trebuie să contribuie la formarea unei imagini instituţionale pozitive.

Daca ne raportăm la Strategia Naţională Anticorupţie, soluţia nu poate fi decât asumarea de către conducătorii instituţiilor publice a  problematicii integrităţii la nivelul organizaţiei. Această atitudine trebuie să depăşească nivelul asumării declarative a principiului „toleranţei zero” şi să se manifeste prin măsuri concrete de descurajare a actelor de corupţie.

Cazuri de corupţie, conflicte de interese, incompatibilitate sau de încălcare a codului de conduită nu au fost raportate la nivelul Consiliului Judeţean Călăraşi, dar  dacă s-ar întâmpla, acest lucru ne-ar permite să propunem ajustări la nivel instituţional, astfel încât acestea să fie stopate din faşă, deoarece astfel de cazuri nu ar reprezenta probleme individuale, izolate, ale unei anumite persoane, ci probleme realede management.

Pentru noi, managementul prevenirii corupţiei nu este un scop în sine, ci are rolul de a asigura buna funcţionare a Consiliului Judeţean Călăraşi, îndeplinirea mandatului său, creşterea calităţii serviciilor publice, precum și creşterea încrederii beneficiarilor serviciilor publice în instituţia publică.

Advertisement

Viziunea noastră de management o legăm, întotdeauna, de realitatea administrativă. Personalul nostru se confruntă zilnic cu un număr vast de cereri din partea beneficiarilor, reglementări, metodologii, proceduri, reguli, formulare ce trebuie avute în vedere şi poate avea tendinţa de a trata măsurile de prevenire a corupţiei drept un set suplimentar de acte ce trebuie realizate. Modalitatea în care regulile se aplică situaţiilor reale trebuie să reconfirme obiectivele comune şi să confere credibilitate demersurilor de prevenire a corupţiei. Sunt de părere că trebuie să existe o disponibilitate internă de dialog şi consiliere în problemele etice.

Un pericol, pe care îl monitorizăm permenent îl reprezintă procedurile-stereotip sau formalismul în aplicarea unor proceduri, prin eschivare, deoarece ele întreţin astfel o disonanţă între valorile declarate şi cele practicate, ceea ce ar putea conduce, în final, la incidente de integritate, care, cu siguranţă, vor fi descoperite mai devreme sau mai târziu.

În demersurile noastre încercăm să identificăm riscurile şi vulnerabilităţile la corupţie printr-un proces participativ, al fiecărui angajat la acest proces.

5. Aţi mai fi interesat să participaţi la un proiect cu tematică similară?

Cu siguranţă aş participa, deoarece a fost un demers util, compatibil cu acţiuni similare care vin în completarea cunoştinţelor deja obţinute în cadrul acestui program de formare.

Advertisement

De asemenea, cunoaştem faptul că, în general, angajaţii instituţiilor sunt obişnuiţi cu retorica lipsită de conţinut a luptei împotriva corupţiei.

Am transmis deja semnalul că situaţia s-a schimbat şi că este încurajat comportamentul integru şi transparent. În acest sens, strategiile noastre vizează asumarea deschisă a obiectivelor de schimbare instituţională, care, prin efortul nostru conjugat, conduc la asigurarea unui serviciu public transparent, orientat către cetăţeni şi nevoile lor.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Economia României: Scădere ușoară în trimestrul III, dar creșterea anuală pozitivă

Published

on

Economia României a înregistrat o contracție modestă de 0,2% în trimestrul al treilea al anului 2025, comparativ cu perioada aprilie-iunie, după o revenire de 1% în trimestrul precedent. Această evoluție vine după un avans accelerat în prima jumătate a anului, marcat de o creștere de 1,2% în trimestrul doi față de cel anterior. Totuși, pe ansamblul celor nouă luni, Produsul Intern Brut a crescut cu 0,8% pe seria brută și cu 1,4% pe cea ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2024, indicând o traiectorie anuală încă pozitivă, dar decelerată.

