La zi
Vicepreședintele Consiliului Județean Călărași Valentin Barbu – despre proiectul Îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice – Sipoca 452/MySmis nr. 118879
Published
6 ani agoon
By
C.C
Vicepreședintele Consiliului Județean Călărași Barbu Valentin, persoană desemnată cu funcție de conducere în cadrul instituției publice ne-a acordat un interviu cu privire la modul în care s-a desfășurat proiectul ce a vizat formarea profesională a funcționarilor publici din cadrul unității administrative, consilieri juduețeni, vicepreședinți și președinte al CJ.
1. Ce părere aveţi despre tematica abordată în cadrul programului de formare în domeniul eticii şi integrităţii, la care aţi participat?
În cadrul training-ului, la care am participat, au fost abordate conceptele de etică, integritate și anticorupție.
Obiectivele urmărite s-au pliat pe nevoile noastre, ale grupului țintă, format din consilieri județeni și demnitari, şi în paralel și din personal de conducere și execuție din cadrul Consiliului Județean Călărași.
Pentru prima categorie, consilieri judeţeni şi demnitari şi mai ales pentru cei implicaţi în managementul organizaţiei s-a pus accentul pe modalitatea de implementare a codului de conduită etică, pe furnizarea instrumentelor etice necesare pentru a putea judeca moral sistematic şi independent eventuale cazuri de corupţie, și, nu în ultimul rând, pe dobândirea de noi tehnici de creare şi îmbunătăţire a climatului etic al instituţiei.
Pentru cea de-a doua categorie, accentul s-a pus pe înțelegerea noţiunilor etice de bază, dar și pe semnificaţia prevederilor codului etic al instituției.
Participanții la programele de instruire, organizate prin proiect, au fost sprijiniți să identifice problemele cu care se confruntă instituţia din punct de vedere etic, inclusiv prin identificarea, discutarea şi rezolvarea cazurilor morale reale întâlnite în activitatea profesională.
De asemenea, ni s-au oferit instrumente care să ne sprijine să înţelegem procesele de decizie etică şi să contribuim la acestea prin întărirea capacității de reflecţie etică a fiecăruia dintre cei implicaţi.
Scopul final al acestui program de instruire a fost acela de a dobândi capacitatea de a ne aduce aportul la întărirea climatului etic și moral în cadrul instituției.
Se cunoaște faptul că în cadrul oricărei organizații de succes, cultura organizaţională este cea care orientează în mod hotărâtor comportamentul angajaţilor prin norme specifice organizaţiei.
În acest sens, ne vom preocupa de crearea unei culturi etice a Consiliului Judeţean Călăraşi prin acceptarea ideii că nu este suficientă morala personală pentru a avea o organizaţie integră şi asta deoarece o cultură morală a instituţiei trebuie să existe şi să stimuleze comportamentul moral al fiecărui angajat în parte.
De asemenea, am deprins faptul că dezbaterea etică e importantă şi e poate singura cale prin care problemele morale pot fi conştientizate şi rezolvate, că etica instituţională poate fi învăţată la orice vârstă şi că redactarea unui cod de etică nu rezolvă problemele de comportament neetic.
De aceea, problema corupţiei a fost de la început situată în centrul agendei noastre de lucru, iar prin implicarea Consiliului Județean Călărași într-un proiect dedicat rezolvării acestei problematici, am arătat precuparea noastră vizavi de creșterea transparenței actului administrativ prin furnizarea unor servicii de cea mai bună calitate, cetățenilor. Ultimii ani au fost marcaţi de o atenţie din ce în ce mai crescută, acordată fenomenului de corupție și eradicarea lui la nivel insituţional.
2. Care este opinia dvs. în legătură cu prestaţia formatorului?
Prestaţia formatorului a fost una foarte bună, pe măsura aşteptărilor. Abordarea informaţiilor a fost facilă şi uşor asimilabilă. Vorbim de specialişti în acest domeniu, care au înţeles că coroborarea informaţiilor teorertice cu cele practice sunt calea pentru o fundamentare eficientă a informaţiilor furnozate, astfel încât fiecare participant să dobândească cunoştinţe în acest domeniu de actualitate şi contribuie, personal, la furnizarea unui comportament integru şi moral, deoarece fiecare dintre noi reprezentăm interfaţa Consiliului Judeţean Călăraşi în relaţia cu cetăţenii şi în relaţiile de serviciu.
3. În continuarea demersurilor privind formarea, întreprindeţi la nivel instituţional vreo acţiune menită a veni în sprijinul alinieii Consiliului Judeţean Călăraşi la Strategia Naţională Anticorupţie?
Cu siguranţă, da. Încă de la început am fost informat că prin implementarea acestui proiect s-a realizat o analiză, la nivel instituţional, în urma căreia au fost identificate o serie de vulnerabilităţi, care vor fi corectate în următoarea perioadă, astfel încât instituţia să atingă ţintele propuse de Stategia Naţională Anticorupţie.
Această analiză a scos în evidenţă faptul că la nivelul instituţiei nu a fost elaborate Planul de integritate al Consiliului Judeţean Călăraşi, document prevăzut a fi elaborat în cazul autorităţilor publice, prin Strategia Națională Anticorupție.
Acest document stabileşte obiective clare în ceea ce privește acţiunile realizate în cadrul instituţiei, dar şi măsurile care trebuiesc întreprinse, indicatorii de performanță, riscurile, sursele de verificare, termenenele de realizare şi responabilii.
Continuăm, cu paşi mici, dar hotărâţi, un proces de îmbunătăţire a imaginii Consiliului Judeţean Călăraşi la nivel de percepţie a cetăţenilor, prin asigurarea unor servicii transparente cu grad înalt de profesionalism şi nu în ultimul rând bazate pe comportamente etice şi morale de netăgăduit.
Peste tot, lupta pentru combaterea corupţiei a devenit o problemă serioasă, cu atât mai mult cu cât fenomenul se poate extinde foarte rapid, devenind un stil de viaţă, o mentalitate întărită prin comportamente neetice, un labirint din care este mult mai greu să ieşi. Prevenţia este direcţia pe care Consiliul Judeţean Călăraşi o urmează pentru menţinerea, sub control, a situaţiei, deoarece depăşirea acestei bariere, la nivel individual fenomenul aduce atingere reputaţiei oamenilor care lucrează pentru instituţie, poate atrage răspunderea penală, nefiind o infracțiune banală.
Tocmai pentru că lipseau, în special, acele mecanisme preventive care ar fi de natură să determine abţinerea de la acte de corupţie şi respectarea standardelor de integritate, soluția identificată prin acest proiect a fost aceea de a lua în calcul colaborarea cu societatea civilă materializată prin realizarea de acţiuni comune, proiecte în parteneriat, consultanţă reciprocă, schimburi de bune practici.
În această privinţă, în luna februarie 2019 a fost aprobat în şedinţa Consiliului Judeţean proiectul de hotărâre privind aprobarea Acordul de parteneriat între Judeţul Călăraşi Asociaţia Transparency International, Asociaţia Pro Democraţia şi societatea Academică din România, toate din Bucureşti, cu activităţi în domeniul anticorupţiei.
Urmare a acestui demers, la nivelul Consiliului Judeţean Călăraşi a fost înfiinţat un Grup de Acţiune privind Prevenirea şi Combaterea Corupţiei, care va funcţiona având ca principal scop analiza, evaluarea şi monitorizarea activităţilor în domeniul SNA 2016-2020.
S-a plecat de la premiza că ONG-urile constituie o componentă esenţială a participării într-o societate deschisă şi democratică, actionând în interesul cetăţenilor cu deschidere, responsabilizare, claritate şi responsabilitate de ambele părţi.
Acest grup se întâlneşte la Bucureşti, o dată pe lună şi beneficiază de un cadru organizatoric şi metodologic bine pus la punct, în care sunt specifice împărtirea responsabilităţilor în fiecare etapă de funcţionare a parteneriatului.
Obiectivul nostru rămâne încurajarea integrităţii şi prevenirii corupţiei care este una dintre funcţiile managementului, atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat.
4. Care este elementul de noutate care v-a atras atenţia?
Elementul de noutate ţine de managemetul integrităţii prin implementarea unor standarde de integritate, coduri clare de conduită şi sisteme de gestionare a comportamentelor neetice la nivel instituțional.
Dacă vreţi părerea mea, comportamentul corupt intră în contradicţie cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu într-o manieră imparţială şi corectă şi aduce atingere reputaţiei serviciului public. Distruge încrederea în imparţialitatea şi obiectivitatea administraţiei publice şi, prin urmare, baza pentru a trăi împreună ca o comunitate transparentă şi corectă.
Din acest motiv, fiecare angajat are sarcina de a acţiona într-un mod care să ofere un exemplu pentru colegi, manageri şi public. Corupţia poate fi prevenită şi combătută numai în cazul în care toată lumea îşi asumă responsabilitatea şi toţi au ca obiectiv comun un loc de muncă fără corupţie. Acest lucru înseamnă ca terţii să nu aibă au nicio posibilitate de influenţare necinstită în procesul de luare a deciziilor. Aceasta presupune, de asemenea, că, în situaţii de genul, nu ar trebui să se acopere colegii corupţi dintr-un sentiment greşit de solidaritate sau loialitate. Toată lumea este obligată să participe la descoperirea activităţilor ilegale şi trebuie să contribuie la formarea unei imagini instituţionale pozitive.
Daca ne raportăm la Strategia Naţională Anticorupţie, soluţia nu poate fi decât asumarea de către conducătorii instituţiilor publice a problematicii integrităţii la nivelul organizaţiei. Această atitudine trebuie să depăşească nivelul asumării declarative a principiului „toleranţei zero” şi să se manifeste prin măsuri concrete de descurajare a actelor de corupţie.
Cazuri de corupţie, conflicte de interese, incompatibilitate sau de încălcare a codului de conduită nu au fost raportate la nivelul Consiliului Judeţean Călăraşi, dar dacă s-ar întâmpla, acest lucru ne-ar permite să propunem ajustări la nivel instituţional, astfel încât acestea să fie stopate din faşă, deoarece astfel de cazuri nu ar reprezenta probleme individuale, izolate, ale unei anumite persoane, ci probleme realede management.
Pentru noi, managementul prevenirii corupţiei nu este un scop în sine, ci are rolul de a asigura buna funcţionare a Consiliului Judeţean Călăraşi, îndeplinirea mandatului său, creşterea calităţii serviciilor publice, precum și creşterea încrederii beneficiarilor serviciilor publice în instituţia publică.
Viziunea noastră de management o legăm, întotdeauna, de realitatea administrativă. Personalul nostru se confruntă zilnic cu un număr vast de cereri din partea beneficiarilor, reglementări, metodologii, proceduri, reguli, formulare ce trebuie avute în vedere şi poate avea tendinţa de a trata măsurile de prevenire a corupţiei drept un set suplimentar de acte ce trebuie realizate. Modalitatea în care regulile se aplică situaţiilor reale trebuie să reconfirme obiectivele comune şi să confere credibilitate demersurilor de prevenire a corupţiei. Sunt de părere că trebuie să existe o disponibilitate internă de dialog şi consiliere în problemele etice.
Un pericol, pe care îl monitorizăm permenent îl reprezintă procedurile-stereotip sau formalismul în aplicarea unor proceduri, prin eschivare, deoarece ele întreţin astfel o disonanţă între valorile declarate şi cele practicate, ceea ce ar putea conduce, în final, la incidente de integritate, care, cu siguranţă, vor fi descoperite mai devreme sau mai târziu.
În demersurile noastre încercăm să identificăm riscurile şi vulnerabilităţile la corupţie printr-un proces participativ, al fiecărui angajat la acest proces.
5. Aţi mai fi interesat să participaţi la un proiect cu tematică similară?
Cu siguranţă aş participa, deoarece a fost un demers util, compatibil cu acţiuni similare care vin în completarea cunoştinţelor deja obţinute în cadrul acestui program de formare.
De asemenea, cunoaştem faptul că, în general, angajaţii instituţiilor sunt obişnuiţi cu retorica lipsită de conţinut a luptei împotriva corupţiei.
Am transmis deja semnalul că situaţia s-a schimbat şi că este încurajat comportamentul integru şi transparent. În acest sens, strategiile noastre vizează asumarea deschisă a obiectivelor de schimbare instituţională, care, prin efortul nostru conjugat, conduc la asigurarea unui serviciu public transparent, orientat către cetăţeni şi nevoile lor.