Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 4°C | Anul XI Nr. 542

Știri

Senator PSD Nicușor Cionoiu: Riscăm să pierdem forța de muncă. Avem nevoie urgentă de un plan pentru dezvoltarea durabilă a județului Călărași

Published

on

13 oct. 2021

COMUNICAT DE PRESĂ

În cadrul Ședinței Senatului din data de 13.10.2021, domnul senator Nicușor Cionoiu a susținut o declarație politică în care a solicitat următorului Executiv cu puteri depline să vină cu un plan solid pentru combaterea exodului și a depopulării județului Călărași. În alocuțiunea sa, domnul senator Nicușor Cionoiu a explicat că județul Călărași are un potelnțial uriaș de dezvoltare, însă fără un buget generos care să sprijine dezvoltarea durabilă și fără implicare pentru încurajarea parteneriatelor public private, Călărașiul riscă să rămână fără forță de muncă.

DECLARAŢIE POLITICĂ

  • Domnule președinte de ședință
  • Doamnelor și domnilor senatori,

A venit vremea ca județul Călărași să fructifice din plin avantajele competitive pe care le are: poziția geografică a județului la granița cu Bulgaria, existența celor două porturi la Dunăre, atractivitate turistică asemănătoare celei din Delta Dunării, dar și amplasarea strategică la numai 100 km distanță de București și de Constanța.

Avem 5.088 kmp și o populație de 308.655 de locuitori. 38,45% dintre călărășeni trăiesc în mediul urban: Călărași, Oltenița, Budești, Fundulea și Lehliu-Gară și 61,55% în cele 50 de comune din mediul rural. Din aceste date rezultă că nivelul de urbanizare este sub media națională.

Advertisement

În ciuda potențialului uriaș pe care îl avem, Călărașiul are al cincilea cel mai mic PIB din România, după Covasna, Sălaj, Mehedinți și Tulcea.

O analiză comparativă a vieţii economice din zona urbană şi rurală ne arată că cea mai mare parte a agenţilor economici sunt localizaţi în mediul urban (61,07%), în special în Călărași și Oltenița. În mediul rural, zonele cele mai populate din punct de vedere al mediului de afaceri sunt Chirnogi și Modelu, comune care găzduiesc aproximativ 100 de societăți comerciale fiecare.

Din punctul de vedere al cifrei de afaceri cumulate, orașele care se remarcă sunt Călărași și Oltenița, care împreună obțin 59,29% din cifra de afaceri de la nivel județean. La nivel rural, comuna Chirnogi concentrează cea mai mare cifra de afaceri, urmată de comuna Dragalina.

Conform Strategiei de dezvoltare a Călărașiului, domeniile economice cele mai performante în județul Călărași sunt reprezentate de comerț (34,58%) și industria prelucrătoare (30,11% din total Cifră de afaceri).

Dezvoltarea mediului de afaceri poate fi potențată prin crearea unei infrastructuri adecvate pentru susținerea afacerilor: acces la utilități, transport intermodal, parcuri tehnologice, și  poate cel mai important, facilități fiscale atractive pentru investitori. În caz contrar, va crește pericolul disparităților dintre Călărași și celelalte județe din regiune, iar tinerii vor continua să plece din județ. Spre exemplu, în 2019, 1.366 persoane – majoritatea tineri – și-au schimbat domiciliul din județul Călărași în alt județ al țării sau în Municipiul București, iar  202 persoane au părăsit țara.

Advertisement

Pe lângă exodul tinerilor, dezvoltarea județului este amenințată și de legislația națională în continuă schimbare. Lipsa de predictibilitate îngreunează derularea investițiilor majore și pe termen lung, la care se adaugă și deprecierea continua a monedei naționale. O altă amenințare o reprezintă gradul de atractivitate superior al ofertei turistice din zonele din vecinătatea județului. O cauză directă pentru acest dezechilibru o reprezintă fondurile insuficiente alocate de la nivel național pentru dezvoltarea infrastructurii turistice a județului Călărași.

La Călărași avem nevoie de un parteneriat public – privat solid, de dezvoltarea unor parcuri industriale, care să lucreze ca incubatoare de afaceri, de valorificarea potențialului turistic existent: de agrement, cultural, de afaceri, științific, sportiv.

Guvernul trebuie să vină cu un plan privind combaterea exodului și a depopulării, pentru că riscăm ca în județe precum Călărași să nu mai avem forță de muncă. La fel de important este ca Executivul să înțeleagă că trebuie să acorde un buget generos pentru infrastructura Călarașiului, astfel încât acesta să poată țină pasul cu dezvoltarea orașelor vecine din Bulgaria. În caz contrar riscăm ca multe afaceri se se mute acolo.

Vă mulțumesc!

Senator PSD de Călărași

Advertisement

Nicușor CIONOIU

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Ordonanța Trenuleț 2026: Taxe mai mici pentru firme, austeritate la stat și sprijin pentru vulnerabili

Published

on

Guvernul pregătește adoptarea astăzi, 23 decembrie, a proiectului de Ordonanță de Urgență cunoscut drept „Ordonanța Trenuleț”, care stabilește principalele măsuri fiscal-bugetare pentru anul 2026. Documentul, publicat luni seară în transparență decizională de Ministerul Finanțelor, include un mix de relaxări fiscale pentru mediul de afaceri, reduceri de cheltuieli publice și protecție socială pentru categoriile vulnerabile.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că măsurile sunt agreate în coaliție și vizează un cadru fiscal mai stabil: „Venim cu taxe mai mici și reguli mai simple pentru business, sprijin pentru salariații cu venituri mici, mai puțină birocrație, reguli stricte la banii publici și combaterea evaziunii. Protejăm astfel puterea de cumpărare a celor vulnerabili și menținem echilibrele macroeconomice.”

Principalele măsuri propuse:

  • Salariu minim brut: Crește la 4.325 lei de la 1 iulie 2026. Facilitățile fiscale (scutire impozit și contribuții) se mențin parțial: 300 lei neimpozabili până la 30 iunie 2026, apoi 200 lei până la sfârșitul anului.
  • Impozit minim pe cifra de afaceri (IMCA): Scade de la 1% la 0,5% de la 1 ianuarie 2026.
  • Microîntreprinderi: Cotă unică de 1% la impozitul pe venit.
  • Impozit pe construcții („taxa pe stâlp”): Abrogat începând cu anul fiscal 2027.
  • Impozit pe dividende: Crește la 16% de la 1 ianuarie 2026.
  • Punct de amendă: Majorat la 216,2 lei de la 1 iulie 2026.
  • Cheltuieli publice: Salariile bugetarilor (inclusiv din companii de stat) rămân înghețate al doilea an consecutiv. Se mențin premiile, bonusurile și alte drepturi salariale la nivelul din 2025.
  • Subvenții politice: Reduse cu 10% față de 2025, inclusiv pentru partide și minorități. Sumele forfetare pentru parlamentari scad tot cu 10%.
  • Sănătate: Majorarea punctului pentru serviciul medical la 6,5 lei amânată până la 1 ianuarie 2027.
  • Protecție socială: Ajutorul pentru facturile la energie electrică pentru vulnerabili prelungit până la 31 decembrie 2026.

Ordonanța include și măsuri pentru digitalizarea fiscală (e-Factura, e-TVA) și sprijin pentru primării prin împrumuturi din trezorerie. Impactul bugetar este estimat negativ minor, compensat prin eficientizare ANAF și creșterea colectării.

Dacă va primi toate avizele, ordonanța ar putea fi adoptată chiar astăzi, fundamentând bugetul pe 2026 într-un context de disciplină financiară.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

25 de medalii într-un an: cum a ajuns secția de box CSM Călărași în top 5 național

Published

on

Secția de box a Clubul Sportiv Municipal Călărași a încheiat anul competițional cu un bilanț care o plasează în elita boxului românesc. Cu peste 25 de medalii obținute într-un singur sezon, clubul s-a clasat în top 5 național, într-un clasament care include peste 140 de cluburi afiliate.

Rezultate care vorbesc de la sine

Performanțele sportivilor CSM Călărași au fost obținute la toate nivelurile de vârstă – cadeți, juniori și tineret – atât în competițiile interne, cât și pe plan internațional. Medaliile europene, titlurile naționale și selecțiile în loturile României au consolidat poziția secției ca una dintre cele mai eficiente din țară.

Printre rezultatele care au cântărit decisiv în clasamentul național se numără:

Advertisement
  • titluri de campioni și vicecampioni europeni la categoriile de vârstă U15 și U17;
  • podiumuri constante la Campionatele Naționale;
  • victorii la cupe și turnee internaționale de prestigiu;
  • sportivi convocați în mod constant la loturile naționale.

Strategia din spatele performanței

Conducerea clubului a explicat, în cadrul conferinței de presă de final de an, că succesul secției de box nu este rezultatul unui vârf de formă izolat, ci al unei strategii construite în timp. Accentul a fost pus pe selecția timpurie, disciplină, continuitate și pregătire etapizată, adaptată fiecărei categorii de vârstă.

Un rol central în acest parcurs l-a avut Anghel Georgian Daniel, desemnat Antrenorul Anului la CSM Călărași, pentru rezultatele obținute și pentru capacitatea de a forma sportivi competitivi pe termen lung.

Călărașiul, un nume tot mai prezent în boxul românesc

Clasarea secției de box în top 5 național reprezintă un reper important nu doar pentru club, ci și pentru municipiul Călărași. Într-un context sportiv extrem de competitiv, rezultatele obținute demonstrează că performanța poate fi construită și în afara marilor centre consacrate.

Obiective pentru perioada următoare

Advertisement

Pentru anul viitor, secția de box a CSM Călărași vizează menținerea poziției în elita națională, creșterea numărului de sportivi selecționați la loturile naționale și participări constante la competiții internaționale majore.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Doliu în televiziunea românească: A murit Eugen Roibu, sufletul emisiunii „Pescar Hoinar”, la doar 57 de ani

Published

on

Televiziunea Română este în doliu profund după ce cunoscutul prezentator și realizator Eugen Roibu a încetat din viață la vârsta de 57 de ani. Autorul și gazda emisiunii „Pescar Hoinar”, difuzată neîntrerupt din anul 2003, a fost o figură îndrăgită de milioane de telespectatori pasionați de natură și pescuit.

Cu un stil calm și plin de pasiune, Eugen Roibu a adus în casele românilor peisaje minunate, tehnici de pescuit, povești captivante despre tradiții locale și destinații inedite. Emisiunea sa a devenit un adevărat reper pentru iubitorii de natură, oferind nu doar sfaturi practice, ci și momente de relaxare și conectare cu mediul înconjurător. De-a lungul celor peste două decenii de carieră, a colaborat cu nume mari din domeniu, precum Victor Țăruș și Ștefan Stoica, documentând expediții, competiții și frumusețile apelor românești.

Vestea dispariției sale premature a întristat colegii, prietenii și fanii, care îl amintesc ca pe un om dedicat, cu o voce inconfundabilă și o dragoste nemărginită pentru deltă și pescuitul la știucă. „A plecat să pescuiască alte ape”, au scris apropiații, exprimându-și durerea și recunoștința pentru moștenirea lăsată. Dumnezeu să-l odihnească în pace, iar condoleanțe familiei îndurerate.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading