Știri
Veste importantă pentru angajații români! Cum pot primi bani mai mulți, iar angajatorul să nu plătească taxe
În ședința de guvern din 4 mai a fost emisă o nouă ordonanță, la propunerea Ministerului de Finanțe, Prin OUG privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, se acordă anumite bonificații pentru angajatorii români în perioada iunie – decembrie 2022, privind taxele salariale datorate către stat. Măsura aprobată astăzi de guvern este valabilă doar pentru perioada menționată în OUG.
Angajatorii sunt scutiți de taxele salariale
România trece printr-o criză accentuată. Majorările de prețuri la energie electrică, gaze naturale, combustibili și la produse alimentare precum și efectele sociale provocate de aceste creșteri, au determinat o scădere a puterii de cumpărare a românilor, dar și o împovărare a angajatorilor, când vine vorba de taxele datorate către stat.
Astfel că, la propunerea Ministerului de Finanțe s-a luat în calcul o nouă măsură, menită să-i ajute pe angajatori, dar în anumite condiții stipulate în OUG aprobată în ședința de guvern de astăzi, de către premierul Nicolae Ciucă.
Conform documentului, angajatorii „pot acorda majorarea voluntară a salariului stabilit în contractul individual de muncă la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, în scopul sprijinirii angajaților proprii, prin netaxarea unei sume de 200 lei/lună”.
Cu alte cuvinte, un angajator dacă va acorda acești 200 de lei în plus, la salariul minim brut, va fi scutit de plata taxelor salariale pentru angajat pe o perioadă de 7 luni.
Condițiile impuse de OUG pentru angajatori
În actul aprobat astăzi sunt stipulate și condițiile clare prin care angajatorii pot beneficia de această facilitate în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2022, după cum urmează:
„Începând cu data de 1 iunie 2022, prin derogare de la prevederile Titlului IV si V din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, în cazul salariaților care desfășoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază, nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii pentru o sumă de 200 lei reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
a) angajatorii majorează voluntar, oricând în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2022, inclusiv, nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 lei, respectiv de la 2550 lei la 2750 lei, pentru salariații care desfășoară activitate în baza contractelor individuale de muncă, în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, în care nivelul salariului de bază lunar brut la aceeași dată, fără a include sporuri si alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe tară garantat în plată stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată;
b) nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri si alte adaosuri este de 2750 lei, în cazul persoanelor nou angajate în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2022, inclusiv.
(2) Suma de 200 de lei prevăzută la alin. (1), nu se ia în calcul pentru aplicarea deducerilor personale prevăzute la art. 77 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările si completările ulterioare.
(3) Regimul fiscal prevăzut la alin. (1) și (2) se aplică în perioada în care salariul majorat/de încadrare, după caz, este menținut la nivelul de 2750 lei, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate în intervalul 01 iunie – 31 decembrie 2022, inclusiv, proporțional cu perioada din lună în care salariații au beneficiat de majorarea salarială prevăzută la alin. (1) lit. a) sau sunt încadrați în muncă la un nivel al salariului stabilit potrivit alin. (1) lit.b), în cazul celor nou angajați.”, se arată în conținutul OUG emisă azi de Guvernul Ciucă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
17 decembrie este o dată cu profundă semnificație istorică, în special pentru România, unde în 1989 forțele regimului comunist au deschis focul asupra manifestanților pașnici din Timișoara, provocând primele victime ale Revoluției care a dus la căderea lui Nicolae Ceaușescu și la eliberarea țării de sub dictatură. Timișoara a devenit astfel simbolul curajului și al luptei pentru libertate, fiind declarată ulterior „primul oraș liber de comunism”. Pe plan internațional, ziua este celebră pentru primul zbor motorizat sustenabil al fraților Wright în 1903, un moment pivotal în istoria aviației. Alte evenimente notabile includ secularizarea averilor mănăstirești în 1863 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza sau diverse nașteri și decese ale personalităților românești și mondiale. Această zi ne amintește de sacrificii, inovații și transformări care au modelat lumea modernă.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1398 – Armata sultanului indian Nasir-u Din Mehmud este infranta, iar sultanatul de Delhi (India) este cotropit de oastea turco-mongola a lui Timur Lenk (Tamerlan).
1538 – Papa Paul al III-lea îl excomunică pe regele Henric al VIII-lea al Angliei.
1577 – Corsarul englez Francis Drake părăsește portul Plymouth (Anglia), într-o misiune secretă de explorare a Coastei americane a Pacificului , trimi9s de Elisabeta a I-a Angliei .
1586 – Go-Yōzei devine împărat al Japoniei.
1777 – Franța recunoaște Statele Unite.
1830 – A decedat Simón Bolívar, unul dintre conducătorii luptei de eliberare a popoarelor din America Latină de sub dominația spaniolă; (n. 24.07.1783 ).
1863 – În Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei a fost votată „Legea secularizării averilor mânăstirești”. In urma aplicării ei, 25% din teritoriul țării devenea patrimoniul statului
1890 – Este înființată, la București, “Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor”, care va duce o bogată activitate culturală și politică pentru întărirea unității românilor din România și Transilvania.
1891 – A încetat din viață Ion Ionescu de la Brad, agronom, economist, statistician (m. 17/31 decembrie 1891 – n. 24 iunie 1818).
1903 – A avut loc în Kitty Hawk, statul american Carolina de Nord, primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul, realizat după planurile fraților Orville și Wilbur Wright. Durata zborului a fost de 12 secunde, timp în care a parcurs 37 de metri, la o înălțime de circa 10 metri.
1909 – A fost adoptată de către Camera Deputaților “Legea privind sindicatele funcționarilor statului“, care interzicea dreptul de asociere și de grevă tuturor salariaților statului, ai județelor și comunelor.
1912 – A încetat din viață Spiru Haret, matematician, sociolog, pedagog, cel ce a reorganizat pe baze moderne învățământul românesc; (n. 15 februarie 1851.la Iași).
1916 – A fost asasinat Grigori Rasputin, călugăr rus (n. 1869)
1938 – A avut loc premiera piesei “Jocul de-a vacanța” de Mihail Sebastian, la Teatrul de Comedie din București, în regia lui Sica Alexandrescu; din distribuție au făcut parte V. Maximilian și George Vraca.
1942 – Al doilea război mondial – Guvernele britanic, american și sovietic au somat Germania să pună capăt măsurilor de exterminare a evreilor, sub amenințarea cu represalii; în acel moment, în urma aplicării „soluției finale” (adoptată la Conferința de la Wannsee din 20 ian. 1942), fuseseră ucise deja aproape două milioane de persoane.
1957 – Statele Unite ale Americii a lansat cu succes de la Cape Canveral, Florida, prima racheta balistica intercontinentala Atlas.
1963 – Guvernele român și francez ridică legațiile lor de la București și Paris la nivel de ambasadă.
1967 – Primul ministru australian Harold Holt a dispărut pe o plaja din Portsea, statul Victoria.Se presupune ca a murit înecat.
1970 – În Polonia comunistă, în portul Gdynia, trupele deschid focul împotriva muncitorilor greviști, ucigând zeci de persoane.
1971 – În România ceaușistă, Marea Adunare Națională a adoptat Legea nr.23/1971 privind apărarea secretului de stat în Republica Socialistă România, Legea nr.24/1971 privind cetățenia română, prin care cetățenii erau obligați să-și declare legăturile și convorbirile cu străinii și, respectiv, pierderea cetățeniei de către cei care pleacă din țară în mod clandestin sau fraudulos și de către cei care, aflându-se în străinătate, se fac vinovați de “fapte ostile”
1981 – Teroriștii din organizația de extremă stângă italiana Brigăzile Roșii îl răpesc la Verona pe generalul de brigadă american James L.Dozier.
1989 – Revoluția Anticomunistă din România (14 – 25 decembrie 1989) – În Timișoara, la ordinele lui Ceaușescu, s-a tras în manifestanți, din Piața Libertății până la Operă, în zona Podului Decebal, pe Calea Lipovei. Tab–urile blochează intrările în oraș, elicopterele efectuează zboruri de supraveghere.
În noaptea de 16 spre 17 decembrie a fost executat ordinul de evacuare din Timișoara al pastorului Tokes. Pe parcursul întregii zile au avut loc ciocniri intre forțele de ordine și manifestanți. Militarii au fost huiduiți și loviți cu pietre, protestatarii atacând sediul PCR. La București, Ceaușescu a hotărât, in cadrul unei ședințe a CPEx, folosirea forței armate la Timișoara.
1989 – A fost dizolvată oficial poliția secreta comunistă est-germană; (STASI).
1997 – A început să emită postul privat romanesc de televiziune „Prima TV”.
2000 – A avut loc reinaugurarea “Coloanei fără sfârșit“, operă a sculptorului Constantin Brâncuși aflată din 16 septembrie 1996 în lucrări de restaurare.
2007 – A început demolarea fostului Stadion Național. Noul stadion numit Arena Națională a fost inaugurat la 6 septembrie 2011.
2018 – ONU, cu excepția SUA și a Ungariei, a adoptat Pactul mondial privind refugiații.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Căbănuțele din cadrul Târgului de Crăciun din municipiul Călărași au reunit și în acest an producători locali și comercianți de produse specifice sezonului, însă atmosfera este una mai rezervată față de edițiile precedente. Potrivit comercianților, vinul fiert s-a vândut mai bine decât alte produse tradiționale, inclusiv gogoșile cu toppinguri dulci, care în anii trecuți erau printre cele mai căutate. La fel și patinoarul care se bucură de un număr mare de iubitori de mișcare pe gheață.
Anul 2025 pare însă mai slab din punct de vedere al vânzărilor, lucru vizibil atât în încasări, cât și în numărul redus de persoane prezente în târg, mai ales în anumite intervale orare. Comercianții spun că traficul este fluctuant, iar entuziasmul publicului nu mai este la nivelul anilor anteriori.
Optimismul celor din căbănuțe este, la rândul său, scăzut, la fel ca temperaturile de afară. Mulți dintre ei speră totuși ca zilele următoare, apropierea Crăciunului și eventualele evenimente să aducă un aflux mai mare de vizitatori.
Nemulțumirile nu au întârziat să apară nici în rândul călărășenilor. Mai multe voci au comentat aspectul actual al Târgului de Crăciun, considerat de unii mai modest comparativ cu edițiile anterioare. Oamenii spun că s-au obișnuit cu decoruri mai bogate, spectacole ample și un număr mai mare de ghirlande și instalații luminoase, care să creeze o atmosferă festivă mai intensă.
În ciuda criticilor, căbănuțele rămân un punct de interes al târgului, oferind produse tradiționale și momente de socializare, chiar dacă ediția din acest an este percepută ca una mai reținută, atât din punct de vedere vizual, cât și al participării publicului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Moțiunea AUR împotriva Dianei Buzoianu a trecut în Senat. Buzoianu: „Nu e despre apă, e despre setea de spectacol”
Moțiunea simplă inițiată de AUR împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu, a fost adoptată luni în plenul Senatului. Documentul politic a trecut cu 74 de voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și o abținere, marcând un vot dur al opoziției și al unei părți din coaliția de guvernare împotriva ministrului USR.
Moțiunea, intitulată „Prahova sub asediu: peste 100.000 de români condamnați la sete și boală sub privirea complice a ministrei Mediului, Diana Buzoianu”, vizează gestionarea crizei generate de golirea barajului Paltinu, situație care a lăsat fără apă potabilă zeci de mii de persoane din județele Prahova și Dâmbovița.
Votul din Senat a fost posibil după ce senatorii PSD au anunțat public că vor susține moțiunea depusă de AUR, ceea ce a asigurat majoritatea necesară adoptării documentului. PNL și UDMR nu au votat moțiunea, iar USR a votat împotrivă.
Ce înseamnă adoptarea moțiunii
Adoptarea unei moțiuni simple nu atrage automat demiterea unui ministru. Documentul are valoare politică și exprimă o sancțiune simbolică din partea Parlamentului față de activitatea unui membru al Guvernului. Din punct de vedere juridic, Diana Buzoianu își păstrează funcția.
Reacția Dianei Buzoianu
După anunțarea rezultatului, ministra Mediului a declarat că nu își va da demisia și a catalogat moțiunea drept un demers politic lipsit de consistență. Aceasta a susținut că a fost prezentă pe teren în timpul crizei și că ministerul a acționat pentru a gestiona situația de urgență.
Reacția USR
Liderul USR, Dominic Fritz, a transmis că Diana Buzoianu are susținerea totală a partidului și a premierului Ilie Bolojan. USR a anunțat că rămâne în coaliția de guvernare, în ciuda votului comun PSD–AUR, considerat o încălcare a protocolului de coaliție.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Gogea Mitu: Gigantul din Dolj care a cutremurat ringurile de box
Semnificația istorică a zilei de 17 decembrie
Cinema Călărași / Coșmarul copilăriei prinde viață: „Dust Bunny”
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
