Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 544

La zi

Vasilați: Un bărbat s-a înecat în timp ce se afla la pescuit

Published

on

Tragedie în satul Nuci, comuna Vasilaţi din județul Călăraşi, noaptea trecută, după ce un bărbat în vârstă de 54 de ani, a murit înecat, în balta din localitate, în timp ce se afla la pescuit. Trupul neînsufleţit a fost găsit de pompieri şi adus la mal. 

Azi noapte in jurul orei 00.30, pompierii militari din cadrul Detașamentului Oltenița au fost solicitați să intervină cu o autospecială și o barcă, iar salvatorii din cadrul Gărzii Budești să acționeze cu un echipaj de descarcerare și un echipaj de prim ajutor SMURD pentru căutarea și salvarea unui bărbat, depre care existau informații că a dispărut sub luciul apei și nu a mai ieșit la suprafață.
După aproximativ o oră și 20 de minute de căutări au găsit trupul neînsuflețit al bărbatului și l-au scos la mal, de unde a fost preluat de un echipaj SAJ.
Reprezentanții Serviciului Județean de Ambulanţă au declarat decesul persoanei.
Organele abilitate urmează să cerceteze și să stabilească cu exactitate împrejurările în care bărbatul, în vârstă de 54 de ani, si-a pierdut viața.

Purtător de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Barbu Știrbei al județului Călărași
Plutonier adjutant șef Tătăranu Ștefan-Ovidiu


Recomandări pentru scăldat
„Cu apa nu-i de joacă!”
Ai grijă unde te scalzi!

Advertisement

Sezonul estival, cu perioade în care temperaturile cresc, reprezintă o tentație pentru cei care doresc să-și petreacă timpul liber la scăldat.
Ținând cont că majoritatea arealurilor din apropierea cursurilor de apă, bălților, lacurilor sau canalelor de irigație nu sunt amenajate și marcate corespunzător, crește pericolul de înec și accidente.
În acest context, este important ca cetățenii să conștientizeze riscul pe care și-l asumă dacă se scaldă în locuri neamenajate unde există avertismentul ”Scăldatul interzis!”. Pentru a preîntâmpina producerea unor evenimente cu consecințe tragice pe timpul desfășurării acestor activități recreative, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Barbu Ştirbei” al Județului Calarasi recomandă:
• frecventaţi doar locurile special amenajate pentru înot şi scăldat;
• respectaţi întotdeauna recomandările salvamarului/administratorului locului de agrement;
• evitaţi scăldatul solitar, fără a avea alte persoane prin apropiere, mai ales dacă nu ştiţi să înotaţi sau nu aveţi deprinderile necesare; cel mai indicat este să nu vă aventuraţi să vă scăldaţi, dacă nu înotaţi bine;
• evitaţi scăldatul în lacuri, canale sau alte cursuri de apă unde malurile sunt abrupte, curenţii foarte puternici, albiile nămoloase sau pline cu plante, pietre, crengi şi trunchiuri de copaci;
• nu realizaţi acte de teribilism prin plonjarea de pe platforme, poduri sau alte elemente de construcţii;
• nu intraţi în apa rece înfierbântaţi, după ce aţi stat foarte mult timp la soare;
• nu vă aventuraţi în apă când sunteţi în stare de ebrietate, seara târziu sau pe timp de noapte.
• de asemenea, părinţii, bunicii şi tutorii legali ai copiilor trebuie să respecte următoarele măsuri pentru prevenirea riscului de înec nu lăsaţi niciodată copiii nesupravegheaţi în apă sau în proximitatea apei, nici măcar în piscinele achiziţionate special pentru cei mici ori în cadă;
• urmăriţi continuu comportarea copiilor în apă: nu vă lăsaţi distraşi de alte activităţi şi nu vă întoarceţi nicio clipă cu spatele la aceştia. Nu uitaţi că cei mici sunt imprevizibili: ei trebuie să se scalde numai sub controlul părinţilor sau altor persoane mature, chiar dacă ştiu să înoate;
• echipamentele speciale pentru siguranţa înotului (colac de salvare, aripioare gonflabile, tuburi gonflabile etc.) nu sunt în totalitate eficiente, de aceea vor fi utilizate de către copii sub atenta supraveghere a unui adult;
• purtarea vestelor de salvare de către copii este o metoda eficientă de prevenire a unor astfel de accidente;
• explicaţi-le adolescenţilor pericolul la care se expun scăldându-se în locuri neamenajate şi consecinţele grave, uneori tragice, ale actelor de teribilism, constând în sărituri în apă de pe platforme, poduri sau alte construcţii, iar în cazul ieşirilor acestora “la scăldat” cu prietenii, stabiliţi de comun acord, o periodicitate şi o modalitate de contact. Statisticile anilor anteriori arată că, odată cu încălzirea vremii, apar și cazurile în care copii, tineri și adulti își pierd viața la scăldat.
În misiunile înregistrate în aceste cazuri nefericite, pompierii militari sunt pregătiți să intervină cu echipa de căutare-salvare în mediul acvatic cu echipamentele specifice și bărcile din dotare.
În cazul în care observati ca viața unei persoane este pusă în pericol, trebuie să apelați numărul unic pentru apeluri de urgenţă 112.
Purtător de cuvânt al I.S.U. „Barbu Ştirbei” Călăraşi
Plutonier adjutant șef Tătăranu Ştefan-Ovidiu

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Meteo și Mediu

COD GALBEN de ceață în județul Călărași. Vizibilitate redusă sub 200 de metri, izolat sub 50 m

Published

on

Administrația Națională de Meteorologie a emis avertizare COD GALBEN de ceață pentru mai multe localități din județul Călărași. Fenomenul determină vizibilitate redusă sub 200 de metri, iar izolat sub 50 de metri, cu impact direct asupra traficului rutier.

Avertizarea este valabilă miercuri, 7 ianuarie 2026, în intervalul orar 07:30 – 09:00, și vizează următoarele localități: Călărași, Modelu, Borcea, Dragalina, Roseți, Perișoru, Jegălia, Cuza Vodă, Unirea, Ștefan cel Mare, Ștefan Vodă și Dichiseni.

Autoritățile recomandă șoferilor reducerea vitezei, folosirea luminilor de ceață, păstrarea distanței de siguranță și evitarea manevrelor riscante. Pietonii sunt sfătuiți să traverseze cu atenție sporită, în special în zonele slab iluminate.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Controale la Spitalul Județean de Urgență Constanța, după ce peste 70% dintre medici sunt scutiți de gărzi

Published

on

Ministerul Sănătății a anunțat trimiterea Corpului de Control la Spitalul Județean de Urgență Constanța, în urma informațiilor potrivit cărora, în anumite secții, peste 70% dintre medici nu efectuează gărzi, fiind scutiți pe motive medicale. Situația a fost catalogată de ministrul Alexandru Rogobete drept una anormală și a determinat declanșarea unor verificări ample.

Cazul a devenit public după declarațiile managerului unității sanitare, care a confirmat că, în special în secții precum neurochirurgia, există un număr foarte mare de medici care prezintă documente medicale de scutire de gardă, eliberate de Comisia de Medicină a Muncii. Potrivit conducerii spitalului, medicii nu pot fi obligați să efectueze gărzi atâta timp cât există astfel de avize medicale în vigoare.

Managerul a semnalat însă și situații controversate, în care unii medici, deși scutiți de gărzi pe motiv că nu pot sta mult timp în picioare, desfășoară activități fizice solicitante în afara spitalului sau sunt activi în viața cotidiană fără restricții vizibile. Cele mai multe astfel de cazuri ar fi în rândul medicilor tineri, cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani, în special din specialitățile chirurgicale.

În urma acestor informații, ministrul Sănătății a reacționat public, anunțând atât trimiterea Corpului de Control la Constanța, cât și solicitarea adresată Comisiei de Medicină a Muncii pentru reevaluarea scutirilor de gardă. Alexandru Rogobete a transmis că o proporție de peste 70% de medici scutiți de gărzi depășește orice limită rezonabilă și ridică semne de întrebare privind modul de aplicare a criteriilor medicale.

Advertisement

Totodată, ministrul a subliniat că nu pot fi acceptate situații în care restricțiile medicale să se aplice doar în sistemul public, în timp ce aceeași activitate profesională este desfășurată fără probleme în alte unități sau în mediul privat.

Pe fondul acestui caz, Ministerul Sănătății a anunțat și o reformă a sistemului de gărzi, aflată deja în curs. Noul model prevede introducerea mai multor tipuri de gardă, la domiciliu, de monitorizare și de urgență, precum și plata diferențiată a acestora, în funcție de nivelul de responsabilitate. De asemenea, este analizată posibilitatea organizării gărzilor de 12 ore, ca opțiune, nu ca obligație, în funcție de specificul spitalului și al specialității.

Situația de la Spitalul Județean de Urgență Constanța a intrat în atenția publică și pe fondul unui caz grav, semnalat de familia unui pacient de 33 de ani, internat cu anevrism vertebral. Aceștia au reclamat lipsa unui neurochirurg de gardă și întârzierea transferului către un spital din București. Conducerea unității sanitare a precizat că pacientul a suferit un stop cardiorespirator după internare, a fost resuscitat și internat la ATI, iar transferul nu a fost posibil din cauza lipsei locurilor disponibile în Capitală.

Verificările anunțate de Ministerul Sănătății urmează să stabilească dacă scutirile de gardă sunt justificate și dacă funcționarea spitalului respectă standardele necesare pentru asigurarea continuității actului medical.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Groenlanda îi răspunde tranșant lui Trump: „Nu poți lua pur și simplu ce vrei!”

Published

on

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, i-a transmis direct lui Donald Trump un mesaj clar: Statele Unite nu pot „pur și simplu să preia Groenlanda doar pentru că așa le place”.

„În contextul în care președintele SUA a reiterat că ia Groenlanda foarte în serios, sprijinul neechivoc al aliaților noștri din NATO este extrem de important”, a scris Nielsen pe Facebook.

El a făcut apel la Administrația americană să revină la un dialog respectuos, prin canalele diplomatice oficiale și pe baza acordurilor existente cu SUA. „Discuțiile trebuie să se poarte cu respect, pentru că statutul Groenlandei este garantat de dreptul internațional și de principiul integrității teritoriale”, a subliniat premierul.

Sprijin masiv din Europa

Advertisement

Marți, principalii lideri europeni au emis o declarație comună fermă: „Groenlanda aparține poporului său”. Documentul subliniază suveranitatea, integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor.

„Securitatea arctică este o prioritate strategică pentru Europa și pentru securitatea transatlantică. NATO a făcut din Arctica o zonă-cheie, iar aliații europeni își sporesc constant prezența și investițiile pentru a asigura stabilitatea și a descuraja orice amenințare”, au transmis liderii europeni.

Ei au insistat că securitatea regiunii trebuie asigurată colectiv, împreună cu toți aliații NATO, inclusiv Statele Unite, respectând Carta ONU și principiile fundamentale.

Concluzie europeană categorică:

„Regatul Danemarcei – inclusiv Groenlanda – este membru NATO. Groenlanda aparține poporului groenlandez, iar numai Danemarca și Groenlanda decid asupra viitorului lor.”

Advertisement

Context istoric pe scurt

Groenlanda a fost colonie daneză până în 1953, apoi a devenit provincie, a primit autonomie în 1979, iar din 2009 este o entitate autoguvernată în cadrul Regatului Danemarcei.

Atât Copenhaga, cât și Nuuk au respins în mod repetat propunerile lui Trump de a cumpăra insula – bogată în resurse minerale strategice –, iar liderul american nu a exclus nici varianta forței militare. Răspunsul Groenlandei și al Europei rămâne însă unul fără echivoc.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading