Știri
VIDEO. Primarul Vasile Aurel vorbește despre starea culturilor agricole din Jegălia și măsurile aplicate împotriva coronavirusului
În România sunt zone unde nu a mai plouat de o jumătate de an, iar fermierii avertizează că seceta prelungită este pe cale să provoace un adevărat dezastru. Pământul este uscat şi sute de mii de hectare, în principal cu grâu, sunt în mare parte compromise.
Din cauza lipsei de apă din sol, în pericol sunt şi celelalte culturi, pentru ca seminţele nu încolţesc. În timp ce agricultorii cer guvernului creşterea subvenţiilor pentru irigaţii, cei responsabili anunţa, că au banii pentru modenizarea infrastructurii de irigare.
Cu peste 8 milioane de hectare de teren arabil, România ar putea hrăni 80 de milioane de oameni dacă am lucra eficient pământul. În toată ţara putem iriga însă doar 1,4 milioane de hectare, iar în rest fermierii stau la mila cerului. Sunt locuri în care nu a mai plouat din septembrie şi jumătate din suprafaţa agricolă este afectată de secetă.
Vasile Aurel, primarul din Jegălia a comentat acest subiect ca fiind unul sensibil pentru agriculotiri și pentru cei ce depind de agricultură din punct de vedere financiar.
Starea culturilor agricole din Jegălia este praf. În jur de 500 hectare aflate pe izlaz sunt în pericol. De vineri am dat drumu canalelor pentru a iriga zonele agricole. Ne-am bucura daca am reușit să ținem stația pornită câteva zile. Lipsa apei din sol a condus la uscarea culturilor. Fermierii sunt asigurați dar nu pentru secetă. Trebuie intervenit pentru a veni în ajutorul lor. Noi facem adresă către Direcția Agricolă care vine pe teren cu reprezentantul Primăriei.
MĂSURI APLICATE ÎMPOTRIVA CORONAVIRUS ÎN JEGĂLIA
Privind Covid-19, am cumpărat 3.000 măști pentru a putea oferi 2-3 la fiecare casă din localitate. Am cumpărat soluții dezinfectante și 3 atomizoare cu care vom interveni pentru stropirea trotuarelor, la magazinele alimentare, poștă, spații publice de transport, instituții. Sunt soluții dezinfectante de foarte bună calitate, omologate pentru dezinfecție. Nu avem cazuri de persoane afectate, iar oamenii respectă indicațiile autorităților.
SLUJBA DE LA BISERICĂ VA FI TRANSMISĂ PRIN SONORIZARE EXTERIOARĂ
Slujbele din biserică se asigură prin sonorizare. Așa facem și joia si Vinerea Mare. În noaptea de Înviere vom asigura ascultarea slujbei prin sonorizare. Biserica are o influență pozitivă asupra cetățenilor. Noi la Primărie nu a fost nevoie să ne implicăm foarte mult. Majoritatea fiind tineri au asigurat aprovizionarea celor cca 900 persoane vârstnice, acestea sunt îngrijite.Se respecta sloganul…Stai acasă. Avem o relație foarte bună prin servicii de permanență cu medicii. De la Farmacie se asigură medicamentele necesare, ne bucurăm și de prezența serviciului SMURD în localitate. Proiectele continuă.
Canalizarea este în termen, și lucrările nusunt afectate de pandemie. La grădiniță se lucrează, la rețeaua de apă se lucrează. Acum este în derulare o lucrare prin CNI Complexul sportiv. Am mai depus un proiect prin CNI. S-au asfaltat 2 km și se va continua după ce firma își va termina perioada de șomaj tehnic. Ca om văd că lucrurile se vor schimba după această perioadă.
Noi nu am cunoscut ce este suferința nu am înțeles ce înseamnă distanțarea socială și urmările crizei.
Vasile Aurel – primar al comunei Jegălia
Sper să nu fim confruntați grav. Trebuie să ne reorganizăm politic, social după modelul altor state. Trebuie să terminăm cu bârfa și să mergem împreună către direcția bună. Producția de măști, de produse necesare s-a rezolvat. Trebuie să socializăm și să fim mai aproape, mai uniți.
SPITALELE TREBUIE SĂ IASĂ DE SUB CONDUCEREA CONSILIILOR JUDEȚENE
Le mulțumesc celor ce își respectă meseria de medic, asistent. Asta e menirea lor și momentul în care pot fi utili. Trebuie o reevaluare a sănătății, a cercetării. Sistemul medical trebuie să iasă de sub protecția politicienilor a consiliilor județene și să treacă în subordonarea chiar militară sau a ministerului sănătății. Sunt medici expuși dar și unii care nu se implică. Sunt cazuri în care au fost infectați și au infectat la rândul lor.
Acolo unde administrația este politică sistemul medical nu a funcționat.
Vasile Aurel – primar al comunei Jegălia
Este nevoie și de omul potrivit la locul potrivit. Avem oameni inteligenți, buni profesioniști, buni români. Trebuie ca oamenii de valoare să fie folosiți, păstrați în funcție și nu schimbați.
SĂRBĂTORI LINIȘTITE ALĂTURI DE FAMILIE
Am o înclinație către Dumnezeu, pe care educația și familia mi le-au format. Fără credință în Dumnezeu ca primar nu pot face absolut nimic. Sunt optimist. Țara noastră este creștin-ortodoxă și respectă valorile create de om, pentru acesta. Cred în Dumnezeu, IIsus Hristos și Maica Domnului vor avea grijă de țara noastră. Împreună cu noi, cu sprijinul conducerii vom scăpa de această pandemie și vom intra pe făgașul normal.
Le doresc Sărbători fericite tuturor. Să auzim numai de bine! – a fost mesajul transmis de primarul comunei Jegălia, Vasile Aurel
https://youtu.be/sioddCl0vqY
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Claude Oscar Monet s-a născut la 14 noiembrie 1840 în Paris, dar copilăria și-a petrecut-o la Le Havre, pe coasta normandă, unde marea și cerul schimbător i-au trezit pentru totdeauna dragostea de lumină. Tatăl său, negustor prosper, dorea ca fiul să-i urmeze în comerț, însă tânărul Claude desena caricaturi pe care le vindea marinarilor și trecătorilor. La 15 ani era deja cunoscut în oraș ca un caricaturist priceput.
Totul s-a schimbat când l-a întâlnit pe Eugène Boudin, pictor care lucra în aer liber. Boudin l-a convins să iasă din atelier și să picteze natura așa cum o vede cu adevărat, cu lumina ei vie și schimbătoare. „Nu picta ce știi că este acolo, pictează ce vezi”, îi spunea maestrul. Aceste cuvinte aveau să devină crezul întregii sale vieți.
În 1859 pleacă la Paris. Refuză să urmeze cursurile Școlii de Belle-Arte și intră în atelierul lui Charles Gleyre, unde îi cunoaște pe viitorii săi prieteni și tovarăși de luptă: Pierre-Auguste Renoir, Alfred Sisley și Frédéric Bazille. Împreună încep să picteze în pădurea Fontainebleau și pe malul Senei, sfidând regulile rigide ale picturii academice.
Primul mare scandal îl provoacă în 1866 cu tabloul „Camille” sau „Femeia în rochie verde”, portretul viitoarei sale soții, Camille Doncieux. Pictura este acceptată la Salonul oficial și primește laude, dar succesul durează puțin. Anii următori sunt grei: sărăcie, refuzuri repetate la Salon, moartea prematură a tatălui care îi tăiase orice sprijin financiar.
Războiul franco-prusac din 1870 îl alungă în Olanda și apoi în Anglia. La Londra descoperă operele lui Turner, a cărui lumină dizolvată în ceață îl va influența profund. Întoarsă în Franța, se stabilește la Argenteuil, pe Sena. Aici, împreună cu Renoir, Sisley și Manet, pun bazele mișcării care va fi numită mai târziu impresionism.
În 1874 are loc prima expoziție a grupului la fotograful Nadar din Paris. Criticul Louis Leroy, batjocorind tabloul lui Monet „Impresie, răsărit de soare”, folosește cuvântul „impresioniști” ca insultă. Numele rămâne și devine steagul sub care va triumfa o întreagă revoluție artistică.
Camille îi dăruiește doi fii, Jean și Michel, dar sănătatea ei se degradează rapid. Moare în 1879, la doar 32 de ani. Monet o pictează pe patul de moarte – una dintre cele mai sfâșietoare mărturii ale dragostei sale.
În 1883 descoperă Giverny, un sat la 80 km de Paris. Cumpără o casă cu grădină și, cu timpul, o transformă într-un paradis de flori și apă. Aici va picta cele mai cunoscute serii ale sale: nuferi, podul japonez, grădina în toate anotimpurile și la toate orele zilei. Pentru el, un tablou nu era niciodată terminat – era doar o clipă de lumină prinsă pe pânză.
După 1890 începe să lucreze în serie: aceleași subiecte pictate în condiții diferite de lumină și atmosferă – grămezi de fân, catedrala din Rouen, plopii de pe Epte. Criticii care altădată râdeau încep să înțeleagă. În 1891 are prima expoziție personală de succes. Banii vin în sfârșit.
Se recăsătorește cu Alice Hoschedé, văduva unui prieten care îi crescuse copiii în anii grei. Împreună formează o familie numeroasă și fericită la Giverny. Dar nenorocirile nu se opresc: în 1911 moare Alice, iar în 1912 află că suferă de cataractă dublă. Vederea îi scade dramatic. Culorile devin mai închise, tușele mai groase, mai dramatice. Refuză operația mult timp, de teamă să nu-și piardă percepția culorilor. Abia în 1923 acceptă intervenția, dar vederea nu-și mai revine complet.
Chiar și aproape orb, continuă să picteze marile panouri cu nuferi destinate Muzeului Orangerie. „Vreau să pictez aerul în care se află podul, casa, râul”, spunea. În ultimii ani lucra cu o furie disperată, ștergând și recompunând pânzele până când asistenții aproape că îl opreau cu forța.
La 5 decembrie 1926, la 86 de ani, Claude Monet moare la Giverny, înconjurat de familie și de grădină. Lângă patul său atârna ultimul tablou la care lucrase – un colț de iaz cu nuferi, pictat în roșu aprins și violet, culorile pe care le vedea în mintea sa când ochii nu-l mai ajutau.
A lăsat în urmă peste două mii de tablouri și o lume transformată: a învățat omenirea să vadă lumina care se schimbă în fiecare clipă și să o iubească așa cum era – efemeră, vie, imposibil de prins pentru totdeauna. Dar el a încercat. Și aproape că a reușit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ITM Călărași, bilanț dur în noiembrie: amenzi de peste 167.000 lei și zeci de nereguli descoperite la angajatori din județ
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Călărași a încheiat luna noiembrie cu o serie amplă de controale în domeniile cele mai expuse riscurilor de muncă nedeclarată și accidentelor de muncă. Verificările au vizat transporturile rutiere, saloanele de înfrumusețare, extracțiile de agregate, agricultura, comerțul, taxiurile, publicitatea, domeniul auto, construcțiile, industria alimentară, barurile și restaurantele, dar și unități din sectorul zootehnic.
În total, inspectorii au realizat 165 de controale, dintre care 100 în domeniul relațiilor de muncă și 65 în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM).
Nereguli grave la relațiile de muncă: amenzi de 130.000 lei, dintre care 100.000 lei pentru muncă nedeclarată
În zona relațiilor de muncă, inspectorii au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor ajungând la 130.000 lei. Cea mai mare parte – 100.000 lei – a fost aplicată angajatorilor care foloseau persoane fără forme legale de angajare.
Printre cele mai dese abateri constatate:
- contracte individuale de muncă neîncheiate în formă scrisă;
- neînregistrarea în Revisal a suspendării contractelor;
- lipsa informării salariaților asupra Regulamentului Intern;
- neplata drepturilor salariale și a concediilor de odihnă neefectuate la încetarea activității;
- neevidențierea orelor de noapte și neacordarea sporului legal de 25%;
- necomunicarea adeverințelor de vechime la încetarea contractelor;
- neinițierea negocierilor pentru contractul colectiv de muncă;
- nepredarea unui exemplar al contractului către angajat.
Au fost dispuse 103 măsuri cu termene clare de remediere.
SSM: depozite fără etichete de sarcină, lipsă echipamente de protecție și evaluări incomplete ale riscurilor
În domeniul securității și sănătății în muncă, ITM Călărași a aplicat 21 de sancțiuni, dintre care 9 amenzi în valoare totală de 37.000 lei și 12 avertismente.
Inspectorii au descoperit probleme serioase, precum:
- rafturi de depozitare fără inscriptionarea greutății maxime admise;
- fișe de instruire incomplete;
- lipsa echipamentelor individuale de protecție;
- lipsa evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;
- personal neinstruit pentru acordarea primului ajutor;
- neverificarea prizelor de pământ și a instalațiilor de împământare.
Au fost dispuse 52 de măsuri pentru remedierea urgentă a acestor neconformități.
ITM Călărași: controalele vor continua
Inspectoratul de Muncă anunță că verificările vor continua și în perioada următoare, cu scopul declarat de a reduce munca nedeclarată și de a asigura condiții de muncă sigure în toate domeniile economice din județ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ȘOC pe piața muncii din Călărași! Șomajul sare din nou, iar peste 4.300 de oameni caută loc de muncă
Rata șomajului continuă să lovească județul Călărași, iar datele oficiale pentru luna octombrie 2025 arată un tablou sumbru: 4374 de persoane nu au un loc de muncă. Mai mult, aproape jumătate sunt femei (2162), iar rata șomajului a ajuns la 5,97%, în creștere față de luna anterioară.
Cei mai loviți? Tinerii și grupa 40-49 de ani, unde cifrele sunt alarmante.
🔥 Cine sunt șomerii din Călărași?
Din totalul de peste 4.300 de șomeri:
-
427 sunt tineri sub 25 de ani – generația care ar trebui să pună bazele viitorului.
-
Doar 240 au între 25 și 29 de ani.
-
835 sunt în grupa 30-39 ani.
-
1068, cei mai mulți, provin din segmentul 40-49 de ani – oameni aflați în plină maturitate profesională.
-
809 sunt între 50 și 55 de ani.
-
995 au peste 55 de ani.
Ruralul domină categoric: 3299 provin din mediul rural, în timp ce doar 1075 locuiesc în urban.
📌 Câte indemnizații se plătesc?
Doar 427 de persoane primesc indemnizație de șomaj.
3947 – adică o majoritate covârșitoare – trăiesc fără nicio formă de sprijin financiar.
⚠️ Cel mai grav: lipsa studiilor
Cifrele AJOFP arată clar dezastrul educațional:
-
43,85% dintre șomeri au doar studii primare sau sunt fără studii.
-
35,05% au studii gimnaziale.
-
Doar 11% au terminat liceul.
-
Iar absolvenții de facultate sunt aproape inexistenți: 1,10%.
Cu alte cuvinte, peste 4 din 5 șomeri au un nivel scăzut de educație, ceea ce explică dificultatea integrării lor pe piața muncii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ceaiuri naturale care susțin sănătatea glandei tiroide: Remedii tradiționale complementare
Gaia cu aripi negre – Fantoma cerească ce planează deasupra câmpiilor
