Știri
Veste importantă pentru angajații români! Cum pot primi bani mai mulți, iar angajatorul să nu plătească taxe
În ședința de guvern din 4 mai a fost emisă o nouă ordonanță, la propunerea Ministerului de Finanțe, Prin OUG privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, se acordă anumite bonificații pentru angajatorii români în perioada iunie – decembrie 2022, privind taxele salariale datorate către stat. Măsura aprobată astăzi de guvern este valabilă doar pentru perioada menționată în OUG.
Angajatorii sunt scutiți de taxele salariale
România trece printr-o criză accentuată. Majorările de prețuri la energie electrică, gaze naturale, combustibili și la produse alimentare precum și efectele sociale provocate de aceste creșteri, au determinat o scădere a puterii de cumpărare a românilor, dar și o împovărare a angajatorilor, când vine vorba de taxele datorate către stat.
Astfel că, la propunerea Ministerului de Finanțe s-a luat în calcul o nouă măsură, menită să-i ajute pe angajatori, dar în anumite condiții stipulate în OUG aprobată în ședința de guvern de astăzi, de către premierul Nicolae Ciucă.
Conform documentului, angajatorii „pot acorda majorarea voluntară a salariului stabilit în contractul individual de muncă la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, în scopul sprijinirii angajaților proprii, prin netaxarea unei sume de 200 lei/lună”.
Cu alte cuvinte, un angajator dacă va acorda acești 200 de lei în plus, la salariul minim brut, va fi scutit de plata taxelor salariale pentru angajat pe o perioadă de 7 luni.
Condițiile impuse de OUG pentru angajatori
În actul aprobat astăzi sunt stipulate și condițiile clare prin care angajatorii pot beneficia de această facilitate în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2022, după cum urmează:
„Începând cu data de 1 iunie 2022, prin derogare de la prevederile Titlului IV si V din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, în cazul salariaților care desfășoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază, nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii pentru o sumă de 200 lei reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
a) angajatorii majorează voluntar, oricând în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2022, inclusiv, nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 lei, respectiv de la 2550 lei la 2750 lei, pentru salariații care desfășoară activitate în baza contractelor individuale de muncă, în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, în care nivelul salariului de bază lunar brut la aceeași dată, fără a include sporuri si alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe tară garantat în plată stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată;
b) nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri si alte adaosuri este de 2750 lei, în cazul persoanelor nou angajate în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2022, inclusiv.
(2) Suma de 200 de lei prevăzută la alin. (1), nu se ia în calcul pentru aplicarea deducerilor personale prevăzute la art. 77 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările si completările ulterioare.
(3) Regimul fiscal prevăzut la alin. (1) și (2) se aplică în perioada în care salariul majorat/de încadrare, după caz, este menținut la nivelul de 2750 lei, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate în intervalul 01 iunie – 31 decembrie 2022, inclusiv, proporțional cu perioada din lună în care salariații au beneficiat de majorarea salarială prevăzută la alin. (1) lit. a) sau sunt încadrați în muncă la un nivel al salariului stabilit potrivit alin. (1) lit.b), în cazul celor nou angajați.”, se arată în conținutul OUG emisă azi de Guvernul Ciucă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pentru cei care încă nu s-au hotărât cu privire la locația exactă în care să petreacă noapte dintre ani, marile companii aeriene care operează zboruri din România se întrec în oferte.
Dacă majoritatea persoanelor își planifică cu mult timp înainte programul pentru revelion, există și persoane “întârziate” care lasă totul pe ultima sută de metri.
Agențiile de turism din România au lansat un număr impresionant de oferte atât pentru sejururi interne, cât și pentru sejururi din străinătate. Totuși, majoritatea românilor preferă, din diferite motive, să petreacă noapte dintre ani în afara țării.
Companiile low-cost care operează zboruri spre și dinspre marile orașe din România au lansat oferte de neratat pentru doritorii care încă nu au planuri stabilite. Astfel, pe site-urile Wizz Air și Ryanair, principalele companii aeriene de pe teritoriul țării noastre, se regăsesc zboruri cu prețuri reduse.
Pentru românii care au un buget redus, varianta unui city-break de doar o noapte este varianta potrivită. În cazul acesta, turiștii vor elimina costurile de cazare, care, în Europa vorbind, sunt considerabile.
Perioada 31 decembrie – 1 ianuarie
– Bucuresti – Edinburgh (decolare: 20:40 – aterizare: 22:15) 25,99 € – 31 decembrie
– Edinburgh – Bucuresti (decolare: 15:30 – aterizare: 21:05) 25 € – 1 ianuarie
– București – Manchester (decolare: 12:30 – aterizare: 13:55) 39,31 € – 31 decembrie
– Manchester – București (decolare: 13:30 – aterizare: 18:55) 22,99 € – 1 ianuarie
– București – Veneția (decolare: 19:55 – aterizare: 21:00) 42,50 € – 31 decembrie
– Veneția – București (decolare: 13:30 – aterizare: 16:35) 21,99 € – 1 ianuarie
– București – Copenhaga (decolare: 18:45 – aterizare: 20:40) 53,04 € – 31 decembrie
– Copenhaga – Bucuresti (decolare: 21:10 – aterizare: 00:45) 46,37 € – 31 decembrie
– București – Viena (decolare: 13:50 – aterizare: 14:30) 83,99 € – 31 decembrie
– Viena – București (decolare: 10:25 – aterizare: 13:05) 21,99 € – 31 decembrie
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În cursul zilei de vineri, 19 decembrie a.c., șefia Ministerului Apărării Naționale va fi disputată în cadrul unei ședințe politice. Numirea unui nou lider al instituției vine după ce Ionuț Moșteanu, fost ministru al Apărării, și-a dat demisia în luna noiembrie.
Potrivit surselor, USR va decide în vineri, 19 decembrie a.c., cine va prelua funcția de ministru al Apărării, după scandalul izbucnit luna trecută.
Dominic Fritz, președintele USR, a convocat joi, 18 decembrie a.c., Comitetul Politic al partidului politic pe care îl conduce pentru ședința din 19 decembrie, dedicată șefiei MApN.
Fritz îl va supune la vot pe actualul ministru al Economiei, Radu Miruță, pentru funcția de ministru al Apărării, acesta urmând să ocupe și poziția de vicepremier după votul membrilor Comitetului Politic al USR.
În schimb, conducerea Ministerului Economiei va fi preluată de senatorul Irineu Darău.
CV-ul lui Radu Miruță arată că a terminat în anul 2004, cu media 9.80, Colegiul Național Tudor Vladimirescu din Târgu Jiu, profilul matematică-informatică.
Ulterior, în același an, s-a înscris la două facultăți, dintre care una susține că a absolvit-o ca „hobby”. Prima este Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației, pe care Miruță arată că a terminat-o cu media 9.65. Facultatea „hobby” este Facultatea de Drept din cadrul Universității Constantin Brâncuși din Târgu Jiu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
18 decembrie este o dată cu profundă semnificație în România, fiind dedicată Zilei Minorităților Naționale, instituită prin lege în 2017 și sărbătorită anual pentru a onora contribuția celor 20 de minorități etnice recunoscute oficial la bogăția culturală, socială și istorică a țării. Această zi subliniază modelul românesc de conviețuire interetnică armonioasă, promovând toleranța și dialogul într-o societate multiculturală. Pe plan internațional, data evocă momente majore precum abolirea sclaviei în Statele Unite prin al 13-lea Amendament (1865) sau alte evenimente din istoria mondială, dar în context românesc rămâne un prilej de reflexie asupra unității în diversitate.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1271 – Conducătorul mongol Kublai Han s-a proclamat împărat al Chinei, punând bazele dinastiei Yuan.
1622 – Forțele portugheze înving în bătălia de la Mbumbi o armată a regatului Kongo, în actuala Angola.
1737 – A murit Antonio Stradivari, celebru lutier italian, ale cărui viori sunt considerate pana in ziua de azi cele mai bune din lume: (n. 1644).
1787 – New Jersey devine al treilea stat care a ratificat Constituția SUA.
1835 – Împăratul Rusiei aprobă decizia Senatului de a întemeia pe lângă cele 6 județe existente în Basarabia țaristă (Hotin, Iași, Orhei, Bender, Leova şi Akkerman) încă două: Orhei și Soroca (din părți ale județelor Hotin, Iași și Orhei, celui din urmă schimbându-i-se denumirea în Chişinău).
1865 – Scalvia a fost abolită o dată cu intrarea în vigoare a celui de-al 13-lea amendament din Constituția SUA, in care se preciza ca pe teritoriul statului nu mai pot să existe sclavi.
1865 – Se încheie la București in România, Convenția româno-sârbă privind reglementarea serviciului telegrafic.
1870 – În România, începe să guverneze intre 18 decembrie 1870 – 11 martie 1871, cabinetul liberal prezidat de Ion Ghica.
1874 – S-a născut Radu D. Rosetti, poet și epigramist român, fiul publicistului Dimitrie R. Rosetti; (d.1964).
1878 – S-a născut Iosif Vissarionovici Stalin ( Djugasvili), revoluționar bolșevic și conducător politic sovietic, unul dintre cei mai mari criminali din istoria omenirii.
1892 – Baletul Spărgătorul de nuci, de Piotr Ilici Ceaikovski, după o povestire de E.T.A. Hoffmann a avut premiera la teatrul “Mariinsky Theatre” din Sankt Petersburg, Rusia.
1916 – Primul război mondial – Se sfârșește Bătălia de la Verdun, dintre trupele germane și cele franceze.
1917 – La Tiraspol s-a desfășurat Primul Congres al Moldovenilor din stânga Nistrului.
1918 – În România, la București, se creează Partidul Țărănesc sub conducerea învățătorului Ion Mihalache (din Topoveni, jud.Argeș).
1923 – Muzeul Militar Național, creat în aprilie 1914 ca secție militară a Muzeului Național al României, a fost transformat în instituție de sine stătătoare.
1925 – S-a născut Vasile Veselovski, compozitor roman de muzică ușoară; (d. 04.01.1998).
926 – Turcia adoptă calendarul gregorian.
1940 – În România se desființează breslele de lucrători, funcționari și meseriași, înființate în timpul dictaturii regale.
1944 – Al doilea război mondial: Armata a IV-a româna intră pe teritoriul Cehoslovaciei pentru a participa la operațiunile militare desfășurate împotriva armatei germane.
1944 – A părut primul număr din cotidianul „Le monde”, sub direcția lui Hubert Beuve–Mery.
1946 – S-a născut Steven Spielberg, regizor american de film. Născut în Cincinnati, statul american Ohio, Spielberg a fost cel mai tânăr regizor de la studiourile Universal.
1956 – Japonia se alătură Organizației Națiunilor Unite.
1966—Richard L. Walker descopera satelitul Epimetheus al planetei Saturn.
1973 – Adunarea Generala a ONU adoptă limba arabă ca limbă oficială a sa.
1979 – Adunarea Generala a ONU a adoptat Convenția pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (politic, economic, social și cultural).
1987 – Larry Wall a lansat prima versiune a limbajului de programare Perl. Perl este un limbaj de programare dinamic, procedural, creat de Lary Wall în 1987.
1989 – Ca urmare a protestelor izbucnite la Timișoara, România a închis frontierele cu Iugoslavia, Ungaria, URSS si Bulgaria.
1990 – S-a semnat, la Strasbourg, actul prin care România a aderat la Convenția Culturală Europeană.
1991 – Federația Rusă a recunoscut independenta Republicii Moldova, Boris Eltin declarând ca Rusia este gata sa stabilească relații diplomatice cu această țară.
1991 – S-a înființat Partidul Umanist din România (PUR), avându-l ca președinte – fondator pe Dan Voiculescu. Ulterior acest partid si-a transformat denumirea in Partidul Conservator.
1991 – La Strasbourg, România a semnat actul de aderare la Convenția Culturala Europeana.
1992 – Guvernul României a recunoscut republicile Ceha si Slovaca in calitate de subiecte distincte de drept internațional, cu efect juridic, începând de la 1 ianuarie 1993.
2005 – România câștigă titlul de vicecampioană mondială la handbal feminin la Campionatul Mondial de Handbal din Rusia, fiind învinsă în actul final de țara gazdă, scor 28 – 23.
2005 – Războiul civil din Ciad începe atunci când grupurile rebele, susținute de Sudanul vecin, lansează un atac în Adré.
2006 – În Emiratele Arabe Unite se desfășoară primele alegeri.
2015 – „Kellingley Colliery”, ultima mină de cărbune în subteran din Marea Britanie, se închide.
2017 – Trenul de pasageri Amtrak Cascades 501 deraiază lângă DuPont, Washington, un oraș din Statele Unite, lângă Olympia, Washington, ucigând șase persoane și rănind alte 70.
2019 – Camera Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii a decis adoptarea articolelor prin care președintele Donald Trump este acuzat pentru abuz de putere și obstrucție a Congresului.
2022 – Echipa Naționala de fotbal a Argentinei a câștiga, în fața echipei Franței, Finala Campionatului Mondial de Fotbal 2022.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
„Avatar: Fire and Ash” – Recenzii mixte și un buget uriaș de peste 400 de milioane de dolari: Merită continuarea francizei?
Revelion 2026: bilete de avion de la 50€ dus-întors
Locuințele și mașinile de lux vor fi taxate triplu începând din 2026
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
