Pasărea myna comună (Acridotheres tristis) este o specie din familia graurilor, o pasăre paseriformă de mărime medie, originară din Asia de Sud și Centrală, inclusiv regiuni precum India, Pakistan și Iran. Are pene negre strălucitoare pe cap, corp maro închis, cioc și picioare galbene, piele goală galbenă lângă ochi, pete albe sub aripi și la vârful cozii scurte, vizibile în zbor.

Măsoară aproximativ 23-26 de centimetri și cântărește până la 150 de grame. Omnivore, se hrănește cu o varietate de alimente, inclusiv insecte, fructe, semințe și resturi umane, adaptându-se ușor la medii diverse. Renumită pentru capacitatea excepțională de a imita sunete variate, de la voci umane la zgomote mecanice sau cântece ale altor păsări, devine un companion popular în captivitate, unde poate învăța să repete cuvinte și fraze simple.

Trăiește în grupuri sociale, în zone urbane aglomerate, păduri deschise sau câmpii cultivate, fiind teritorială și agresivă în apărarea cuibului. Reproduce primăvara, construind cuiburi în scorburi de copaci, găuri în pereți sau clădiri abandonate, depunând 4-6 ouă albastre pe care le clocesc ambii părinți timp de aproximativ două săptămâni.

Puii devin independenți după o lună. Extrem de adaptabilă, s-a răspândit în alte regiuni prin introducere umană, devenind uneori invazivă, concurând cu speciile native pentru resurse și afectând ecosistemele locale, cum ar fi în Australia sau Africa de Sud. Inteligentă și socială, formează legături strânse în stoluri, comunicând prin sunete complexe, și este adesea observată în interacțiuni cu oamenii în orașe. Populară ca animal de companie datorită abilității de a “vorbi”, necesită îngrijire atentă pentru a preveni plictiseala și comportamentele distructive.

Pe 14 ianuarie s-au petrecut momente marcante în istoria României, de la apariția “Octoihului” de Coresi, prima tipăritură la Brașov, la înfrângerea tătarilor la Putineiu și evenimente politice moderne precum instalarea guvernului național-țărănist sau greva minerilor.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1301 – Dinastia Árpád, domnitoare în Regatul Ungariei începând cu sfârșitul secolului al IX-lea, s-a stins odată cu moartea regelui Andrei al III-lea al Ungariei (n.cca.1265).

1506 – A fost descoperită într-o podgorie apropiată de bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, grupul statuar grec Lacoon și fiii săi, cu o înălțime de 2,42 de metri, executat din marmură albă, aparținând perioadei elenistice.

1539 – Spania anexează Cuba.

1527 – A murit Ștefan al IV-lea, domnitorul Moldovei (din 1517), intrat în istorie sub numele de Ștefan cel Tânăr, sau Ștefăniţă Vodă. A fost fiul domnului Bogdan al III-lea și nepotul lui Ștefan cel Mare.

1547 – Ivan al IV-lea Cel Groaznic ia titlul de ţar al Rusiei.

1557 – Apare la Braşov, „Octoihul” în limba slavonă, prima carte tipărită de Diaconul Coresi, care va desfăşura până la 1583, o bogată activitate de tipărire de cărţi în limba română.

1595 – În lupta de la Putineiu, fraţii Buzeşti şi Radu Calomfirescu, în fruntea unor detaşamente ale oştii de ţară, au înfrânt pe tătarii care invadaseră ţara.

1639 – În SUA a fost adoptată prima constituție, cea a statului Connecticut, intitulată ”The Fundamental Orders”/

1724 – Regele Filip al V-lea al Spaniei ( 19 decembrie 1683 – 9 iulie 1746) a abdicat.

1742 – A murit astronomul englez Edmond Halley, cel care a descoperit cometa care îi poartă numele;

1814 – În Rusia fost deschisă Biblioteca Publică din Sankt Petersburg.

1819 – Poarta otomană pomulgă un regulament care stabilea ca scaunele de domnie ale Moldovei şi Valahiei, să fie ocupate prin rotaţie numai de familiile Scarlat Callimachi, Alecu Şuţu, Mihai Şuţu şi Dimitrie Moruzi.

1819 – S-a născut Dimitrie Bolintineanu (unele surse avanseaza 1825 ca an al nasterii sale), poet român, om politic, participant la Revoluţia de la 1848 şi diplomat.

1850 – A decedat la București, Neofit al II-lea , Mitropolit al Țării Românești (1840-1849), cunoscut mai ales pentru participarea sa la Revoluția de la 1848.

1876 – Brevetarea telefonului. La aceasta dată, Alexander Graham Bell și Elisha Gray au depus o cerere de brevet la Biroul pentru brevete din New York, primul la ora locală 12.00, iar al doilea la ora 14.00. Pe această diferență s-au bazat cei ce i-au adjudecat lui Bell invenția în procesul ce i–a opus multă vreme pe cei doi inventatori.

1878 – Rusia face cunoscute trimisului României la Petersburg, intențiile sale de a reveni la granițele de la 1856 și de a-și reîncorpora cele trei județe din sudul Basarabiei ( Cahul,Ismail si Bolgrad), cedate Moldovei dupa Războiul Crimeei.

 1880 – Agenţia diplomatică română de la Roma a fost ridicată la nivel de ambasadă.

 1895 – Guvernul japonez anexează Arhipelagul Senkaku. cunoscut în chineză ca Arhipelagul Diaoyu sau Insulele Tiaoyutai în Taiwan, un grup de insule nelocuite din Marea Chinei de Est revendicate și de China și Taiwan. După ce în 1968 s-a descoperit că s-ar putea găsi țiței sub fundul mării din jurul arhipelagului, suveranitatea Japoniei asupra lor a fost disputată de către China și Taiwan ca urmare a transferului administrativ de la americani la japonezi în 1971.

1896 – S-a născut scriitorul, dramaturgul, poetul si jurnalistul american John Roderigo Dos Passos.

1898 – A încetat din viaţă Lewis Carol (Charles Dogson), scriitor şi matematician englez, autorul celebrei povestiri “Alice în ţara minunilor”.

1900 – La Teatrul Constanzi din Roma, a avut loc premiera operei Tosca de Giacomo Puccini; în rolul titular Hariclea Darclée, care a cantat celebra arie “Vissi d’arte, vissi d’amore” , compusă special pentru ea.

1907 – Începe să fie editat la Chişinău, în gubernia rusească Basarabia, săptămînalul “Moldovanul “, care a apărut pînă la 15 octombrie 1908. Redactorul publicaţiei a fost Gh.V.Madan.

1918 – În Republica Democrată Moldovenească, Daniel Ciugureanu formează un nou guvern, devenind, pâna la 27 martie (ziua unirii), ultimul prim-ministru al republicii; Sovietele au început sa înființeze în Basarabia grupe de teroristi, cu scopul de a destabiliza situația.

1933 – În România, se formează un nou guvern naţional-ţărănesc, prezidat de Alexandru Vaida-Voievod.

1934 – A murit Paul Vielle, inventatorul prafului de puşcă care nu produce fum;

1934 – A murit Ioan Cantacuzino, medic şi bacteriolog, doctor honoris causa al Universităţilor din Atena, Bordeaux, Bruxelles, Lyon, Montpellier, membru al Academiei Române, fondator al şcolii româneşti de imunologie şi patologie experimentală; a pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică recunoscută în istoria epidemiologiei ca “marea experienţă românească de vaccinare”;

1943 – Întâlnirea premierului britanic Winston Churchill și a președintelui american F.D.Roosevelt, în cadrul Conferinței Aliate de la Casablanca (Maroc). Cei doi oameni politici au adoptat strategii militare comune în vederea continuarii razboiului antinazist.

1950 – Prin Decretul Prezidiului MAN nr. 6/1950 au fost înfiinţate unităţile (ulterior colonii) de muncă „pentru reeducarea elementelor duşmănoase Republicii Populare Române”.

1950 – SUA retrage toți diplomații de la consulatele din China comunistă.

1957 – A murit Humphrey Bogart, actor american („Soimul maltez”, „Casablanca”, „Regina africana”, „Femei de noapte”, „Comoara din Sierra Madre”, „Nu suntem îngeri”);

1972 – A murit Regele Frederick al IX-lea al Danemarcei (n.11 martie 1899).

1972 – Margareta a II-a a devenit regină a Danemarcei, după moartea regelui Frederic al IX-lea.

1993 – A apărut primul numar al revistei “Dilema”, o publicaţie editată de Fundaţia Culturală Română, avându-l ca editor-fondator pe Andrei Pleşu.

1994 – A fost semnată “Declaraţia de la Moscova”, cu prilejul primei vizite oficiale a preşedintelui SUA, Bill Clinton, în Rusia.

1999 – A cincea mineriadă – Greva minerilor din Valea Jiului. Peste 10. 000 de mineri îşi dau acordul în scris pentru a veni la Bucureşti.

2004 – Steagul cu cinci cruci a redevenit drapel național al Georgiei, după o pauză de aproximativ 500 de ani.

2005 – Coborarea sondei Huygens pe Titan, cel mai important satelit al planetei Saturn.

2006 – O explozie cauzată de acumularea de gaze a ucis șapte oameni la mina din Anina, România.

2011 – Primăvara arabă – Au început Protestele iordaniene din (2011 – 2012).

Foto :Richard Cottingham – sursa Wikipedia

Unul dintre cei mai notorii criminali în serie din istoria Statelor Unite, Richard Cottingham, cunoscut sub sinistrul supranume de „Tăietorul” datorită modului extrem de violent și mutilant în care își ucidea victimele, a făcut o mărturisire cutremurătoare care a zguduit anchetatorii și opinia publică. După aproape 47 de ani de la comiterea faptei, Cottingham a recunoscut că el este autorul uciderii unei tinere studente la asistență medicală, în vârstă de doar 18 ani, din statul New Jersey.

Crima datează din anii ’70, perioadă în care Cottingham își desfășura activitatea criminală cu o cruzime ieșită din comun, lăsând în urmă scene de coșmar care au marcat pentru totdeauna anchetele poliției. Victima, o adolescentă plină de viață care visa să devină asistentă medicală și să ajute oamenii, a dispărut fără urmă, iar cazul a rămas nerezolvat timp de decenii întregi, devenind unul dintre acele dosare înghețate care bântuie familiile și anchetatorii.

Mărturisirea lui Cottingham, făcută în ultimii ani din închisoare, unde ispășește mai multe condamnări pe viață, a adus în sfârșit un răspuns tragic, dar clar, pentru apropiații tinerei. Detaliile dezvăluite de criminal sunt extrem de brutale și confirmă tiparul său de comportament sadic: răpire, tortură prelungită și mutilare post-mortem – semnele distinctive care i-au adus porecla macabră.

Deși Cottingham a fost condamnat în mai multe cazuri celebre, în special în New York și New Jersey, această mărturisire deschide o nouă pagină dureroasă în istoria crimelor sale. Pentru familia victimei, recunoașterea vine mult prea târziu, după zeci de ani de întrebări fără răspuns, nopți nedormite și speranțe zadarnice. Totuși, mărturisirea oferă un fel de închidere, fie ea cât de dureroasă, într-un caz care părea condamnat să rămână pentru totdeauna în umbră.

Richard Cottingham, ajuns acum la o vârstă înaintată în spatele gratiilor, continuă să fie considerat unul dintre cei mai periculoși și calculați criminali în serie din generația sa. Mărturisirea recentă reamintește lumii întregi că unele secrete întunecate pot rămâne ascunse decenii întregi, până când chiar și cel mai crud făptaș decide, din motive numai de el știute, să le aducă la lumină.