Un proiect de lege inițiat de Ministerul Dezvoltării propune ca datoriile românilor către ANAF și către direcțiile locale de taxe să devină informații publice, accesibile online. Documentul, aflat în dezbatere de câteva luni, prevede publicarea unor liste detaliate atât cu persoanele care au restanțe fiscale, cât și cu cele care își achită taxele la timp.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat că măsura este deja aplicată în mai multe state europene – precum Spania, Grecia, Slovenia, Irlanda și Ungaria – și ar reprezenta un instrument de transparență, dar și de presiune publică asupra celor care nu își respectă obligațiile fiscale.
„Este o măsură corectă, în primul rând pentru contribuabilii care, cu bună‑credință, își plătesc impozitele an de an. E și o formă de transparență și presiune publică pentru cei care nu plătesc”, a declarat ministrul.
În prezent, astfel de informații sunt considerate secret fiscal, iar listele publice includ doar firme și instituții cu restanțe. Publicarea numelor persoanelor fizice ar reprezenta, astfel, o schimbare majoră.
Ce prevede proiectul de lege
Conform propunerii, ANAF ar urma să publice liste cu persoanele fizice care au datorii la stat, după modelul actual al restanțelor companiilor. Printre cei vizați se numără persoane cu venituri din chirii, tranzacții cu criptomonede sau alte activități impozabile, dar care nu și-au achitat obligațiile fiscale.
În paralel, autoritățile fiscale vor publica și o listă a contribuabililor fără restanțe, iar primăriile vor afișa separat numele celor care nu și-au plătit taxele locale pentru locuințe, terenuri sau autoturisme.
Controverse privind protecția datelor
Măsura ridică însă întrebări legate de respectarea legislației privind datele personale. Avocatul Radu Cătălin Pavel a explicat, pentru Știrile Pro TV, că publicarea unor astfel de informații poate intra în conflict cu normele GDPR și poate genera riscuri de stigmatizare socială, afectând inclusiv locurile de muncă sau colaborările profesionale ale persoanelor vizate.
Cseke Attila susține însă că modelul este compatibil cu legislația europeană: „În alte țări se poate, putem și noi, cu GDPR cu tot”.
Ultima listă publică a datornicilor persoane fizice a fost publicată de ANAF în urmă cu aproximativ zece ani, incluzând atunci și nume cunoscute din administrația locală și centrală. Ulterior, aceste informații au fost reclasificate ca date protejate.
