La zi
Semnificația istorică a zilei de 9 mai
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1502 – Cristofor Columb părăsește Spania pentru cea de-a patra și ultima călătorie către „Lumea Nouă”.
1805 – A murit Friedrich von Schiller, dramaturg, poet, prozator, estetician și istoric literar german.
1837 – S-a născut inginerul si industriașul german Adam Opel. (d. 8 septembrie 1895). A fondat compania germană constructoare de automobile Adam Opel Gmbh cu sediul la Russelsheim, oraș în care el s-a născut și a murit.
1850 – A încetat din viata chimistul si fizicianul francez Joseph Louis Gay-Lussac.
1877 – Ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a declarat, în plenul Parlamentului, în numele guvernului, că România rupe legăturile cu Turcia si se declară independentă.
1895 – S-a născut Lucian Blaga, poet, dramaturg, filozof și eseist român.
1918 – A decedat George Coșbuc, poet român ardelean.
1931 – A murit Albert Abraham Michelson, fizician de origine germană, laureat al Premiului Nobel.
1935 – Se deschidea, până la data de 9 iunie, printr-o ceremonie solemnă în Parcul Carol, prima ediție a Festivalului “Luna Bucureștilor”, desfășurat sub îndrumarea primarului Capitalei Alexandru Donescu.
1946 – Regele Victor Emmanuel III al Italiei abdică și este succedat de Humbert II. În scurt timp Italia devine în urma unui referendum republică.
1949 – Rainier al III-lea de Monaco a devenit Prinț de Monaco.
1950 – Robert Schuman, ministrul de externe al Franței, propune formarea Comunității Europene a Cărbunelui si Otelului, considerata precursoarea Uniunii Europene.
1955 – Republica Federală Germania intră în NATO.
1956 – Prima ascensiune pe Manaslu, Nepal al optulea munte ca înălțime din lume, de către o echipă japoneză.
1974 – Comitetul juridic al Camerei Reprezentanților din SUA începe audierea martorilor în vederea declanșării procedurii de destituire a președintelui Richard Nixon.
1978 – Fostul prim-ministru italian creștin democrat Aldo Moro (n. 1916), a fost ucis după 55 de zile de la răpire de către grupul terorist “Brigăzile Roșii” (Brigate Rosse), o organizație teroristă extremista italiană de sorginte marxistă.
1979 – La cea de-a XII-a ediție a Campionatului european de gimnastică de la Copenhaga, Nadia Comăneci câștigă, pentru a treia oară consecutiv, titlul european absolut și intră în posesia trofeului – performanță unică în istoria competiției.
1990 – În Piața Universității, 68 oameni fac greva foamei pentru susținerea Punctului 8 al Proclamației de la Timișoara.
1994 – Nelson Mandela este ales primul președinte de culoare al Africii de Sud.
1994 – Senatul SUA aproba aderarea României la Alianța Nord–Atlantică.
2003 – Vizita Prințului Charles al Marii Britanii, în România.
2003 – A avut loc o premieră mondială medicală la Clinica de Urologie și Transplant Renal din Cluj: un bărbat a fost operat concomitent în partea stângă și în partea dreaptă a corpului, folosindu-se o singură cale de acces. Cei doi medici care au condus operațiile sunt profesorul Mihai Lucan și profesorul Ralph Senner, însoțit de robotul Aesop.
2004 – Ahmat Abdulhamidovici Kadîrov, fost muftiu șef al Republicii Cecene Icikeria în anii 1990, a fost asasinat.
2019 – La Sibiu a avut loc Summitul informal al șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Amenzi de până la 1 milion de lei pentru munca la negru. Reguli mult mai dure pentru angajatori, din decembrie 2025
Regimul sancțiunilor pentru munca la negru se schimbă radical în România. Începând cu 18 decembrie 2025, angajatorii care folosesc persoane fără contract individual de muncă riscă amenzi uriașe, cuprinse între 40.000 și 1.000.000 de lei, potrivit noilor reglementări anunțate în contextul întăririi controalelor pe piața muncii.
Noua legislație elimină plafonul anterior de 200.000 de lei, aplicabil până acum în cazul sancțiunilor cumulate. Astfel, chiar și un singur angajat depistat fără forme legale poate genera o amendă dublă, fără a mai exista o limită maximă care să protejeze angajatorul.
O altă noutate majoră vizează activitatea inspectorilor de muncă. Aceștia vor fi dotați cu body-cam-uri, având dreptul de a înregistra controalele fără consimțământul angajatorului sau al persoanelor verificate. Înregistrările vor fi stocate pentru o perioadă de minimum șase luni, putând fi folosite ca probe în eventuale litigii sau anchete.
Mesajul autorităților este unul ferm: toleranța față de munca la negru devine zero, iar riscurile financiare și legale pentru angajatori cresc semnificativ. Într-un context în care controalele sunt anunțate ca fiind mai frecvente și mai stricte, specialiștii avertizează că prevenția și informarea nu mai sunt opționale, ci esențiale pentru supraviețuirea oricărui business.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Gripa lovește crunt România: primul deces confirmat chiar de Crăciun – o femeie de 88 de ani din Cluj
În ajunul Crăciunului 2025, România primește o veste dureroasă din partea autorităților sanitare: primul deces cauzat de gripă în acest sezon rece a fost confirmat oficial. Victima este o femeie în vârstă de 88 de ani din județul Cluj, nevaccinată antigripal și cu afecțiuni medicale preexistente. Virusul identificat – tip A, subtip H3 – este cel care domină în acest moment atât la noi, cât și în mare parte din Europa.
Anunțul vine în contextul unei creșteri explozive a cazurilor: în doar o săptămână (15–21 decembrie), numărul îmbolnăvirilor de gripă clinică s-a dublat, ajungând la 11.174 de cazuri raportate la nivel național. Cele mai afectate zone rămân Bucureștiul și județele Cluj, Iași, Bihor, Botoșani și Neamț. În total, peste 102.000 de infecții respiratorii acute (gripă, IACRS și pneumonii) au fost înregistrate în ultima săptămână raportată, cu o intensitate declarată „crescută” de Ministerul Sănătății și chiar o alertă epidemiologică emisă de INSP.
Tulpina A(H3N2) din acest sezon nu este una obișnuită. Circulă de ceva timp în Europa sub o variantă mai agresivă (subclada K), produce debut brusc, febră foarte mare, dureri musculare intense și complicații respiratorii severe mai ales la vârstnici și persoanele cu boli cronice. Din păcate, tocmai aceste categorii sunt și cele mai puțin vaccinate: până la finalul lunii decembrie, doar puțin peste 1,25 milioane de doze antigripale au fost administrate în toată țara, majoritatea în cadrul campaniilor compensate.
Medicii trag un semnal de alarmă: valul abia începe să se contureze, iar perioada sărbătorilor – cu reuniuni familiale, călătorii și spații aglomerate – riscă să accelereze și mai mult răspândirea. Primul deces nu este doar o statistică tristă, ci un avertisment clar: gripa nu iartă atunci când sistemul imunitar este deja slăbit și când protecția prin vaccin lipsește.
Ce putem face concret în următoarele zile?
- Dacă ești în grupa de risc (peste 65 ani, boli cronice, obezitate severă) → mergi de urgență să te vaccinezi, chiar dacă protecția maximă se instalează după 10–14 zile
- Poartă mască în spații închise aglomerate (magazine, transport în comun, biserici)
- Spală-te frecvent pe mâini și evită să-ți atingi fața
- Izolează-te imediat ce apar febră, frisoane, dureri de cap și musculare puternice
- Solicită ajutor medical precoce – antiviralul poate schimba radical evoluția bolii dacă este administrat în primele 48 de ore
Crăciunul acesta vine cu o umbră serioasă peste sănătatea noastră colectivă. Primul deces din sezon ne amintește că, uneori, „doar o gripă” poate fi mult mai mult decât atât.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Rețetele și documentele medicale dispar de pe hârtie! Din august 2026 intră în vigoare super-platforma digitală a sănătății din România
Începând cu august 2026, sistemul medical românesc face un salt uriaș în era digitală. Rețeta electronică, biletul de trimitere, scrisoarea medicală și toate celelalte documente clasice vor dispărea treptat de pe hârtie și vor fi integrate într-o nouă platformă informatică unică, mult mai sigură și modernă.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat la Digi 24 că actuala Platformă Informatică a Asigurărilor Sociale de Sănătate (PIAS), veche de 15 ani și nementenată de aproape un deceniu, va fi înlocuită complet cu un sistem finanțat prin PNRR, aflat deja în execuție tehnică la peste 65%.
Cum va funcționa în practică? Mergi la farmacie doar cu CNP-ul, cardul de sănătate sau noua carte de identitate electronică (toate trei vor fi acceptate în perioada de tranziție). Farmacistul accesează instant prescripția direct în platformă și îți eliberează medicamentele – fără hârtie, fără cerere suplimentară.
Noua platformă va centraliza:
- rețetele electronice
- biletele de trimitere
- scrisorile medicale
- dosarul electronic al pacientului
- istoricul complet al serviciilor medicale
Astfel, peste 95% din birocrația dintre pacienți, medici, farmacii și spitale va fi eliminată.
Autoritățile subliniază că vechiul sistem nu mai face față volumului uriaș de utilizatori și solicitări, motiv pentru care această transformare digitală reprezintă cel mai mare proiect de modernizare din istoria sistemului de sănătate românesc. Tranziția va fi graduală, pentru a permite tuturor să se adapteze fără probleme.
Începând din vara lui 2026, interacțiunea cu sistemul medical devine, în sfârșit, simplă, rapidă și… fără hârtii!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Recomandare de carte -„Fantoma” de James Swallow
Cel mai puternic ceai natural antireumatic
Pitta din Sulawesi – bijuteria ascunsă a pădurilor tropicale
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
