La zi
Sute de localități din țară se confruntă cu restricții în furnizarea apei potabile. Ce au transmis Oficialii Apelor Române
Sute de localități din diverse județe ale țării se confruntă cu dificultăți în furnizarea apei potabile, din cauza debitului scăzut al mai multor râuri.
Oficialii de la Apele Române informează că în prezent coeficientul de umplere al celor 40 de lacuri de acumulare este de 80,46%, estimând că până la sfârșitul lunii acesta va scădea la 77%. Având în vedere condițiile meteo prognozate, autoritățile fac apel la populație să utilizeze apa rațional, prioritizând consumul pentru băut, astfel încât să fie suficientă pentru toți.
„Monitorizăm permanent situaţia resurselor de apă, precum şi modul de aplicare a prevederilor Planului de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare. În prezent, coeficientul de umplere în cele 40 de lacuri de acumulare este de 80,46%, cu un volum de circa 3,49 miliarde metri cubi existent, fapt ce asigură necesarul de apă brută pentru beneficiari din sursa de apă de suprafaţă în regim centralizat. Estimăm la sfârşitul lunii iulie în cele 40 principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populaţie şi industrii şi producţia de energie electrică pentru Sistemul Energetic Naţional, un coeficient de umplere de circa 77%”, anunţă, luni, oficialii de la Apele Române.
Potrivit unui comunicat emis luni de instituție, apa este furnizată cu restricții în 291 de localități dotate cu sisteme centralizate de alimentare cu apă, inclusiv în orașele Roman, Pașcani și Hârlău.
Cele mai afectate de lipsa resurselor de apă sunt localitățile din județele Botoșani (133 localități), Vaslui, Iași (58 localități), Neamț, Vrancea (36 localități), Galați, Bacău, Dolj, Gorj, Teleorman și Alba.
„În aceste localităţi, furnizarea apei este asigurată de către operatorii de apă cu restricţii, respectiv în anumite intervale orare. Restricţiile sunt stabilite de către operatorii de apă, pentru fiecare folosinţă în parte, în funcţie de timpul de care au nevoie pentru reumplerea rezervoarelor de apă”, au declarat reprezentanții Apelor Române.
De asemenea, există 239 de localități fără sisteme centralizate de alimentare cu apă, care depind doar de surse individuale (fântâni secate) și care au restricții de furnizare a apei.
Cele mai afectate județe sunt Botoșani, Vaslui, Prahova, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Iași și Galați. Dintre acestea, cele mai multe localități afectate se află în județele Botoșani (151 localități), Vaslui (61 localități) și Neamț (12 localități).
„Având în vedere prognoza hidrometeorologică pentru perioada imediat următoare, facem apel la populaţie să folosească raţional apa, astfel încât aceasta să ajungă tuturor, cu prioritate pentru băut”, transmite instituţia.
Apele Române informează că pe mai multe sectoare de râuri se înregistrează debite sub media multianuală. Patru sectoare de pe râurile interioare, inclusiv Jiu (județul Gorj), pârâul Homorodul Mare și pârâul Fişag (județul Harghita), pârâul Belinul Mic și Saciova (județul Covasna), Buzău (județul Buzău) și Ialomița (județul Ialomița), sunt în faza de atenționare-avertizare.
Două sectoare pe râurile interioare Olt (județul Harghita) și pârâul Belinul Mare (județul Covasna) se află în treapta 1 de restricții pentru irigații și piscicultură. De asemenea, cinci sectoare pe râurile Buzău (județul Brăila), Călmățui (județele Buzău și Brăila) și pârâul Belinul Mic, Fişag și Saciova (județul Covasna) se află în treapta 3 de restricții pentru irigații și piscicultură.
Totodată, acumulările Pârcovaci, Hălceni și Sârca din județul Iași, precum și Acumularea Mănjești din județul Vaslui, se află în treapta 3 de restricții pentru populație, industrie, irigații și piscicultură.
Dintre cele 120 de secțiuni de monitorizare a secetei hidrologice, în trei secțiuni se înregistrează debite sub nivelul minim necesar pentru satisfacerea cerințelor cantitative: în bazinele Argeș-Vedea (stația hidrometrică Malu cu Flori – râul Dâmbovița, influențat de programul de funcționare al CHE Clăbucet – Apele Române Argeș-Vedea), Siret (stația hidrometrică Cremenea – râul Uz – Apele Române Siret), și la stația hidrometrică Reci – râul Negru – Apele Române Olt.
Debitul Dunării la intrarea în țară, la secțiunea Baziaș, a fost în scădere, având valoarea de 4500 mc/s, sub media multianuală a lunii iulie (5350 mc/s).
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Se știe că beta-carotenul din morcovi este transformat de organism în vitamina A, un antioxidant esențial pentru menținerea sănătății ochilor. Morcovii pot contribui la prevenirea cataractei, degenerescenței maculare și a orbirii nocturne, adică incapacitatea ochilor de a se adapta la întuneric. Încă din copilărie, eram încurajați să consumăm morcovi cruzi, suc sau sirop, datorită beneficiilor lor pentru vedere. Acest remediu naturist nu vindecă afecțiunile oculare existente, dar poate ajuta la prevenirea lor prin suplimentarea naturală a vitaminei A.
Ingrediente necesare pentru preparare
-
500 g morcovi
-
500 g lămâi cu coajă
-
Miere polifloră (suficientă pentru a acoperi amestecul de morcovi și lămâi)
Mod de preparare
-
Curățați morcovii de coajă și dați-i pe răzătoarea fină. Puneți morcovii rași într-un borcan de sticlă cu închidere ermetică.
-
Tocați lămâile mărunt, inclusiv coaja, și adăugați-le peste morcovii rași în borcan.
-
Acoperiți amestecul cu miere polifloră până când este complet acoperit.
-
Închideți borcanul ermetic și lăsați-l la frigider timp de 10 zile pentru a se macera.
Administrare
Consumați o lingură din amestec de trei ori pe zi, cu 30 de minute înainte de mese. Pe durata tratamentului, evitați consumul de alcool.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un incendiu de proporții a izbucnit în dimineața zilei de sâmbătă, 13 septembrie 2025, la Penitenciarul Găești din județul Dâmbovița, provocând panică și necesitând intervenția rapidă a autorităților. Incidentul, raportat în jurul orei 07:55 prin apel la numărul unic de urgență 112, a fost cauzat de flăcări care s-au extins rapid prin tubulatura de ventilație a clădirii, generând un fum dens care a inundat spațiile interioare.
Aproximativ 200 de deținuți și membri ai personalului au fost evacuați de urgență pentru a evita intoxicarea cu fum sau alte pericole. Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Dâmbovița a intervenit prompt cu mai multe autospeciale de stingere, reușind să lichideze incendiul și să înceapă operațiunile de ventilare și înlăturare a efectelor negative. Din informațiile disponibile, nu au fost raportate victime, iar autoritățile continuă să investigheze cauzele exacte ale incendiului.
Acest incident ridică întrebări cu privire la siguranța infrastructurii închisorilor din România, mai ales în contextul altor evenimente similare din trecut, cum ar fi incendiile de la penitenciarele Satu Mare sau Poarta Albă. Ancheta în curs va clarifica dacă au existat deficiențe în sistemele de prevenție sau dacă incidentul a fost provocat intenționat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ciocănitoarea cu creastă blondă (Campephilus principalis), cunoscută și sub denumirea de ciocănitoare cu cioc de fildeș, este una dintre cele mai fascinante și enigmatice păsări din istoria ornitologiei. Această specie, odată răspândită în pădurile bătrâne din sud-estul Statelor Unite și în Cuba, a fost considerată dispărută, dar continuă să stârnească interes datorită posibilelor observații neconfirmate și a statutului său iconic.
Caracteristici
Ciocănitoarea cu creastă blondă era o pasăre de dimensiuni impresionante, cu o lungime de aproximativ 48-51 cm și o anvergură a aripilor de până la 76 cm. Avea un penaj predominant negru, cu accente albe pe aripi și o creastă roșie distinctivă la masculi, în timp ce femelele aveau o creastă neagră sau brună. Ciocul său lung și robust, de un alb-ivoriu, era perfect adaptat pentru a săpa în lemnul copacilor în căutarea larvelor de insecte, în special gândaci de lemn. Zborul său era puternic, iar ciocănitul său ritmic, adesea descris ca un sunet dublu caracteristic, putea fi auzit de la distanțe mari.
Habitat
Această specie prefera pădurile de foioase și mlaștinile cu arbori bătrâni, unde găsea hrană abundentă și locuri potrivite pentru cuibărit. În Statele Unite, era întâlnită în regiuni precum Louisiana, Arkansas, Florida și Mississippi, în timp ce în Cuba populația sa era limitată la pădurile montane. Defrișările masive din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au distrus mare parte din habitatul său, contribuind la declinul populației.
Comportament
Ciocănitoarea cu creastă blondă era o specie solitară sau trăia în perechi, fiind extrem de teritorială. Se hrănea în principal cu larve de coleoptere găsite sub scoarța copacilor, dar consuma și fructe sau semințe ocazional. Cuiburile sale erau săpate în trunchiurile copacilor bătrâni, adesea la înălțimi considerabile, iar femela depunea 2-5 ouă albe, clocite de ambii părinți.
Statut și dispariție
Considerată extinctă de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) din 1994, ciocănitoarea cu creastă blondă a fost văzută ultima dată în mod verificabil în anii 1940 în SUA și în 1987 în Cuba. Cu toate acestea, în 2004, o observație raportată în Arkansas a reaprins speranțele, deși dovezile nu au fost considerate suficiente pentru a confirma supraviețuirea speciei. Factori precum pierderea habitatului, vânătoarea și utilizarea pesticidelor au contribuit la dispariția sa. În prezent, specia este clasificată ca fiind în pericol critic sau extinctă, dar rămâne un simbol al conservării și al impactului uman asupra naturii.
Ciocănitoarea cu creastă blondă a inspirat numeroase legende și povești, fiind considerată un „Sfinx al pădurilor” datorită rarității sale. De asemenea, a servit ca model pentru celebrul personaj de desene animate Woody Woodpecker, care a popularizat imaginea ciocănitorii cu creastă roșie. Eforturile de conservare continuă să fie susținute de organizații care speră să descopere eventuale populații ascunse, deși șansele sunt minime.
Ciocănitoarea cu creastă blondă rămâne un simbol al frumuseții fragile a naturii și al consecințelor acțiunilor umane asupra biodiversității. Povestea sa este o chemare la acțiune pentru protejarea habitatelor naturale și a speciilor vulnerabile, înainte ca acestea să devină doar o amintire.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Remediu naturist cu morcovi și miere pentru o vedere mai bună
Foc și fum la Penitenciarul Găești: 200 de deținuți evacuați în plină criză
Ciocănitoarea cu creastă blondă: Fantoma pădurilor pierdute
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