Revizuirile recente ale datelor arată o imagine nuanțată: primul trimestru a beneficiat de o corecție ascendentă de 0,1%, în timp ce al doilea a fost ajustat în jos cu 0,2%, reflectând presiuni asupra consumului privat și investițiilor publice. Consumul domestic, motor tradițional al expansiunii, a înregistrat scăderi lunare în august și septembrie, cu un minus de 2,1% în comerțul cu amănuntul față de anul precedent, influențat de corecții fiscale și creșterea prețurilor la energie. Aceste semnale de oboseală vin într-un context de inflație persistentă și incertitudini geopolitice, care au temperat ritmul investițiilor cu aproximativ 30% în primele luni.

Per total, creșterea cumulată de peste 17,7 miliarde de euro în primele nouă luni subliniază reziliența sectoarelor precum industria prelucrătoare și construcțiile, unde managerii anticipează o moderată îmbunătățire în ultimele luni. Specialiștii avertizează însă asupra riscurilor de recesiune tehnică, subliniind nevoia de măsuri de stimulare țintite pentru a menține traiectoria pozitivă spre finalul anului. România rămâne peste media europeană în termeni anuali, dar provocările interne cer o monitorizare atentă pentru a evita o decelerare mai accentuată în 2026.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Washingtonul întărește puntea transatlantică: Cine este diplomatul american care va modela viitorul relațiilor cu România?

Published

on

Statele Unite ale Americii anunță o schimbare importantă în reprezentanța diplomatică la București, marcând un nou capitol în relațiile bilaterale cu România. Președintele Donald Trump a propus numirea lui Darryl Nirenberg în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar, un gest care subliniază angajamentul ferm al Washingtonului față de parteneriatul strategic dintre cele două țări. Anunțul vine la scurt timp după încheierea mandatului fostei ambasadoare Kathleen Kavalec, creând un moment de tranziție esențial în contextul actual al securității europene.

Darryl Nirenberg, originar din statul Virginia, aduce cu sine o carieră impresionantă de peste patru decenii în domeniul legislației, politicilor publice și relațiilor internaționale. Absolvent al Universității Colgate și al Școlii de Drept de la Universitatea George Washington, el a lucrat timp de paisprezece ani în Senatul american, unde a ocupat poziții cheie în Comisia pentru Relații Externe. Printre realizările sale notabile se numără rolul de consilier în perioada căderii Zidului Berlinului și a Revoluției Române din 1989, când a contribuit la analiza și răspunsul politic al SUA față de transformările din Europa de Est. Mai târziu, a servit ca șef de cabinet și director legislativ pentru senatorul Jesse Helms, fostul președinte al comisiei menționate, consolidându-și expertiza în negocierea acordurilor internaționale și promovarea intereselor americane.

În ultimii ani, Nirenberg s-a dedicat activității în sectorul privat, lucrând pentru o firmă de avocatură și lobby din Washington, unde a reprezentat clienți din diverse domenii, inclusiv comerț internațional și securitate. Deși profilul său nu este marcat de poziții de prim-plan în Partidul Republican, experiența sa practică îl face un candidat ideal pentru a naviga prin complexitățile diplomației moderne. Președintele Trump a subliniat în anunțul oficial că Nirenberg va fi un “susținător neobosit al agendei America First”, cu misiunea clară de a întări legăturile economice, de a susține parteneriatul militar – inclusiv prezența trupelor americane pe teritoriul românesc – și de a promova interesele de securitate ale SUA în regiunea Mării Negre.

Această numire intervine într-un moment critic pentru Europa de Est, marcat de continuarea conflictului din Ucraina și de necesitatea unei coeziuni transatlantice solide. România, ca membru cheie al NATO și al Uniunii Europene, beneficiază de o alianță strânsă cu Statele Unite, care include investiții majore în infrastructura de apărare, precum baza de la Deveselu, și cooperare în domeniul energiei și comerțului. Nirenberg va avea sarcina de a accelera aceste inițiative, de a facilita dialogul pe teme precum securitatea cibernetică și de a susține integrarea economică, în special prin atragerea de investiții americane în tehnologie și energie regenerabilă.

Advertisement

Autoritățile române au salutat anunțul, exprimând încredere că noul ambasador va contribui la aprofundarea dialogului politic și la rezolvarea comună a provocărilor regionale. După audierea în Comisia pentru Relații Externe a Senatului american și confirmarea oficială, Nirenberg își va prelua mandatul în săptămânile următoare, prezentând scrisorile de acreditare președintelui României. Această tranziție promite să infuzeze un nou dinamism în relațiile bilaterale, consolidând poziția României ca aliat de încredere al SUA în flancul estic al Alianței Nord-Atlantice.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

România, campioană la abandon școlar: O generație pierdută în umbra sărăciei

Published

on

scoala jegalia

România se confruntă cu o criză profundă în educație, fiind pe primul loc în Uniunea Europeană la rata abandonului școlar prematur. Cu un procent de 16,8 la sută în 2024, țara noastră depășește cu mult media europeană de 9,4 la sută, lăsând mii de tineri fără șanse reale de integrare socială și profesională. Această realitate alarmantă, evidențiată de datele recente, dezvăluie o stagnare cronică: de zece ani, fenomenul rămâne aproape neschimbat, de la 17 la sută în 2013 la nivelul actual, în timp ce alte state, precum Spania, au redus drastic ratele prin investiții țintite.

Cauzele sunt complexe și interconectate. Sărăcia extremă afectează în special familiile din zonele rurale și regiuni defavorizate, precum Sud-Estul, Sud-Muntenia și Centrul, unde rata ajunge la 26 la sută – de trei ori mai mare decât media europeană. Mulți elevi renunță la școală pentru a contribui la veniturile familiei, lucrând în agricultură sau servicii informale, fără protecție socială. Lipsa infrastructurii școlare agravează situația: distanțe mari până la unități de învățământ, lipsa transportului gratuit și absența profesorilor calificați fac educația un lux inaccesibil. În mediul rural, peste 400.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani rămân în afara sistemului, iar 26.000 de elevi abandonează anual, conform estimărilor recente. Pandemia a accentuat decalajul, dar lipsa politicilor coerente menține problema vie.

Abandonul școlar nu este doar o pierdere individuală, ci o bombă cu ceas pentru societate. Tinerii care părăsesc timpuriu băncile școlii se confruntă cu șomaj cronic și sărăcie în muncă: peste jumătate dintre ei nu lucrează formal și nici nu caută oportunități, perpetuând un ciclu vicios de excluziune socială. România înregistrează cel mai ridicat risc de sărăcie sau excluziune, cu 34,5 la sută din populație afectată, iar educația scăzută reduce șansele de angajare la sub 44 la sută pentru tinerii cu studii minime. Fără diplome, aceștia devin vulnerabili la exploatare, trafic de persoane sau emigrație haotică, slăbind țesătura economică a țării.

Totuși, există speranță în soluții concrete. Programe precum cele din Timișoara, care oferă cluburi de robotică, ateliere de teatru și transport școlar gratuit, au demonstrat că implicarea comunitară poate reduce abandonul cu zeci de procente. Statul trebuie să prioritizeze finanțarea educației timpurii – unde rata de cuprindere este de doar 75,7 la sută, față de 94,6 la sută în UE – și să introducă monitorizare strictă pentru elevii la risc. Burse condiționate, școli profesionale adaptate pieței muncii și campanii de conștientizare parentală pot transforma această criză într-o oportunitate de reformă. Anul școlar 2025-2026, care începe sub semnul tensiunilor, oferă un moment decisiv: România poate alege să investească în viitorul său sau să accepte o generație pierdută. Viitorul arată exact cum arată educația noastră – este timpul să acționăm acum.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading