Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 547

Știri

Senator PSD Nicușor Cionoiu: Riscăm să pierdem forța de muncă. Avem nevoie urgentă de un plan pentru dezvoltarea durabilă a județului Călărași

Published

on

13 oct. 2021

COMUNICAT DE PRESĂ

În cadrul Ședinței Senatului din data de 13.10.2021, domnul senator Nicușor Cionoiu a susținut o declarație politică în care a solicitat următorului Executiv cu puteri depline să vină cu un plan solid pentru combaterea exodului și a depopulării județului Călărași. În alocuțiunea sa, domnul senator Nicușor Cionoiu a explicat că județul Călărași are un potelnțial uriaș de dezvoltare, însă fără un buget generos care să sprijine dezvoltarea durabilă și fără implicare pentru încurajarea parteneriatelor public private, Călărașiul riscă să rămână fără forță de muncă.

DECLARAŢIE POLITICĂ

  • Domnule președinte de ședință
  • Doamnelor și domnilor senatori,

A venit vremea ca județul Călărași să fructifice din plin avantajele competitive pe care le are: poziția geografică a județului la granița cu Bulgaria, existența celor două porturi la Dunăre, atractivitate turistică asemănătoare celei din Delta Dunării, dar și amplasarea strategică la numai 100 km distanță de București și de Constanța.

Avem 5.088 kmp și o populație de 308.655 de locuitori. 38,45% dintre călărășeni trăiesc în mediul urban: Călărași, Oltenița, Budești, Fundulea și Lehliu-Gară și 61,55% în cele 50 de comune din mediul rural. Din aceste date rezultă că nivelul de urbanizare este sub media națională.

Advertisement

În ciuda potențialului uriaș pe care îl avem, Călărașiul are al cincilea cel mai mic PIB din România, după Covasna, Sălaj, Mehedinți și Tulcea.

O analiză comparativă a vieţii economice din zona urbană şi rurală ne arată că cea mai mare parte a agenţilor economici sunt localizaţi în mediul urban (61,07%), în special în Călărași și Oltenița. În mediul rural, zonele cele mai populate din punct de vedere al mediului de afaceri sunt Chirnogi și Modelu, comune care găzduiesc aproximativ 100 de societăți comerciale fiecare.

Din punctul de vedere al cifrei de afaceri cumulate, orașele care se remarcă sunt Călărași și Oltenița, care împreună obțin 59,29% din cifra de afaceri de la nivel județean. La nivel rural, comuna Chirnogi concentrează cea mai mare cifra de afaceri, urmată de comuna Dragalina.

Conform Strategiei de dezvoltare a Călărașiului, domeniile economice cele mai performante în județul Călărași sunt reprezentate de comerț (34,58%) și industria prelucrătoare (30,11% din total Cifră de afaceri).

Dezvoltarea mediului de afaceri poate fi potențată prin crearea unei infrastructuri adecvate pentru susținerea afacerilor: acces la utilități, transport intermodal, parcuri tehnologice, și  poate cel mai important, facilități fiscale atractive pentru investitori. În caz contrar, va crește pericolul disparităților dintre Călărași și celelalte județe din regiune, iar tinerii vor continua să plece din județ. Spre exemplu, în 2019, 1.366 persoane – majoritatea tineri – și-au schimbat domiciliul din județul Călărași în alt județ al țării sau în Municipiul București, iar  202 persoane au părăsit țara.

Advertisement

Pe lângă exodul tinerilor, dezvoltarea județului este amenințată și de legislația națională în continuă schimbare. Lipsa de predictibilitate îngreunează derularea investițiilor majore și pe termen lung, la care se adaugă și deprecierea continua a monedei naționale. O altă amenințare o reprezintă gradul de atractivitate superior al ofertei turistice din zonele din vecinătatea județului. O cauză directă pentru acest dezechilibru o reprezintă fondurile insuficiente alocate de la nivel național pentru dezvoltarea infrastructurii turistice a județului Călărași.

La Călărași avem nevoie de un parteneriat public – privat solid, de dezvoltarea unor parcuri industriale, care să lucreze ca incubatoare de afaceri, de valorificarea potențialului turistic existent: de agrement, cultural, de afaceri, științific, sportiv.

Guvernul trebuie să vină cu un plan privind combaterea exodului și a depopulării, pentru că riscăm ca în județe precum Călărași să nu mai avem forță de muncă. La fel de important este ca Executivul să înțeleagă că trebuie să acorde un buget generos pentru infrastructura Călarașiului, astfel încât acesta să poată țină pasul cu dezvoltarea orașelor vecine din Bulgaria. În caz contrar riscăm ca multe afaceri se se mute acolo.

Vă mulțumesc!

Senator PSD de Călărași

Advertisement

Nicușor CIONOIU

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Yuhina brunneiceps – bijuteria ascunsă a munților Taiwan

Published

on

Pasăre mică, foarte activă, endemică exclusiv Taiwanului. Are un moț castaniu-închis, lung și ridicat, care o face imediat recognoscibilă. Obrajii sunt intens roșcați-ruginii, contrastând frumos cu gâtul și pieptul alb-gălbui. Spatele, aripile și coada sunt cenușiu-maronii, cu o nuanță caldă, discretă.

Trăiește doar în pădurile montane umede și dese, între 1000 și 2500 m altitudine, mai ales în zonele centrale și estice ale insulei. Se mișcă aproape întotdeauna în grupuri mici sau medii, foarte zgomotoase și agitate. Caută insecte, larve, muguri și nectar printre frunze și flori, deseori atârnând cu capul în jos sau sărind rapid din ramură în ramură.

Vocea este clară, ascuțită, insistentă – un țârâit repetat și un fel de „tsii-tsii-tsii” rapid care răsună des prin canion. Se aude de obicei înainte să o vezi. Cuibărește în tufe dese sau copaci joși, cuibul fiind un mic coșuleț compact din fibre vegetale și mușchi.

Una dintre cele mai simpatice și ușor de observat endemice montane din Taiwan, mai ales primăvara și vara târziu.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Cine conduce de azi Poliția Călărași. Numirea oficială a lui Ionel Mătăsaru

Published

on

Schimbare la vârful Inspectoratului de Poliție Județean Călărași. Comisarul-șef Ionel Mătăsaru a fost numit oficial la conducerea IPJ Călărași, potrivit informațiilor confirmate de instituție.

Ionel Mătăsaru vine la Călărași din Poliția Capitalei, unde a ocupat funcția de șef al Secției 18 Poliție București. Înainte de această poziție, a fost adjunct al șefului Secției 7 Poliție – Sector 2, acumulând experiență de conducere într-una dintre cele mai aglomerate structuri din țară.

Parcursul său profesional include și o etapă în teritoriu. În 2022, comisarul-șef Mătăsaru a ocupat funcția de șef al Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Câmpulung, post care a fost ulterior scos la concurs de IPJ Argeș, după plecarea sa din funcție, fapt consemnat în presa locală de la acea vreme.

Numirea sa la conducerea IPJ Călărași vine într-un moment în care inspectoratul se află într-o etapă de reorganizare managerială, iar așteptările sunt ridicate în ceea ce privește combaterea infracționalității și relația Poliției cu comunitatea.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Deputatul AUR de Călărași, Dragoș Coman, critică sancțiunile aplicate după manifestațiile de Ziua Unirii: „Libertatea de exprimare nu trebuie penalizată”

Published

on

Deputatul AUR de Călărași, Dragoș Coman, a reacționat public, printr-o postare pe rețelele sociale, față de amenzile și sesizările penale aplicate unor participanți la manifestațiile organizate de Ziua Unirii Principatelor Române, la Iași și Focșani. Parlamentarul ridică semne de întrebare cu privire la modul în care autoritățile gestionează exprimarea nemulțumirilor civice și avertizează asupra riscului de a limita drepturi fundamentale.

În mesajul său, Dragoș Coman susține că dreptul la liberă exprimare și la protest pașnic reprezintă „o piatră de temelie a democrației” și trebuie protejat, chiar și atunci când opiniile exprimate sunt critice la adresa liderilor politici sau a instituțiilor statului. Potrivit deputatului, critica sau exprimarea nemulțumirii nu pot fi asimilate automat unor acte de violență.

Deputatul AUR atrage atenția că sancțiunile aplicate pentru huiduieli sau proteste pot avea efecte contrare, descurajând participarea publică și alimentând polarizarea socială. „În loc să ne unim, devenim din ce în ce mai divizați”, transmite acesta, subliniind că dialogul și respectul reciproc sunt esențiale pentru coeziunea socială.

În finalul postării, Dragoș Coman face apel la respectarea opiniilor diferite și la construirea schimbărilor prin dialog, nu prin constrângere sau forță, considerând că doar astfel pot fi obținute rezultate durabile în societate.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading