Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 2°C | Anul XI Nr. 541

Știri

Spitalul Județean de Urgență Călărași a rămas fără conducere| Didilescu și Militaru și-au dat demisia

Published

on

  • Conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă “Dr. Pompei Samarian” şi-a depus demisia. Vineri, 3 martie, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Călăraşi, Vasile Iliuţă, a găsit pe birou demisiile lui Silviu Didilescu, managerul unităţii spitaliceşti, şi a lui Marius Militaru, preşedintele Consiliului de Administraţie al Spitalului Judeţean. Pentru preluarea interimatului se vehiculează numele fostului prefect al judeţului Călăraşi, Emil Muşat.
  • Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, Vasile Iliuţă, a declarat că nu ştie motivul pentru care cei doi au recurs la acest gest. “Nu ştiu ce motiv au avut. Probabil a fost presiunea prea mare pe umerii lor. Trebuia să se ocupe de reorganizarea spitalului şi contractarea serviciilor cu CAS. În momentul de faţă nu am decis cine va prelua interimatul. Emil Muşat ar fi una dintre variantele propuse”, a spus Iliuţă. Emil Muşat este actualul director de cabinet al preşedintelui CJ Călăraşi, Vasile Iliuţă. Emil Muşat are experienţă în domeniu, ocupând de-a lungul timpului funcţia de director executiv la Casa de Asigurări de Sănătate şi manager la Spitalul Ministerului de Justiţie.
  • Emil Muşat: “Va urma o perioadă un pic mai dificilă”
  • “Dacă voi fi nominalizat, voi accepta să preiau funcţia de manager interimar pe o perioadă de şase luni, până la scoaterea postului la concurs. Va fi o sarcină grea, ţinând cont de faptul că începe perioada de contractare a serviciilor medicale cu CAS. Va urma o perioadă un pic mai dificilă, mai ales că, în momentul de faţă, spitalul nu mai are nici director economic. Doamna Chivulescu şi-a înaintat demisia zilele trecute”, a afirmat Emil Muşat.
  • Marius Militaru, director în Consiliul Judeţean?
  • Marius Bogdan Militaru l-a înlocuit pe Rareş Ionescu, ocupând de luna trecută funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Spitalului Judeţean de Urgenţă “Dr. Pompei Samarian” Călăraşi. Cunoscut drept finul secretarului general al Partidului Naţional Liberal, Cristian Buşoi, Militaru a beneficiat de o maşină Renaul Kadjar, oferită de preşedintele Consiliului Judeţean, chiar dacă nu era angajat al instituţiei. Presa bănăţeană a scris în nenumărate rânduri despre tunuri date de Marius Militaru în Spitalul Judeţean Timişoara şi afaceri dubioase făcute cu Primăria Municipiului Timişoara. Mai mult, Marius Militaru este prins într-un dosar privind retrocedarea unei suprafeţe de teren din Timişoara, aflat în cercetare la Direcţia Naţională Anticorupţie. Mai exact, în anul 2008, Militaru a preluat, contra sumei de 500.000 de lei, de la o femeie din Timişoara, dreptul de creanţă asupra unei suprafeţe de 2,5 hectare de teren. Femeia se chinuia de ani buni să recupereze banii pe proprietate, însă fără succes. Ca prin minune, în doar câteva luni, Marius Militaru a reuşit să recupereze de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor suma de 77 de milioane de lei. Direcţia Naţională Anticorupţie cercetează în acest moment cazul retrocedării. Cu toate acestea, Marius Militaru se bucură de susţinerea şi aprecierea preşedintelui Consiliului Judeţean Călăraşi, Vasile Iliuţă. Mai mult, a umblat zvonul că lui Militaru i se pregătea un post de director în cadrul Consiliului Judeţean, pentru care acesta urma să susţină examen în data de 9 martie 2017.
  • Silviu Didilescu a preluat funcţia de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă “Dr. Pompei Samarian” Călăraşi anul trecut, la începutul lunii decembrie. Interimatul acestuia lua sfârşit abia în luna septembrie a acestui an. Cel mai probabil, Didilescu a renunţat la funcţie mai devreme pentru a putea contracta serviciile medicale la cabinetul său particular. Silviu Didilescu nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere.
  • sursa: Observator de Călărași

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Muzeu, sală de muzică și activități pentru elevi. Ce funcțiuni va avea Palatul Sociocultural după redeschidere

Published

on

Palatul Sociocultural din Călărași nu va fi doar o clădire reabilitată, ci un spațiu viu, dedicat culturii și educației. Autoritățile au explicat că, după finalizarea recepției tehnice, imobilul va găzdui spații muzeale, o sală de muzică și zone destinate activităților educaționale, în special pentru elevi și tineri.

Prefectul județului Călărași, Laurențiu State, a subliniat că destinația clădirii este stabilită prin proiectul de finanțare, care a vizat componenta socio-culturală. Din acest motiv, spațiile nu pot fi folosite aleatoriu, ci trebuie să răspundă clar scopului pentru care a fost realizată investiția.

„Specificul proiectului este unul socio-cultural. Sala de muzică va rămâne sală de muzică, iar spațiile vor fi utilate și folosite conform destinației stabilite”, a explicat prefectul.

Senatorul PSD Daniela Mihai a detaliat modul în care Palatul Sociocultural va fi integrat în viața comunității. Potrivit acesteia, clădirea va include zone muzeale tematice, care vor pune în valoare istoria locală și patrimoniul județului Călărași, dar și spații dedicate evenimentelor culturale și artistice.

„Aici vor fi zone de muzeu, zone în care oamenii să vină să vadă un palat din Bărăgan, construit în jurul anului 1880, pe care îl redăm publicului”, a declarat Daniela Mihai.

Un accent important va fi pus pe componenta educațională. Autoritățile au în vedere colaborări cu Inspectoratul Școlar Județean și cu unitățile de învățământ, astfel încât Palatul Sociocultural să fie inclus în programele școlare și în activitățile desfășurate în cadrul „Săptămânii Altfel” sau al altor proiecte educaționale.

Advertisement

Sala de muzică este gândită ca un spațiu destinat concertelor, recitalurilor și manifestărilor artistice, inclusiv pentru elevii și tinerii talentați din județ. Reprezentanții autorităților au subliniat că aceste spații nu vor rămâne nefolosite, ci vor avea un calendar constant de activități.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Leacul bunicii care te scapă rapid de tusea seacă: siropul magic făcut din bere și zahăr ars

Published

on

Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.

Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):

  • 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
  • 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
  • un borcan curat cu capac

Mod de preparare:

  1. Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
  2. Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
  3. Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
  4. Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
  5. Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.

Administrare:

  • Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
  • Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi

După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.

Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri

Published

on

În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.

Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.

Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.

Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.

Advertisement

Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.

Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading