Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 4°C | Anul XI Nr. 543

Știri

Testarea PISA 2025 începe în România. Rezultatele, disponibile abia în 2026, după un rezultat dezamăgitor în ediția precedentă

Published

on

Sursa: renasterea.ro

Testarea internațională PISA 2025 începe pe 12 mai în România. Peste 10.000 de elevi de 15 ani vor fi evaluați în domeniile lectură, matematică, științe și, pentru prima dată, limba engleză. Evaluarea se va desfășura digital în 321 de școli din întreaga țară, conform Ministerului Educației și Cercetării.

Peste 10.000 de elevi de 15 ani din România vor participa, între 12 mai și 9 iunie 2025, la Faza principală a studiului internațional PISA 2025, organizat în România de Institutul de Științe ale Educației, potrivit Ministerului Educației. Testarea face parte din Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA), coordonat de OCDE și derulat simultan în mai mult de 90 de țări.

Pentru prima dată în România, studiul PISA 2025 include în acest an și evaluarea competențelor în limba engleză (Foreign Language Assessment), precum și chestionare suplimentare pentru profesori și părinți. Vor participa 10.362 de elevi din 321 de școli din întreaga țară, inclusiv din mediul rural și din învățământul în limba maghiară, selectați conform unei proceduri standardizate internaționale. De asemenea, 2.015 profesori (de științe și limba engleză) și părinții elevilor vor fi implicați în proces.

Sursa: antena3.ro

Sursa: antena3.ro

Pe lângă domeniile clasice, lectură, matematică și științe, ediția PISA 2025 introduce o secțiune inovatoare despre „Învățarea în lumea digitală” (Learning in Digital World), adaptată contextului actual. Elevii vor completa, în format digital, atât testele cognitive, cât și chestionarele privind activitățile lor școlare și extrașcolare. Singurul formular pe hârtie va fi cel destinat părinților.

Participarea României la testarea PISA furnizează autorităților informații esențiale pentru dezvoltarea de politici educaționale fundamentate pe dovezi. Rezultatele individuale rămân confidențiale și nu sunt generate scoruri personale pentru elevi sau școli. Fiecare elev participant va primi o diplomă personalizată.

Advertisement

Rezultatele finale ale studiului vor fi publicate la nivel internațional în decembrie 2026.

Elevii români au obținut unele dintre cele mai slabe rezultate la testele PISA din 2022

La testele PISA din 2022, România a obținut cele mai slabe rezultate din ultimii ani, cu scoruri sub media OECD în toate cele trei domenii evaluate: citire, matematică și științe. În special la matematică, a fost înregistrat un declin semnificativ față de testarea anterioară, aproape jumătate dintre elevi neatingând nivelul minim de competență.

Aceste rezultate reprezintă cele mai recente date disponibile, iar următoarea rundă de evaluare este programată pentru 12 mai 2025, conform Ministerului Educației.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Serviciile de pașapoarte, permise și înmatriculări ar putea fi mutate în Palatul Prefectural. Ce spune prefectul Laurențiu State

Published

on

Prefectura Călărași analizează posibilitatea mutării serviciilor publice de pașapoarte, permise auto și înmatriculări în Palatul Prefectural, odată cu finalizarea lucrărilor de reabilitare. Anunțul a fost făcut de prefectul județului, Laurențiu State, care a explicat că obiectivul principal este facilitarea accesului cetățenilor la aceste servicii, într-un spațiu modern și unitar.

Prefectul a precizat că ideea mutării acestor servicii este strâns legată de demersul privind trecerea Palatului Prefectural în administrarea Consiliului Județean. În acest scenariu, clădirea ar putea deveni un adevărat centru administrativ, în care mai multe structuri cu adresabilitate mare să funcționeze sub același acoperiș.

„Intenția noastră este ca serviciile de înmatriculări, permise și pașapoarte să le aducem în cadrul Palatului Prefectural”, a declarat prefectul Laurențiu State.

Acesta a subliniat însă că mutarea nu este automată și depinde de mai mulți factori, în special de disponibilitatea spațiilor. Palatul Prefectural va trebui să găzduiască atât aparatul prefectural, cât și eventualele servicii publice, iar acest lucru ridică probleme de ordin logistic.

„Gândiți-vă că și noi, ca instituție, și serviciile respective implică un spațiu destul de mare și nu știu dacă va exista această posibilitate”, a explicat prefectul.

În plus, proiectul prin care a fost reabilitată clădirea impune anumite condiții privind destinația spațiilor, în special cele cu caracter socio-cultural. Astfel, unele zone vor rămâne cu funcțiuni stabilite clar, iar posibilitatea relocării serviciilor va trebui analizată în raport cu aceste constrângeri.

Advertisement

Prefectul a mai precizat că, indiferent de decizia finală, scopul este reducerea aglomerației și îmbunătățirea condițiilor pentru cetățeni. Mutarea serviciilor într-un spațiu modern ar putea însemna fluxuri mai bine organizate, acces mai facil și o interacțiune mai eficientă cu instituțiile statului.

Decizia finală va fi luată după clarificarea situației juridice a clădirii și după obținerea punctului de vedere al Ministerului Afacerilor Interne, autoritățile urmând să comunice public orice pas concret făcut în acest sens.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Bani europeni cu porția: unele județe rup norma, altele stau pe margine. Unde se află Călărașiul?

Published

on

Fondurile europene sunt pe masă, dar nu toată lumea se grăbește să le ia. Datele prezentate marți, 16 decembrie, la conferința de presă a ADR Sud-Muntenia arată clar: diferențele dintre județe și primării sunt uriașe, iar cine nu depune proiecte rămâne, pur și simplu, în urmă.

Ialomița – campioană la proiecte. Cifre care vorbesc de la sine

Județul Ialomița conduce detașat clasamentul. Aproape 100 de proiecte, cu o valoare totală de 1,3 miliarde de lei, au fost depuse doar aici. Consiliul Județean trage greu la cântar, dar și orașele mari vin din urmă:
Slobozia, Fetești, Amara sau Urziceni au intrat serios în cursa pentru bani europeni.

Comune mici, rezultate mari. Surpriza vine din rural

Contrar așteptărilor, nu doar orașele mari joacă tare. Unele comune din mediul rural au reușit să depășească municipii întregi. Exemplul cel mai clar: Movilița, cu 5 proiecte și 45 de milioane de lei atrași.

Mesajul este simplu: nu mărimea contează, ci hârtiile făcute la timp.

Advertisement

Și totuși… cine lipsește din clasament?

În timp ce unii trag tare să prindă finanțări, alte UAT-uri nu apar deloc pe listă. Zero proiecte, zero bani. Nu pentru că fondurile nu există, ci pentru că nimeni nu le-a cerut.

Oficialii ADR au fost direcți: sprijin există, întâlniri au fost, explicații s-au dat. Mai departe, fiecare primărie răspunde pentru ce face sau nu face.

Ce înseamnă asta pentru oameni

Unde sunt proiecte, sunt drumuri, școli, investiții și locuri de muncă. Unde nu sunt, rămân promisiunile. Diferențele dintre localități nu se mai văd doar pe hârtie, ci în viața de zi cu zi.

Banii europeni nu se împart egal. Se câștigă. Iar cine stă pe margine, pierde.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Afaceri de milioane pe fonduri europene: cine sunt privații care au prins finanțări mari în Sud-Muntenia

Published

on

adr sud muntenia

În timp ce unele administrații locale încă mai fac calcule, mediul privat din regiunea Sud-Muntenia a trecut la fapte. Datele prezentate marți, 16 decembrie, la conferința de presă a ADR Sud-Muntenia arată clar: marile proiecte private încep să schimbe economia locală, iar sumele atrase nu sunt deloc mici .

Frumușani, pe primul loc: proiect privat de top

Cel mai mare proiect privat menționat oficial vine din Frumușani, unde compania Total Tehnology  a atras o finanțare consistentă, considerată de ADR drept cea mai mare investiție privată din zonă în actualul program.

Este un exemplu clar că fondurile europene nu sunt doar pentru primării, ci pot susține direct dezvoltarea unor afaceri solide, cu impact real în economie: producție, locuri de muncă și taxe plătite local.

Municipiul Călărași intră pe harta investițiilor private

Și municipiul Călărași apare pe lista proiectelor private majore. Potrivit directorului general al ADR Sud-Muntenia, la Călărași este în derulare un proiect privat în valoare de aproximativ 8 milioane de lei.

Advertisement

Chiar dacă suma nu bate recorduri regionale, proiectul este relevant pentru economia locală și confirmă că antreprenorii din Călărași încep să profite de oportunitățile europene, nu doar să aștepte investiții publice.

Unde merg banii: industriile care „rup” finanțările

Cele mai multe proiecte private finanțate vizează domenii concrete, cu rezultate rapide:

  • construcții metalice și structuri industriale,
  • construcții de clădiri rezidențiale și nerezidențiale,
  • servicii medicale și cabinete de specialitate,
  • producția de bunuri de uz gospodăresc și sanitar.

Sunt domenii care angajează oameni, produc valoare și mișcă economia, nu doar „consumă fonduri”.

De ce reușesc privații unde alții ezită

Un detaliu important subliniat de oficialii ADR: proiectele private se finalizează mai rapid, mai ales atunci când vizează dotări și achiziții, nu lucrări de infrastructură greoaie. În multe cazuri, un proiect privat poate fi dus la capăt în mai puțin de un an.

Cu alte cuvinte, antreprenorii bine pregătiți nu așteaptă, ci investesc, cofinanțează și merg mai departe.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading