Primarul comunei Jegălia, Vasile Aurel, a vorbit despre investițiile în transportul școlar realizate recent prin fonduri externe. Administrația locală, împreună cu alte două primării, a achiziționat microbuze electrice la un preț de 110.000 de euro pentru fiecare vehicul de 19 locuri.

„Atunci ni s-a părut mult, dar am considerat că investiția merită. Astăzi, un microbuz cu doar 15 locuri costă peste 260.000 de euro. Practic, ne dăm seama că am făcut o alegere bună la momentul respectiv”, a explicat edilul.

Vehiculele electrice sunt utilizate pentru transportul elevilor și pentru reducerea poluării la nivel local, fiind parte din planurile de eficientizare energetică și tranziție verde.

De ce contează aceste investiții

• Asigură transport sigur și modern pentru elevi.

• Reduc costurile de întreținere și poluarea pe termen lung.

• Sunt achiziționate din fonduri europene, deci nu împovărează bugetul local.

Primarul Vasile Aurel a subliniat că experiența acestor achiziții arată cât de mult s-au schimbat prețurile pe piață și cât de important este accesul la proiecte europene pentru comunele mici.

Advertisement

O avarie stradală a fost semnalată marți, 10 septembrie, pe Prelungirea București din municipiul Călărași, pe tronsonul cuprins între străzile Prel. Luceafărului și Digului.

Potrivit informațiilor transmise de Ecoaqua, pentru remedierea defecțiunii a fost necesară oprirea furnizării apei potabile în zonă pentru aproximativ trei ore. Lucrările de intervenție au început la ora 15:00, iar echipele companiei au reușit să finalizeze reparațiile înainte de termenul estimat.

La ora 16:45, reprezentanții Ecoaqua au confirmat că avaria a fost remediată, iar alimentarea cu apă a fost reluată în condiții normale.

📌 Recomandarea autorităților pentru cetățeni rămâne aceea de a sesiza prompt orice problemă legată de rețeaua de alimentare cu apă pentru a putea fi soluționată în cel mai scurt timp.

Advertisement

Franța, una dintre cele mai influente națiuni ale Europei, se confruntă în 2025 cu o serie de provocări care par să o pună sub asediu, atât din punct de vedere intern, cât și extern. De la tensiuni sociale și economice la presiuni geopolitice și amenințări de securitate, țara traversează o perioadă de incertitudine care testează reziliența sa istorică.

În ultimii ani, Franța a fost marcată de proteste masive, alimentate de nemulțumiri legate de reformele economice, inegalitatea socială și creșterea costului vieții. Mișcarea „Vestelor Galbene”, care a debutat în 2018, a lăsat urme adânci în conștiința publică, iar ecourile ei continuă să se facă simțite. În 2025, inflația persistentă și șomajul în rândul tinerilor au amplificat nemulțumirile, mai ales în zonele urbane defavorizate. Potrivit datelor Eurostat, rata șomajului în Franța rămâne peste media Uniunii Europene, situându-se la aproximativ 7,5% în 2025, cu diferențe semnificative între regiuni.

Reformele controversate ale sistemului de pensii și măsurile de austeritate fiscală au generat noi valuri de greve, în special în sectorul public. Sindicatele, precum CGT, au organizat demonstrații ample, paralizând temporar transportul public în marile orașe, inclusiv Paris. În același timp, polarizarea politică s-a accentuat, cu partidele de extremă dreapta și stânga câștigând teren în fața centrului politic tradițional, ceea ce complică guvernarea.

Pe plan extern, Franța se confruntă cu amenințări de securitate sporite. Atacurile teroriste, deși mai puțin frecvente decât în deceniul precedent, rămân o preocupare majoră. În 2025, autoritățile franceze au raportat o creștere a tentativelor de radicalizare online, în contextul în care grupările extremiste exploatează rețelele sociale pentru a recruta tineri. Forțele de securitate au intensificat măsurile de supraveghere, dar acest lucru a stârnit dezbateri aprinse privind echilibrul între securitate și libertățile civile.

Advertisement

Geopolitic, Franța joacă un rol central în Uniunea Europeană, dar se confruntă cu tensiuni legate de politica energetică și relațiile cu alte puteri globale. Criza energetică, exacerbată de dependența de importurile de gaz și de tranziția către surse regenerabile, a pus presiune pe economia franceză. În plus, relațiile cu China și Rusia rămân complicate, Franța încercând să mențină o poziție fermă, dar echilibrată, în contextul conflictelor globale.

Migrația continuă să fie un subiect sensibil. Franța, cu o lungă istorie de imigrație, se confruntă cu provocări legate de integrarea comunităților de imigranți, în special din Africa de Nord și Subsahariană. Dezbaterile privind identitatea națională și laicitatea („laïcité”) sunt mai aprinse ca niciodată, alimentate de incidente izolate, dar mediatizate intens. În 2025, politica de azil a Franței este sub lupa criticilor, atât din partea organizațiilor pentru drepturile omului, cât și a grupurilor care cer măsuri mai stricte.

În ciuda acestor provocări, Franța rămâne un far al culturii și al spiritului uman. Parisul continuă să atragă milioane de turiști, iar industria modei, a gastronomiei și a artei își păstrează influența globală. Evenimente precum Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 au demonstrat capacitatea Franței de a uni oamenii, chiar și în vremuri dificile. În plus, inițiativele de sustenabilitate și investițiile în tehnologii verzi oferă speranțe pentru un viitor mai stabil.

Franța se află într-un moment de răscruce, sub asediul provocărilor interne și externe. Cu toate acestea, istoria sa bogată și capacitatea de adaptare sugerează că națiunea poate găsi calea de a depăși aceste obstacole. Rămâne de văzut dacă liderii săi vor reuși să unească o societate divizată și să navigheze cu succes într-o lume tot mai complexă.

Advertisement