Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 16°C | Anul XI Nr. 528

La zi

Un fular, o glugă și un pistol de jucărie: 20.000 de euro și 220.000 de lei. Cum a ajuns Paolo Pennacchione să comită o spargere în Călărași

Published

on

Paolo Pennacchione, un italian în vârstă de 50 de ani, cunoscut în țara natală drept „Tâlharul gentilom”, a ajuns subiect de știri și în România, după ce a comis un jaf spectaculos în Călărași. În doar 40 de secunde, acesta a reușit să sustragă sume importante de bani dintr-o bancă, ieșind de acolo cu 227.000 de lei, 20.000 de euro, 3.050 de dolari și 4.265 de lire, toate depozitate într-o sacoșă de rafie.
În ziua de 3 decembrie 2024, în jurul orei 16:50, Pennacchione a pătruns în sediul băncii Unicredit din Călărași, purtând o glugă, un fular care îi acoperea fața și mănuși. Deși înarmat doar cu un pistol de jucărie, calmul său a lăsat angajații fără reacție, permițându-i să finalizeze jaful fără incidente. Agentul de pază al băncii a declarat că nu înțelege cum a fost posibil un asemenea jaf, mai ales că instituția dispune de un buton de panică, dar totul s-a petrecut prea rapid pentru a interveni.
A doua zi după jaf, Pennacchione a fost găsit dormind într-o mașină, în centrul municipiului Oltenița. O florăreasă și un taximetrist l-au identificat datorită semnalmentelor și au alertat autoritățile. Cercetările au scos la iveală că italianul își închiriase un apartament în Oltenița, unde se adăpostea după faptele sale.
În Italia, Pennacchione era o figură bine cunoscută, fiind autorul a peste 40 de jafuri la bănci și oficii poștale. Supranumele de „Tâlharul gentilom” i-a fost atribuit datorită principiilor sale: nu acționa niciodată în prezența bătrânilor sau a femeilor gravide și viza doar bani asigurați de stat.
Într-un regim semi-deschis de detenție în penitenciarul Villa Stanazzo, unde mai avea de executat opt ani din pedeapsă, Paolo lucra zilnic la un magazin de pompe funebre din Ortona. Într-o zi din luna iulie, în loc să revină la penitenciar, a fugit. Evadarea l-a adus ilegal în România, unde a continuat să-și urmeze „cariera”.
În Italia, Pennacchione nu era doar un tâlhar. Era și scriitor, câștigător al unui concurs literar, și redactor al publicației „Fuori Riga”, destinat deținuților. Povestea sa, inclusiv dependența de jocurile de noroc, este detaliată într-o autobiografie care a atras atenția publicului.
Cazul a stârnit reacții diverse atât în România, cât și în Italia, unde presa abundă de relatări despre viața tumultoasă a lui Paolo Pennacchione. Fapta sa din Călărași adaugă un nou capitol spectaculos la povestea acestuia, iar capturarea sa rapidă demonstrează vigilența autorităților române.
În prezent, Paolo Pennacchione se află în custodia autorităților române și urmează să fie cercetat pentru faptele sale, în timp ce Italia a cerut deja extrădarea acestuia pentru a-și continua pedeapsa.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Elevii de la Clubul Vultech Code Kids, prezenți la Hackathonul de la Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești

Published

on

Biblioteca Județeană Călărași a fost reprezentată, astăzi, la Hackathonul organizat la Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” din Ploiești, prin cursanții Clubului Vultech Code Kids – Ion Andrei și Anghel Casian. Cei doi tineri și-au pus la încercare creativitatea și abilitățile de programare în cadrul unei competiții pline de provocări.

Evenimentul se desfășoară sub coordonarea Fundației Progress, fiind parte dintr-un proiect derulat la nivelul Bibliotecii Județene Călărași de Bogdan Ghiță, coordonatorul Clubului Vultech.

De asemenea, la Hackathon participă și reprezentanți ai Bibliotecii Comunale Dorobanțu – doamnele Kiru Tudorița și Ioana Sava –, alături de copiii din clubul Robo Minds Code Kids.

🔹 Organizatorii subliniază că astfel de competiții reprezintă o oportunitate excelentă pentru tineri de a-și dezvolta competențele digitale, spiritul de echipă și pasiunea pentru tehnologie.
🔹 Toți participanții se bucură de o experiență interactivă, în care învățarea se îmbină cu distracția și inovația.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

DNA zguduie Compania de Apă Brașov și administrația județeană

Published

on

În dimineața zilei de 18 septembrie 2025, liniștea aparentă a administrației publice din Brașov a fost tulburată de o amplă operațiune a Direcției Naționale Anticorupție. Procurorii anticorupție au efectuat 12 percheziții simultane în județele Brașov și Galați, vizând sediul Companiei de Apă Brașov, Consiliul Județean și mai multe adrese private. Ancheta vizează suspiciuni grave de corupție: dare și luare de mită, precum și trafic de influență.

În centrul investigației se află Liviu Cocoș, directorul general al Companiei de Apă Brașov și prim-vicepreședinte al filialei locale PNL. Alături de el, Șerban Constantin Todorică, vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov și secretar general al PNL Brașov, este de asemenea vizat. Potrivit surselor judiciare, rețeaua investigată ar include șase suspecți, printre care un consilier județean, membri ai conducerii companiei și ai administrației locale.

Operațiunea DNA vine pe fondul unor controverse mai vechi legate de remunerațiile exorbitante din cadrul Companiei de Apă Brașov. Fostul director general ar fi beneficiat de un salariu lunar de peste 70.000 de lei brut, iar contractul său includea o clauză de despăgubire de 400.000 de lei în caz de reziliere abuzivă. Aceste cifre au stârnit indignare publică și au alimentat suspiciuni privind gestionarea fondurilor publice.

Ancheta în desfășurare ridică semne de întrebare asupra modului în care funcțiile publice au fost folosite pentru obținerea de foloase necuvenite. DNA investighează dacă întreaga structură administrativă a fost infiltrată de interese politice și economice, într-un mecanism de influență și recompensă care a afectat transparența și integritatea instituțiilor locale.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Schema de evaziune fiscală de 67 milioane de lei din transportul alternativ din România, demascată de DNA

Published

on

Cinci oameni de afaceri au fost reținuți și trimiși în judecată într-un dosar de evaziune fiscală care a generat un prejudiciu de 67.493.417 lei bugetului de stat, în perioada mai 2022 – ianuarie 2025. Aceștia sunt acuzați că au coordonat un sistem complex de societăți comerciale de transport alternativ, prin care au eludat plata taxelor și contribuțiilor fiscale.

Potrivit rechizitoriului întocmit de Direcția Națională Anticorupție (DNA), inculpații au gestionat 14 societăți comerciale care nu au fost înregistrate în evidențele contabile și nu au declarat veniturile impozabile către autoritățile fiscale. În plus, aceștia ar fi evitat încheierea contractelor de muncă, plătind salariile șoferilor „la negru”. Sistemul a implicat peste 1.000 de șoferi colaboratori, atrași de veniturile mai mari obținute fără contribuții legale.

Modul de operare era bine pus la punct: șoferii încheiau contracte de comodat, transferând gratuit autoturismele personale către societățile controlate de inculpați, care obțineau autorizațiile necesare de la Autoritatea Rutieră Română (ARR) și înscrierea pe platformele de ride-sharing. Din sumele încasate de la clienți, platformele rețineau un comision de 25%, iar inculpații opreau între 8 și 12%, restul fiind virat șoferilor. Sumele rămase erau retrase în numerar de la bancomate, în special de inculpații G.N.M. și T.A.C., și folosite pentru achiziționarea de imobile, autoturisme de lux, un restaurant și un service auto.

DNA mai precizează că, pentru a ascunde originea ilicită a banilor, între martie 2023 și octombrie 2024, inculpații G.N.M. și C.A.V. au efectuat operațiuni financiare, inclusiv creditarea unor societăți și achiziții de autoturisme. În plus, inculpații aveau legături cu angajați ai platformelor de ride-sharing, care, contra unor sume de bani (112.000 lei și 7.500 lei), ofereau sprijin pentru înregistrarea șoferilor sau deblocarea conturilor acestora.

Advertisement

În iulie 2024, inculpata C.I.N., angajată a unei platforme, l-a avertizat pe G.N.M. despre o anchetă a DNA, acesta transferând rapid majoritatea șoferilor către firmele controlate de T.A.C. Doi dintre inculpați, angajați ai unei firme de ride-sharing, au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției pentru luare de mită și favorizarea infractorului, cooperând cu procurorii și oferind detalii esențiale pentru clarificarea cazului. Tribunalul București a dispus pentru unul dintre aceștia o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu amânarea executării, iar pentru celălalt o amendă penală de 25.500 lei.

Pentru recuperarea prejudiciului, au fost instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor și sumelor de bani ale inculpaților. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București, cu propunerea de menținere a acestor măsuri.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading