Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 9°C | Anul XI Nr. 539

Știri

Termen curajos pentru finalizarea Pieței Centrale din Călărași

Published

on

Proiectul de modernizare a Pieței Agroalimentare din Centrul Vechi al municipiului Călărași reprezintă un interes mare pentru călărășeni și nu numai. În ultima ședință ordinară a Consiliului Local din  26 ianuarie 2023, consilierii locali din PNL Călărași au cerut informații despre lucrările Pieței Centrale și Bazarului Big din Călărași.

Marius Dulce, edilul Călărașiului, prezent în ședință a precizat faptul că în derularea celor două proiecte au fost întâmpinate mai multe dificultăți care au avut ca efect întârzierea și finalizarea obiectivelor.

Bazarul Big este aproape gata, însă proiectul a fost întârziat din cauza creșterii prețurilor materialelor de construcții. Un alt factor care a lungit termenul de finalizare este sistemul de climatizare gândit pentru noua construcție. Centrala ofertată în proiect nu se mai fabrică. Dulce spune că lucrarea va fi complet terminată până la sfârșitul lunii februarie 2023.

“Noi am estimat că vom termina lucrarea undeva la 15 februarie. La cel târziu 28 februarie, eu spun că o să încheiem acest proiect.” – a precizat Marius Dulce.

Advertisement

Noul bazar va avea o capacitate de 87 de spații comerciale, desfășurate pe o suprafață de peste 1.500 mp. Toți comercianții își desfășoară activitatea într-un bazar improvizat, montat temporar, pe strada Trandafirilor, într-o parcare situată lângă șantierul unde se lucrează la noua clădire a bazarului.

Piața Centrală – un proiect mai mult speranță

Fosta clădire rămâne doar o amintire acum. Demolată în 2019, clădirea Pieței Centrale a fost rapid înlocuită de o construcție nouă, impunătoare, însă neterminată nici după aproape 3 ani de la demararea șantierului. Reconstrucția Pieței a început în data de 16 iunie 2020, în mandatul fostului primar Daniel Drăgulin. Primăria s-a grăbit și a anunțat un termen de execuție de un an de zile, adică 2021. Stopate sau blocate, lucrările au mers prost încă din primele luni. Primarul Marius Dulce a anunțat la jumătatea anului 2022 deblocarea situației, însă șantierul nu a înaintat vizibil.

Toamna anului 2022 a venit cu actualizare PT  “Lucrări de amenajare Piața Unirii (Piața Centrală), un pas important și foarte necesar în contextul exploziei prețurilor materialelor de construcție. Potrivit CanalSUD.ro, în cursul lunii februarie 2022, proiectantul a sesizat Primăria în legătură cu unele neconformităţi legate de execuţie, solicitând efectuarea unei expertize. În consecinţă, primăria a procedat la rezilierea contractului încheiat cu executantul, SC Antrepriza Șantiere Construcţii Montaj Eurobild SRL.

Expertiza tehnică a lucrărilor executate a fost predată în luna iunie. În data de 28 iulie 2022, s-a efectuat procedura de achiziţie privind actualizarea restului de executat şi a lucrărilor recomandate în urma efectuării expertizei, dar nu s-a depus vreo ofertă. Astfel, s-a reluat procedura de achiziţie.

Advertisement

Marius Dulce: “A murit expertul structurist”

La acest moment, lucrarea este stopată. În ședința de Consiliu Local din data de 26 ianuarie, Marius Dulce a precizat că, din păcate, a murit expertul structurist care trebuia să se ocupe de acest proiect: “Din primele date tehnice, avem cheltuiți, până acum, cred că 2,5 milioane de lei și, după noile aproximări, cred că restul de executat ajunge undeva la peste 4 milioane de lei, din cauza creșterilor de prețuri și așa mai departe. Și atunci, o să facem o Piață a Unirii în jurul a vreo 7 milioane de lei.”

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Mihăiță Beștea, mesaj de 1 Decembrie: „România suntem noi toți, cei cărora ne pasă”

Published

on

Cu ocazia Zilei Naționale a României, primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a transmis un mesaj public adresat comunității locale, subliniind importanța solidarității și a implicării civice în momentele care dau sens identității naționale.

Beștea a vorbit despre 1 Decembrie ca despre „o zi care ne aduce împreună”, indiferent de origini sau diferențe personale, insistând că semnificația sărbătorii depășește ritualul ceremoniilor oficiale. În mesajul său, acesta a subliniat că România este formată din oamenii care „pun umărul” și contribuie constant la construirea unui viitor mai bun.

Ziua Națională nu înseamnă doar ceremonii sau steguri arborate, ci felul în care simțim, în suflet, că facem parte din aceeași familie, familia unei țări pe care o iubim cu bune, cu greutăți, cu speranțe”, a transmis viceprimarul.

Oficialul a vorbit și despre responsabilitatea generației de astăzi față de cei mici, subliniind dorința de a lăsa copiilor „un loc mai bun”.

Advertisement

Mesajul s-a încheiat cu o urare simplă, dar încărcată de emoție:
„La mulți ani, dragi oltenițeni! La mulți ani, România!”

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Guvernul vrea să oprească voucherele de vacanță. Hotelierii, acuzați că au oferit servicii slabe și nu au investit în turism. Patronii avertizează: „Ne uităm spre faliment”

Published

on

Voucherele de vacanță ar putea dispărea complet începând cu anul 2026. Ministrul Economiei susține că bugetul statului nu mai permite acordarea tichetelor, iar programul ar fi chiar unul dintre motivele pentru care calitatea serviciilor turistice din România a scăzut.

Potrivit oficialului, o parte dintre operatorii din turism „s-au bazat exclusiv pe vouchere, fără să facă investiții și au oferit servicii slabe, către clienți obligați practic să-și cheltuiască astfel banii”. Declarațiile au provocat reacții dure din partea reprezentanților industriei ospitalității, care avertizează că măsura ar avea efecte dramatice.

„Cu toții ne uităm către faliment. Cum poți să judeci o industrie întreagă pentru câteva excepții?”, a declarat, pentru Observator News, Anca Nedea, hotelier. Corina Martin, secretar general FPIOR, lansează un avertisment îngrijorător: „Dacă alungăm turiștii români către destinații externe, industria se prăbușește în 2026.”

În ultimul an, valoarea voucherelor a fost redusă de la 1.600 la 800 de lei, bugetarii fiind nevoiți să acopere restul de cheltuială. Rezultatul: în primele cinci luni ale acestui an, volumul tichetelor utilizate a scăzut cu peste 90%, potrivit datelor citate de reporterul Observator, Andreea Filip.

Advertisement

Pentru multe familii, în special cele cu venituri medii și copii, voucherele reprezentau singura șansă reală de a merge într-o vacanță. „A fost singura variantă de a ieși undeva”, spune un agent de turism.

Comparativ, Bulgaria ajunge anual la 13 milioane de turiști străini, Albania la 11 milioane. România atrage doar aproximativ 2,5 milioane, iar ministerul recunoaște că „nu există o strategie clară pentru turismul național, fiind abia în lucru un proiect”.

Voucherele, de la motor economic la factor de declin

  • Statul nu mai alocă fonduri pentru program.
  • Guvernul acuză lipsa investițiilor și servicii necorespunzătoare.
  • Hotelierii resping acuzațiile și spun că decizia duce la falimente.
  • Scădere de 90% a utilizării voucherelor în 2025.
  • Turismul românesc riscă prăbușirea în 2026, dacă măsura intră în vigoare.

Decizia pune presiune pe un sector deja fragil, iar impactul va fi resimțit atât de operatorii din turism, cât și de familiile care nu își permit concedii fără sprijinul statului.

Rămâne întrebarea: cine pierde mai mult – hotelierii sau românii care renunță la vacanță?

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Furt la Nicolae Bălcescu. Primărița reclamă că i-au fost sustrase toate decorațiunile de Crăciun din curte

Published

on

Incident neobișnuit într-o comună din județul Călărași. Primărița localității Nicolae Bălcescu, Georgiana Teodorescu, a transmis public că decorurile pregătite pentru sărbătorile de iarnă au fost furate direct din curtea locuinței sale.

„Am constatat că toate au fost furate. Sunt șocată de nesimțirea acestor oameni. Dezamăgirea este și mai mare pentru că sunt oameni din comunitatea mea, pentru care eu lupt și încerc să îi ajut de fiecare dată, atât cât pot și cum pot”, a scris primărița într-o postare publică. „Când veți împodobi curtea și casa cu decorațiunile mele, sper să realizați cât de josnici sunteți. Eu aleg să merg mai departe cu demnitate și credință. Voi… rămâneți cu fapta voastră.”

Cazul a stârnit numeroase reacții în rândul cetățenilor, majoritatea condamnând gestul. Din comentarii se desprind poziții critice, surprindere și chiar solicitări de intervenție a autorităților.

• „Au intrat în curte și le-au furat? Mare atenție cui îi permiteți accesul, chiar dacă pare bine intenționat.”

Advertisement

• „Este o faptă care nu trebuie trecută cu vederea. Trebuie pedepsită.”

• „Tot cei care știu curtea dumneavoastră. Puneți camere, nu vă bazați pe bunătatea oamenilor.”

• „Este o faptă josnică ce intră într-o infracțiune din Codul Penal. Dacă dețineți camere de supraveghere video, puteți identifica acele persoane.”

• „Aici nu e vorba de hoți care să aibă ce mânca, ci de persoane care cunosc zona sau au dorit să se răzbune.”

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading