Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 23°C | Anul XI Nr. 528

La zi

Semnificația istorică a zilei de 9 mai

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1502 – Cristofor Columb părăsește Spania pentru cea de-a patra și ultima călătorie către „Lumea Nouă”.

1805 – A murit Friedrich von Schiller, dramaturg, poet, prozator, estetician și istoric literar german.

1837 – S-a născut inginerul si industriașul german Adam Opel. (d. 8 septembrie 1895). A fondat compania germană constructoare de automobile Adam Opel Gmbh cu sediul la Russelsheim, oraș în care el s-a născut și a murit.

Advertisement

1850 – A încetat din viata chimistul si fizicianul francez Joseph Louis Gay-Lussac.

1877 – Ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a declarat, în plenul Parlamentului, în numele guvernului, că România rupe legăturile cu Turcia si se declară independentă.

1895 – S-a născut Lucian Blaga, poet, dramaturg, filozof și eseist român.

 1918 – A decedat George Coșbuc, poet român ardelean.

 1931 – A murit Albert Abraham Michelson, fizician de origine germană, laureat al Premiului Nobel.

Advertisement

1935 – Se deschidea, până la data de 9 iunie, printr-o ceremonie solemnă în Parcul Carol, prima ediție a Festivalului “Luna Bucureștilor”, desfășurat sub îndrumarea primarului Capitalei Alexandru Donescu.

1946 – Regele Victor Emmanuel III al Italiei abdică și este succedat de Humbert II. În scurt timp Italia devine în urma unui referendum republică.

1949 – Rainier al III-lea de Monaco a devenit Prinț de Monaco.

1950 – Robert Schuman, ministrul de externe al Franței, propune formarea Comunității Europene a Cărbunelui si Otelului, considerata precursoarea Uniunii Europene.

1955 – Republica Federală Germania intră în NATO.

Advertisement

 1956 – Prima ascensiune pe Manaslu, Nepal al optulea munte ca înălțime din lume, de către o echipă japoneză.

1974 – Comitetul juridic al Camerei Reprezentanților din SUA începe audierea martorilor în vederea declanșării procedurii de destituire a președintelui Richard Nixon.

1978 – Fostul prim-ministru italian creștin democrat Aldo Moro (n. 1916), a fost ucis după 55 de zile de la răpire de către grupul terorist “Brigăzile Roșii” (Brigate Rosse), o organizație teroristă extremista italiană de sorginte marxistă.

1979 – La cea de-a XII-a ediție a Campionatului european de gimnastică de la Copenhaga, Nadia Comăneci câștigă, pentru a treia oară consecutiv, titlul european absolut și intră în posesia trofeului – performanță unică în istoria competiției.

1990 – În Piața Universității, 68 oameni fac greva foamei pentru susținerea Punctului 8 al Proclamației de la Timișoara.

Advertisement

1994 – Nelson Mandela este ales primul președinte de culoare al Africii de Sud.

1994 – Senatul SUA aproba aderarea României la Alianța Nord–Atlantică.

2003 – Vizita Prințului Charles al Marii Britanii, în România.

2003 – A avut loc o premieră mondială medicală la Clinica de Urologie și Transplant Renal din Cluj: un bărbat a fost operat concomitent în partea stângă și în partea dreaptă a corpului, folosindu-se o singură cale de acces. Cei doi medici care au condus operațiile sunt profesorul Mihai Lucan și profesorul Ralph Senner, însoțit de robotul Aesop.

2004 – Ahmat Abdulhamidovici Kadîrov, fost muftiu șef al Republicii Cecene Icikeria în anii 1990, a fost asasinat.

Advertisement

 2019 – La Sibiu a avut loc Summitul informal al șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Elevii de la Clubul Vultech Code Kids, prezenți la Hackathonul de la Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești

Published

on

Biblioteca Județeană Călărași a fost reprezentată, astăzi, la Hackathonul organizat la Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” din Ploiești, prin cursanții Clubului Vultech Code Kids – Ion Andrei și Anghel Casian. Cei doi tineri și-au pus la încercare creativitatea și abilitățile de programare în cadrul unei competiții pline de provocări.

Evenimentul se desfășoară sub coordonarea Fundației Progress, fiind parte dintr-un proiect derulat la nivelul Bibliotecii Județene Călărași de Bogdan Ghiță, coordonatorul Clubului Vultech.

De asemenea, la Hackathon participă și reprezentanți ai Bibliotecii Comunale Dorobanțu – doamnele Kiru Tudorița și Ioana Sava –, alături de copiii din clubul Robo Minds Code Kids.

🔹 Organizatorii subliniază că astfel de competiții reprezintă o oportunitate excelentă pentru tineri de a-și dezvolta competențele digitale, spiritul de echipă și pasiunea pentru tehnologie.
🔹 Toți participanții se bucură de o experiență interactivă, în care învățarea se îmbină cu distracția și inovația.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

DNA zguduie Compania de Apă Brașov și administrația județeană

Published

on

În dimineața zilei de 18 septembrie 2025, liniștea aparentă a administrației publice din Brașov a fost tulburată de o amplă operațiune a Direcției Naționale Anticorupție. Procurorii anticorupție au efectuat 12 percheziții simultane în județele Brașov și Galați, vizând sediul Companiei de Apă Brașov, Consiliul Județean și mai multe adrese private. Ancheta vizează suspiciuni grave de corupție: dare și luare de mită, precum și trafic de influență.

În centrul investigației se află Liviu Cocoș, directorul general al Companiei de Apă Brașov și prim-vicepreședinte al filialei locale PNL. Alături de el, Șerban Constantin Todorică, vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov și secretar general al PNL Brașov, este de asemenea vizat. Potrivit surselor judiciare, rețeaua investigată ar include șase suspecți, printre care un consilier județean, membri ai conducerii companiei și ai administrației locale.

Operațiunea DNA vine pe fondul unor controverse mai vechi legate de remunerațiile exorbitante din cadrul Companiei de Apă Brașov. Fostul director general ar fi beneficiat de un salariu lunar de peste 70.000 de lei brut, iar contractul său includea o clauză de despăgubire de 400.000 de lei în caz de reziliere abuzivă. Aceste cifre au stârnit indignare publică și au alimentat suspiciuni privind gestionarea fondurilor publice.

Ancheta în desfășurare ridică semne de întrebare asupra modului în care funcțiile publice au fost folosite pentru obținerea de foloase necuvenite. DNA investighează dacă întreaga structură administrativă a fost infiltrată de interese politice și economice, într-un mecanism de influență și recompensă care a afectat transparența și integritatea instituțiilor locale.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Schema de evaziune fiscală de 67 milioane de lei din transportul alternativ din România, demascată de DNA

Published

on

Cinci oameni de afaceri au fost reținuți și trimiși în judecată într-un dosar de evaziune fiscală care a generat un prejudiciu de 67.493.417 lei bugetului de stat, în perioada mai 2022 – ianuarie 2025. Aceștia sunt acuzați că au coordonat un sistem complex de societăți comerciale de transport alternativ, prin care au eludat plata taxelor și contribuțiilor fiscale.

Potrivit rechizitoriului întocmit de Direcția Națională Anticorupție (DNA), inculpații au gestionat 14 societăți comerciale care nu au fost înregistrate în evidențele contabile și nu au declarat veniturile impozabile către autoritățile fiscale. În plus, aceștia ar fi evitat încheierea contractelor de muncă, plătind salariile șoferilor „la negru”. Sistemul a implicat peste 1.000 de șoferi colaboratori, atrași de veniturile mai mari obținute fără contribuții legale.

Modul de operare era bine pus la punct: șoferii încheiau contracte de comodat, transferând gratuit autoturismele personale către societățile controlate de inculpați, care obțineau autorizațiile necesare de la Autoritatea Rutieră Română (ARR) și înscrierea pe platformele de ride-sharing. Din sumele încasate de la clienți, platformele rețineau un comision de 25%, iar inculpații opreau între 8 și 12%, restul fiind virat șoferilor. Sumele rămase erau retrase în numerar de la bancomate, în special de inculpații G.N.M. și T.A.C., și folosite pentru achiziționarea de imobile, autoturisme de lux, un restaurant și un service auto.

DNA mai precizează că, pentru a ascunde originea ilicită a banilor, între martie 2023 și octombrie 2024, inculpații G.N.M. și C.A.V. au efectuat operațiuni financiare, inclusiv creditarea unor societăți și achiziții de autoturisme. În plus, inculpații aveau legături cu angajați ai platformelor de ride-sharing, care, contra unor sume de bani (112.000 lei și 7.500 lei), ofereau sprijin pentru înregistrarea șoferilor sau deblocarea conturilor acestora.

Advertisement

În iulie 2024, inculpata C.I.N., angajată a unei platforme, l-a avertizat pe G.N.M. despre o anchetă a DNA, acesta transferând rapid majoritatea șoferilor către firmele controlate de T.A.C. Doi dintre inculpați, angajați ai unei firme de ride-sharing, au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției pentru luare de mită și favorizarea infractorului, cooperând cu procurorii și oferind detalii esențiale pentru clarificarea cazului. Tribunalul București a dispus pentru unul dintre aceștia o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu amânarea executării, iar pentru celălalt o amendă penală de 25.500 lei.

Pentru recuperarea prejudiciului, au fost instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor și sumelor de bani ale inculpaților. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București, cu propunerea de menținere a acestor măsuri.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading