Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 2°C | Anul XI Nr. 547

La zi

Top cinci județe în care se colectează cel mai mult ambalaje de băuturi în sistem RetuRO versus top 5 al județelor în care se colectează cel mai puțin

Published

on

Top cinci județe în care se colectează cel mai mult ambalaje de băuturi în sistem RetuRO versus top 5 al județelor în care se colectează cel mai puțin

Cum se colectează pe județe (RetuRO). Compania are date care arată exact câte ambalaje de băuturi se strâng la nivelul fiecărui județ. Datele din acest articol se referă la luna august 2024 și pot fi consultate defalcat pe județe și tipuri de ambalaje în tabelul de la finalul articolului.

Cum se colectează pe județe (RetuRO)

De departe, jucând într-o ligă proprie, Bucureștiul este cel mai mare colector: 41 de milioane de ambalaje de plastic, 15,5 milioane de ambalaje de metal și 15,6 milioane de ambalaje de sticlă.

În total, peste 72 de milioane de ambalaje de băuturi s-au colectat în București în Ilfov.

Advertisement

În afara Bucureștiului, primele cinci județe cu cele mai mari valori de colectare sunt, în ordine descrescătoare, Constanța, Timiș, Ilfov, Cluj și Prahova. Constanța a colectat cu un sfert mai multe ambalaje decât Timiș (30,7 milioane versus 24,5 milioane).

Ilfovul, Clujul și Prahova au valori de colectare mai apropiate: între 21,4 și 19 milioane de ambalaje.

Codașii, cifre foarte mici

Cele cinci județe de la coada clasamentului sunt Covasna (cea mai slabă colectare din sistemul RetuRO), Tulcea, Sălaj, Giurgiu și Călărași.

Numărul de ambalaje colectate în Covasna, de exemplu, este de șapte ori mai mic decât cel din Constanța (4,4 milioane versus 30,7 milioane).

Advertisement

Tulcea stă cam la fel (4,5 milioane), Sălajul tot pe acolo (4,7 milioane).

Giurgiu și Călărașiul depășesc cinci milioane de ambalaje colectate în luna august a.c. (5,2 milioane, respectiv 5,6 milioane).

Datele sunt disponibile pe site-ul RetuRO SGR.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță măsuri de sprijin pentru 2026

Published

on

Pentru consumatorii vulnerabili (venit net lunar sub 2.000 lei/persoană), ajutorul devine automat și transparent, fără cereri noi de fiecare dată.

Energie electrică:

  • Sprijin lunar de 50 lei, dedus direct din factură pe tot parcursul anului.
  • Furnizorii verifică automat prin interconectare cu bazele de date ANAF dacă beneficiarul îndeplinește criteriile de venit și dacă și-a manifestat anterior intenția de a primi sprijin.
  • Pe factură va apărea explicit mențiunea: „S-a dedus suma de 50 lei – ajutor de stat pentru consumator vulnerabil”.

Gaze naturale:

  • Mecanism similar, dar adaptat sezonului rece.
  • 100 lei/lună, deduși automat din factură, doar în perioada octombrie – martie (6 luni consecutive).
  • Motiv: facturile la gaze sunt semnificativ mai mari iarna din cauza consumului crescut de încălzire.
  • Documentația tehnică este deja pregătită și va fi transmisă Guvernului în cel mai scurt timp pentru aprobare și implementare.

Accize la carburanți, energie și gaze:

  • Ministrul se opune oricăror creșteri suplimentare de accize.
  • Când situația deficitului bugetar se va îmbunătăți, va propune reducerea accizelor la nivelurile de dinainte de majorările anterioare (revenire la starea din 31 decembrie 2025).
  • Impact estimat la pompă: prețurile scad cu circa 60–90 bani/litru.
    • Benzină: de la ~7,60–7,90 lei/litru → ~7–7,30 lei/litru.
    • Motorină: de la ~7,90 lei/litru → ~7–7,30 lei/litru.
  • Aceeași logică se aplică și accizelor la energie electrică și gaze naturale, pentru a evita transferul costurilor către consumator.

Obiectivele anunțate:

  • Protejarea românilor de scumpiri dramatice la utilități și combustibili.
  • Eliminarea speculei și a înțelegerilor de tip cartel pe piața carburanților (prețurile au fost stabilizate la ~7 lei/litru).
  • Introducerea unor mecanisme automate, digitale și transparente, care să elimine birocrația și să asigure că banii ajung exact unde trebuie.
  • Asigurarea că „mâna statului nu mai intră în buzunarul românilor” prin taxe și accize excesive.

Toate aceste măsuri fac parte dintr-un pachet mai larg menit să ajute românii să ducă „mai bine” în perioada următoare, mai ales pe fondul discuțiilor despre liberalizarea pieței de gaze.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

„Toată lumea din Călărași fierbea!” A dat lovitura vieții la Loto, a trăit ca un milionar și a pierdut tot în câțiva ani

Published

on

Călărașiul a explodat în 2007. Un bilet de Loto 6/49 a adus peste 10 milioane de euro, iar vestea s-a dus din scară-n scară mai repede decât rezultatele extragerii. Cristian Constantin, pe atunci polițist comunitar, a devenit peste noapte milionarul orașului.

Au urmat mașini de lux, o vilă uriașă în Parcul Dumbrava, petreceri, afaceri făcute „din mers” și o discotecă ce avea să ardă spectaculos. Banii curgeau, iar viața părea un film fără final. A finanțat fotbalul local, s-a băgat în politică, a ajuns consilier local și și-a cumpărat inclusiv iaht.

Doar că filmul s-a terminat repede.

În mai puțin de un an, jumătate din avere dispăruse. Restul s-a topit în următorii ani, pe fondul deciziilor proaste, investițiilor făcute la nervi și anturajului „de lux”. Din cel mai mare câștig din istoria Loteriei Naționale a rămas o lecție amară.

Advertisement

Povestea completă a fost spusă ulterior de un apropiat al familiei, care a recunoscut că banii au venit prea repede pentru a fi controlați. Euforia a ținut puțin, consecințele – o viață.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

De la 1 ianuarie 2026, pacienții înscriși în programele naționale de sănătate beneficiază de pachet complet de servicii medicale

Published

on

Casa de Asigurări de Sănătate Călărași a anunțat că, începând cu 1 ianuarie 2026, persoanele înscrise în programele naționale de sănătate beneficiază de statut de asigurat și de acces la întregul pachet de servicii medicale de bază.

Potrivit informării publice transmise de CAS Călărași, pacienții asigurați incluși în aceste programe au dreptul la servicii medicale și servicii conexe, medicamente, materiale sanitare, precum și dispozitive medicale acordate în cadrul programelor naționale. În plus, aceștia beneficiază de întregul pachet de servicii de bază destinat persoanelor asigurate în sistemul public de sănătate.

Un aspect important subliniat de instituție vizează persoanele fără venituri care sunt înscrise în programele naționale de sănătate. Acestea sunt considerate asigurate și pot beneficia, fără contribuție, de medicamentele și serviciile medicale prevăzute de respectivele programe.

Reprezentanții CAS Călărași precizează că măsura are rolul de a asigura continuitatea tratamentelor și accesul neîntrerupt la servicii medicale pentru pacienții cu afecțiuni incluse în programele naționale, eliminând riscul pierderii calității de asigurat.

Advertisement

Informații suplimentare privind condițiile de acordare a serviciilor pot fi consultate pe site-ul oficial al instituției, la secțiunea dedicată Casei de Asigurări de Sănătate Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading