Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 21°C | Anul XI Nr. 524

Știri

Senator PSD Nicușor Cionoiu: Riscăm să pierdem forța de muncă. Avem nevoie urgentă de un plan pentru dezvoltarea durabilă a județului Călărași

Published

on

13 oct. 2021

COMUNICAT DE PRESĂ

În cadrul Ședinței Senatului din data de 13.10.2021, domnul senator Nicușor Cionoiu a susținut o declarație politică în care a solicitat următorului Executiv cu puteri depline să vină cu un plan solid pentru combaterea exodului și a depopulării județului Călărași. În alocuțiunea sa, domnul senator Nicușor Cionoiu a explicat că județul Călărași are un potelnțial uriaș de dezvoltare, însă fără un buget generos care să sprijine dezvoltarea durabilă și fără implicare pentru încurajarea parteneriatelor public private, Călărașiul riscă să rămână fără forță de muncă.

DECLARAŢIE POLITICĂ

  • Domnule președinte de ședință
  • Doamnelor și domnilor senatori,

A venit vremea ca județul Călărași să fructifice din plin avantajele competitive pe care le are: poziția geografică a județului la granița cu Bulgaria, existența celor două porturi la Dunăre, atractivitate turistică asemănătoare celei din Delta Dunării, dar și amplasarea strategică la numai 100 km distanță de București și de Constanța.

Avem 5.088 kmp și o populație de 308.655 de locuitori. 38,45% dintre călărășeni trăiesc în mediul urban: Călărași, Oltenița, Budești, Fundulea și Lehliu-Gară și 61,55% în cele 50 de comune din mediul rural. Din aceste date rezultă că nivelul de urbanizare este sub media națională.

Advertisement

În ciuda potențialului uriaș pe care îl avem, Călărașiul are al cincilea cel mai mic PIB din România, după Covasna, Sălaj, Mehedinți și Tulcea.

O analiză comparativă a vieţii economice din zona urbană şi rurală ne arată că cea mai mare parte a agenţilor economici sunt localizaţi în mediul urban (61,07%), în special în Călărași și Oltenița. În mediul rural, zonele cele mai populate din punct de vedere al mediului de afaceri sunt Chirnogi și Modelu, comune care găzduiesc aproximativ 100 de societăți comerciale fiecare.

Din punctul de vedere al cifrei de afaceri cumulate, orașele care se remarcă sunt Călărași și Oltenița, care împreună obțin 59,29% din cifra de afaceri de la nivel județean. La nivel rural, comuna Chirnogi concentrează cea mai mare cifra de afaceri, urmată de comuna Dragalina.

Conform Strategiei de dezvoltare a Călărașiului, domeniile economice cele mai performante în județul Călărași sunt reprezentate de comerț (34,58%) și industria prelucrătoare (30,11% din total Cifră de afaceri).

Dezvoltarea mediului de afaceri poate fi potențată prin crearea unei infrastructuri adecvate pentru susținerea afacerilor: acces la utilități, transport intermodal, parcuri tehnologice, și  poate cel mai important, facilități fiscale atractive pentru investitori. În caz contrar, va crește pericolul disparităților dintre Călărași și celelalte județe din regiune, iar tinerii vor continua să plece din județ. Spre exemplu, în 2019, 1.366 persoane – majoritatea tineri – și-au schimbat domiciliul din județul Călărași în alt județ al țării sau în Municipiul București, iar  202 persoane au părăsit țara.

Advertisement

Pe lângă exodul tinerilor, dezvoltarea județului este amenințată și de legislația națională în continuă schimbare. Lipsa de predictibilitate îngreunează derularea investițiilor majore și pe termen lung, la care se adaugă și deprecierea continua a monedei naționale. O altă amenințare o reprezintă gradul de atractivitate superior al ofertei turistice din zonele din vecinătatea județului. O cauză directă pentru acest dezechilibru o reprezintă fondurile insuficiente alocate de la nivel național pentru dezvoltarea infrastructurii turistice a județului Călărași.

La Călărași avem nevoie de un parteneriat public – privat solid, de dezvoltarea unor parcuri industriale, care să lucreze ca incubatoare de afaceri, de valorificarea potențialului turistic existent: de agrement, cultural, de afaceri, științific, sportiv.

Guvernul trebuie să vină cu un plan privind combaterea exodului și a depopulării, pentru că riscăm ca în județe precum Călărași să nu mai avem forță de muncă. La fel de important este ca Executivul să înțeleagă că trebuie să acorde un buget generos pentru infrastructura Călarașiului, astfel încât acesta să poată țină pasul cu dezvoltarea orașelor vecine din Bulgaria. În caz contrar riscăm ca multe afaceri se se mute acolo.

Vă mulțumesc!

Senator PSD de Călărași

Advertisement

Nicușor CIONOIU

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași: „Serviciul farmaceutic de noapte este un serviciu public și ar trebui susținut de autorități”

Published

on

În urma publicării materialului despre lipsa farmaciilor de gardă din municipiul Călărași, redacția Călărași Press a primit un punct de vedere din partea farmacistului Postelnicu Doru, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași.

Reamintim că, în discuția avută cu redacția noastră, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a subliniat faptul că farmaciile nu își permit să asigure program non-stop doar din resurse proprii, iar gărzile de noapte ar trebui tratate drept un serviciu public, sprijinit financiar de autoritățile locale și de Ministerul Sănătății.

Exemplul Bulgariei: cum sprijină statul farmaciile

Pentru a identifica soluții concrete, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a solicitat informații oficiale de la Uniunea Farmaceutică din Bulgaria. Într-un document transmis de președintele acesteia, Dimitar Marinov, sunt prezentate măsuri aplicate peste Dunăre pentru a susține continuitatea serviciilor farmaceutice.

Advertisement

Printre acestea:

  • Sprijin financiar direct pentru farmaciile deschise 24/7 sau pentru cele aflate în zone izolate.
  • Plăți suplimentare pentru serviciile de eliberare a medicamentelor compensate, de până la 15% din valoarea produsului (nu mai mult de 12,50 euro).
  • Reguli clare de adaos comercial, diferențiate în funcție de prețul medicamentului, pentru a asigura un echilibru între sustenabilitate și accesibilitate.
  • Control digitalizat al medicamentelor, care a redus fraudele și concurența neloială.

„În Bulgaria, farmacistul care face gardă de noapte nu mai este lăsat singur să suporte costurile. Statul intervine și compensează financiar acest serviciu public. Este un model pe care și România ar trebui să îl ia în calcul”, a subliniat farmacistul Postelnicu Doru.

În timp ce la Călărași oamenii rămân fără acces la medicamente după ora 23:00, vecinii bulgari au găsit soluții concrete prin care să mențină farmacii deschise non-stop sau să sprijine unitățile aflate în zone greu accesibile.

Întrebarea care rămâne este: cine își va asuma în România rolul de a transforma serviciul farmaceutic de noapte într-un adevărat serviciu public, așa cum se întâmplă deja peste graniță?

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Femeia înjunghiată la Centrul Maternal din Călărași avea plângeri anterioare împotriva fostului concubin. Agresorul a fost arestat preventiv

Published

on

Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Călărași a transmis o precizare privind cazul femeii de 36 de ani, înjunghiată pe 17 august în incinta Centrului Maternal din municipiu, de către fostul său concubin.

Potrivit anchetatorilor, conflictul dintre cei doi a izbucnit spontan, iar bărbatul a agresat-o pe femeie cu un obiect tăietor-înțepător, după care a fugit. Victima a fost transportată de urgență la spital, fiind conștientă la momentul intervenției echipajelor medicale. În cauză s-a deschis dosar penal pentru tentativă de omor.

Polițiștii l-au identificat rapid pe agresor și, în urma probatoriului, acesta a fost prezentat procurorilor și apoi Tribunalului Călărași, care a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile.

Existau sesizări anterioare

Advertisement

IPJ Călărași a verificat și antecedentele conflictului. În octombrie 2024, victima a apelat 112 reclamând neînțelegeri cu fostul partener privind custodia copiilor. Incidentul nu a implicat violență fizică, fiind vorba despre o ceartă verbală.

Câteva zile mai târziu, femeia a depus o sesizare scrisă la poliție, solicitând emiterea unui ordin de protecție. În urma evaluării riscului, s-a concluzionat că nu exista un pericol iminent, iar documentul a fost semnat de victimă pe propria răspundere. Totuși, i s-a oferit formularul-tip pentru a cere ordin de protecție în instanță.

Ulterior, în decembrie 2024, a fost deschis un dosar penal pentru violență în familie și amenințare, înaintat unității de parchet competente.

IPJ: „Violența domestică, prioritate zero”

Poliția Călărași precizează că în prezent se desfășoară verificări interne privind modul de gestionare a cazului din 2024. „Reamintim faptul că infracțiunile de violență în familie sunt tratate cu responsabilitate de polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Călărași, fiind considerate prioritate zero”, se arată în comunicat.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Semnificația istorică a zilei de 20 august

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

917 – În bătălia de la Acheloos, țarul Simeon I al Bulgariei înfrânge decisiv o armată bizantină.

1000 – Sfântul Ștefan întemeiază statul maghiar. Ziua este sărbătorită ca zi națională în Ungaria.

1469 – Bătălia de la Lipnic, pe Nistru: Ștefan cel Mare a învins oastea tătară.

Advertisement

1741 – Exploratorul danez Jonas Vitus Behring, aflat in serviciul Rusiei, a descoperit Alaska.

1749 – A început domnia fanariotă a lui Constantin Racoviţă în Moldova.

1779 – S-a născut chimistul și mineralogul Jöns Jakob Berzelius, unul dintre creatorii chimiei moderne (m. 7 august 1848).

1839 – A fost înființată, de către studenții români aflați la studii la Paris, “Societatea pentru învățătură poporului român”, care a contribuit la dezvoltarea conștiinței naționale românești.

1833 – S-a născut Benjamin Harrison, a fost cel de-al douăzeci și treilea președinte al Statelor Unite ale Americii pentru un singur mandat între 1889 și 1893.

Advertisement

1864 – S-a născut Ionel I.C.Brătianu, președinte al Partidului Național Liberal, de mai multe ori ministru și prim-ministru (m. 1927), membru de onoare al Academiei Române; (m. 24 noiembrie 1927).

1866 – Președintele Andrew Johnson declară oficial Războiului Civil American încheiat.

1870 – S-a născut fiica regelui Carol I şi a Elisabetei, Maria, singurul copil al familiei regale; a încetat din viață de scarlatină la vârsta de 3 ani.

1872 – A încetat din viață scriitorul Dimitrie Bolintineanu, participant la revoluția de la 1848.

1873 – S-a născut medicul internist și balneolog Anibal Theohari; a pus bazele balneologiei moderne în țara noastră.

Advertisement

1902 – A avut loc primul meci de fotbal în România, la Timișoara, între echipele orașelor Timișoara și Lugoj.

1914 – Primul Război Mondial: Forțele germane ocupă Bruxellesul.

1917 – A murit Johann Friedrich Wilhelm Adolf von Baeyer, chimist german, laureat al Premiului Nobel.

1940 – Lev Troţki (Lev Davidovici Bronstein), figură proeminentă a revoluției din 1905 – 1907 și din 1917, creatorul Armatei Roșii și tovarăș al lui Lenin în revoluția bolșevică din Rusia.

1941 – Al Doilea Război Mondial: Începe asediul german asupra orașului Leningrad.

Advertisement

1944 – Al Doilea Război Mondial: Începe Bătălia pentru România cu o ofensivă majoră a Uniunii Sovietice.

1945 – S-a născut Cristian Gaţu, unul dintre cei mai mari handbaliști români … si o poveste.

1950 – S-a stins din viață, la Sighet, Constantin I. C. (Dinu) Brătianu. (n. 1866).

1968 – Invazia Cehoslovaciei – Forțe militare ale Tratatului de la Varşovia (cu exceptia Romaniei, respectiv Uniunea Sovietică, RDG, Polonia, Ungaria și Bulgaria) au invadat Cehoslovacia, punând capăt perioadei de liberalizare a regimului comunist din această țară, cunoscută sub numele de “Primăvara de la Praga”.

1968 – Pe poarta uzinei de la Colibași (Pitești) a ieșit primul autoturism românesc, Dacia 1100.

Advertisement

1970 – A avut loc vizita lui Nicolae Ceaușescu în URSS unde participă la Moscova la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor membre ale Tratatului de la Varșovia.

1977 – NASA a lansat sonda Voyager 2.

1981 – Intră în vigoare acordul de încetare a atacurilor irakiene împotriva Iranului. Conflictul s-a soldat cu 300.000 de morți în rândul irakienilor.

1991 – Parlamentul eston și-a proclamat independența de stat a Estoniei, independență care a fost recunoscută de URSS la 6.09.1991. Statul independent Estonia a fost cotropit de URSS la 6.08.1940 si transformat în republica sovietică.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading