Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 4°C | Anul XI Nr. 542

Știri

Veste importantă pentru angajații români! Cum pot primi bani mai mulți, iar angajatorul să nu plătească taxe

Published

on

În ședința de guvern din 4 mai a fost emisă o nouă ordonanță, la propunerea Ministerului de Finanțe, Prin OUG privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, se acordă anumite bonificații pentru angajatorii români în perioada iunie – decembrie 2022, privind taxele salariale datorate către stat. Măsura aprobată astăzi de guvern este valabilă doar pentru perioada menționată în OUG.

Angajatorii sunt scutiți de taxele salariale

România trece printr-o criză accentuată. Majorările de prețuri la energie electrică, gaze naturale, combustibili și la produse alimentare precum și efectele sociale provocate de aceste creșteri, au determinat o scădere a puterii de cumpărare a românilor, dar și o împovărare a angajatorilor, când vine vorba de taxele datorate către stat.

Astfel că, la propunerea Ministerului de Finanțe s-a luat în calcul o nouă măsură, menită să-i ajute pe angajatori, dar în anumite condiții stipulate în OUG aprobată în ședința de guvern de astăzi, de către premierul Nicolae Ciucă.

Conform documentului, angajatorii „pot acorda majorarea voluntară a salariului stabilit în contractul individual de muncă la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, în scopul sprijinirii angajaților proprii, prin netaxarea unei sume de 200 lei/lună”.

Advertisement

Cu alte cuvinte, un angajator dacă va acorda acești 200 de lei în plus, la salariul minim brut, va fi scutit de plata taxelor salariale pentru angajat pe o perioadă de  7 luni.

Condițiile impuse de OUG pentru angajatori

În actul aprobat astăzi sunt stipulate și condițiile clare prin care angajatorii pot beneficia de această facilitate în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2022, după cum urmează:

„Începând cu data de 1 iunie 2022, prin derogare de la prevederile Titlului IV si V din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, în cazul salariaților care desfășoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază, nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii pentru o sumă de 200 lei reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) angajatorii majorează voluntar, oricând în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2022, inclusiv, nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 lei, respectiv de la 2550 lei la 2750 lei, pentru salariații care desfășoară activitate în baza contractelor individuale de muncă, în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, în care nivelul salariului de bază lunar brut la aceeași dată, fără a include sporuri si alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe tară garantat în plată stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată;

b) nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri si alte adaosuri este de 2750 lei, în cazul persoanelor nou angajate în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2022, inclusiv.

Advertisement

(2) Suma de 200 de lei prevăzută la alin. (1), nu se ia în calcul pentru aplicarea deducerilor personale prevăzute la art. 77 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Regimul fiscal prevăzut la alin. (1) și (2) se aplică în perioada în care salariul majorat/de încadrare, după caz, este menținut la nivelul de 2750 lei, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate în intervalul 01 iunie – 31 decembrie 2022, inclusiv, proporțional cu perioada din lună în care salariații au beneficiat de majorarea salarială prevăzută la alin. (1) lit. a) sau sunt încadrați în muncă la un nivel al salariului stabilit potrivit alin. (1) lit.b), în cazul celor nou angajați.”, se arată în conținutul OUG emisă azi de Guvernul Ciucă.

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Taxe mai mari pentru HoReCa în Călărași din 2026. Ce propune Primăria și ce spun consilierii locali

Published

on

pmc calarasi

Primăria Municipiului Călărași propune majorarea taxelor locale aplicate sectorului HoReCa începând cu 1 ianuarie 2026, potrivit proiectului de hotărâre privind impozitele și taxele locale, document care urmează să fie supus votului Consiliul Local al Municipiului Călărași.

Conform documentelor oficiale, majorările sunt fundamentate pe indexarea cu rata inflației de 5,6%, însă în cazul operatorilor din alimentația publică impactul cumulat este mai mare, prin creșterea mai multor taxe aplicate simultan.

Ce prevede proiectul Primăriei pentru HoReCa

Pentru anul 2026, Primăria propune următoarele niveluri de taxare pentru activitățile de alimentație publică (restaurante, baruri, cafenele, cluburi):

  • unități cu suprafață sub 500 mp:
    1.682 lei/an, față de 1.593 lei/an în 2025

  • unități cu suprafață peste 500 mp:
    6.624 lei/an, față de 6.273 lei/an în 2025

De asemenea, cresc și taxele aplicate pentru activități punctuale și evenimente:

Advertisement
  • desfășurarea de activități de alimentație publică la evenimente:
    146 lei/eveniment (față de 135 lei)

  • alimentație publică mobilă (food-truck):
    210 lei/eveniment (față de 198 lei)

  • activități recreative și comerciale conexe:
    162 lei/eveniment (față de 153 lei)

Toate aceste majorări sunt aplicate prin indicele de 1,056, corespunzător inflației.

Creșteri și la taxele conexe: publicitate și domeniu public

Pe lângă taxele specifice HoReCa, proiectul mai prevede:

  • majorarea taxelor pentru reclamă și publicitate stradală;
  • creșterea tarifelor pentru ocuparea domeniului public (terase, panouri, structuri provizorii);
  • indexarea taxelor pentru autorizații și avize necesare funcționării.

Astfel, costurile totale suportate de operatorii HoReCa cresc nu doar printr-o singură taxă, ci prin cumularea mai multor majorări.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Impozite mai mari în Călărași din 2026: nu doar +5,6%, ci creșteri de până la 75% la terenuri și taxe mai dure pentru auto și afaceri

Published

on

Consiliul Local al Municipiului Călărași urmează să dezbată și să voteze un proiect de hotărâre care redefinește aproape complet sistemul de taxe și impozite locale pentru anul 2026. Deși documentele oficiale vorbesc despre o „indexare cu rata inflației de 5,6%”, analiza celor 38 de pagini arată că, în realitate, nota de plată va fi semnificativ mai mare pentru multe categorii de contribuabili.

Proiectul este inițiat de Primăria Municipiului Călărași și se bazează pe rapoartele Direcției Economice și pe noile grile fiscale prevăzute în Codul fiscal.

Impozitul pe clădiri: dispar reduceri, crește baza de calcul

Pentru clădirile rezidențiale deținute de persoane fizice:

  • se modifică valorile impozabile;
  • dispar reducerile pentru vechimea clădirii (−10% până la −50%);
  • se elimină reducerea pentru regimul de înălțime;
  • impozitul nu mai poate fi sub nivelul din 2025.

Pentru clădirile deținute de persoane juridice:

  • se aplică cote mai mari în lipsa evaluărilor;
  • pentru clădirile neevaluate, impozitul poate ajunge la 5,2% din valoarea impozabilă.

Chiar dacă procentul de bază pare mic, el se aplică pe valori mai mari, ceea ce duce automat la impozite mai mari.

Terenurile: aici apar cele mai mari creșteri

Intravilan

Pentru terenurile agricole aflate în intravilan, noile grile aduc majorări de până la 75%:

Advertisement
  • teren arabil zona A: 171 → 300 lei/ha
  • zona B: 127 → 224 lei/ha
  • zona C: 117 → 204 lei/ha
  • zona D: 92 → 164 lei/ha
  • Extravilan

Și mai dur este impactul în extravilan:

  • teren arabil zona A: 184 → 322 lei/ha
  • zona D: 136 → 281 lei/ha

Aceste creșteri nu mai pot fi puse exclusiv pe seama inflației, ci reprezintă o reașezare fiscală decisă la nivel local.

Impozitul auto: „poluatorul plătește”, dar plătește mult

Din 2026, impozitul auto se calculează diferențiat în funcție de:

  • capacitatea cilindrică;
  • norma de poluare;
  • tipul de motorizare.

Exemple:

  • mașinile vechi și cu motoare mari vor plăti semnificativ mai mult;
  • hibridele plătesc mai puțin decât cele termice, dar mai mult decât în 2025;
  • electricele au impozit fix, dar nu zero.

Este una dintre cele mai agresive schimbări din pachetul fiscal.

Afacerile locale: taxe mai mari pe toate fronturile

Sectorul HoReCa, comerțul și organizatorii de evenimente sunt direct vizați:

  • restaurante sub 500 mp: 1.593 → 1.682 lei/an
  • peste 500 mp: 6.273 → 6.624 lei/an
  • taxe pe eveniment: creșteri de 5–6%;
  • publicitate stradală și panouri: +5,6%;
  • ocuparea domeniului public: +5,6%.

Pentru multe afaceri mici, aceste sume se adună într-un context deja dificil.

Taxe speciale și servicii publice: aproape totul se scumpește

  • certificate fiscale urgente;
  • autorizații de construire, desființare, foraje;
  • duplicate de documente;
  • taxe de arhivă;
  • servicii ale Muzeului Municipal;
  • utilizarea domeniului public.

Toate cresc cu indicele 1,056.

Amenzi mai mari pentru persoane fizice și juridice

Din 2026:

  • amenzile pentru persoane fizice ajung până la 2.453 lei;
  • pentru persoane juridice, până la 9.807 lei.

Crește nu doar presiunea fiscală, ci și cea sancționatorie.

Cotele adiționale: decizia politică rămâne deschisă

Deși pentru 2026 cotele adiționale sunt stabilite la 0%, legea permite:

  • majorări de până la 100%;
  • penalizări de 500% pentru terenuri agricole nelucrate;
  • penalizări de 500% pentru clădiri și terenuri neîngrijite în intravilan.

Instrumentele există și pot fi activate prin vot în Consiliul Local.

Proiectul de hotărâre pentru anul 2026 nu este o simplă indexare cu inflația, așa cum apare în comunicarea oficială. Este o reașezare fiscală amplă, care:

Advertisement
  • mută presiunea pe proprietari de terenuri;
  • penalizează mașinile vechi și poluante;
  • crește costurile pentru afaceri și servicii publice.

Votul consilierilor locali va decide dacă această variantă va fi adoptată integral sau dacă vor exista corecții. Cert este că, în forma actuală, 2026 va fi un an mai scump pentru o mare parte dintre contribuabilii din municipiul Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

CSM reacționează dur la ideea lui Nicușor Dan: „Nu există bază legală. Este inacceptabil într-un stat de drept”

Published

on

Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliul Superior al Magistraturii, a transmis public prima reacție din interiorul CSM după ce președintele Nicușor Dan a vorbit despre posibilitatea unui „referendum” în rândul magistraților, prin care aceștia să decidă dacă instituția mai acționează sau nu în interes public.

Într-o postare intitulată „România – stat de drept sau nu?”, judecătorul afirmă clar că o astfel de propunere nu are niciun suport legal. Potrivit lui Alin Ene, președintele României nu are dreptul să organizeze un referendum intern în sistemul judiciar și nici să intervină în funcționarea acestuia.

Pentru a face situația mai ușor de înțeles, magistratul oferă un exemplu simplu: ar fi ca și cum Justiția ar organiza un referendum național pentru demiterea președintelui sau pentru dizolvarea Parlamentului. Cu alte cuvinte, fiecare putere în stat are limite clare, iar depășirea lor încalcă regulile democrației.

Judecătorul face referire și la o petiție apărută recent în spațiul public, despre care spune că a fost prezentată trunchiat. Din cei 885 de semnatari, majoritatea fiind procurori sau pensionari, doar 20 ar fi dorit o întâlnire pe acest subiect. În opinia sa, aceste cifre au fost folosite pentru a crea impresia falsă a unei nemulțumiri generale față de CSM.

Advertisement

Alin Ene subliniază că membrii CSM nu pot fi revocați prin vot popular sau referendum, ci doar de către Adunările Generale ale judecătorilor, conform legii. Președintele României nu are atribuții în organizarea sau administrarea Justiției, iar acest lucru reprezintă tocmai garanția separației puterilor în stat.

În final, judecătorul atrage atenția asupra pericolului unor astfel de idei și extinde discuția: dacă s-ar merge pe logica referendumurilor de acest tip, atunci ar trebui puse sub semnul întrebării și Guvernul, Parlamentul sau chiar Președinția. El avertizează că astfel de abordări sunt incompatibile cu democrația și statul de drept.

Mesajul se încheie cu o întrebare deschisă: încotro se îndreaptă România? Spre democrație, stat de drept și valorile europene sau în direcția opusă?

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading