La zi
Semnificația istorică a zilei de 9 iunie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACESTĂ ZI:
1534 – Jacques Cartier este primul european care descoperă fluviul Saint Lawrence din America de Nord.
1598 – Tratatul dintre Împăratul Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Romano-German, rege al Boemiei, rege al Ungariei, principe al Transilvaniei (între 1599-1604), si Mihai Viteazul, încheiat la Mânăstirea Dealu. Mihai Viteazul recunoaște suzeranitatea împăratului, care se obliga să-i asigure subsidii pentru întreținerea armatei și recunoaște caracterul ereditar al domniei.
1672 – S-a născut (30 mai s.v.) Țarul Petru I (cel Mare) al Rusiei.
1781 – S-a născut inginerul britanic George Stephenson, care a construit prima cale ferată publică ce utiliza locomotive cu abur.
1815 – S-a semnat actul final al Congresului de la Viena, prin care se stabilea o nouă ordine europeană în urma războaielor napoleoniene. Franța a fost redusă la granițele din 1792: Austria a obținut Galitia, Tirolul, Triestul, Dalmația, Stiria, Lombardia si Veneția; Olanda a primit Belgia.
1848 – Începutul revoluției pașoptiste în Muntenia. A avut loc Adunarea populara de la Islaz (azi comuna in județul Teleorman), ocazie cu care Ion Heliade Rădulescu a citit “Proclamația de la Islaz” (programul Revoluției din Țara Românească) și s-a constituit primul Guvern provizoriu (Ion Heliade Rădulescu, maiorul Christian Tell, Ștefan Golescu, preotul Radu Șapca și căpitanul Nicolae Pleșoianu).
1856 – Vasile Alecsandri a publicat, în gazeta ”Steaua Dunării”, “Hora Unirii” inspirată de vechea ”Hora a Ardealului” (1848), căreia i-a refăcut și lărgit valoarea simbolică.
1870 – A decedat marele scriitor englez Charles Dickens, a cărui operă este reprezentativă pentru curentul realist al literaturii sec. al XIX-lea.
1912 – Moare în urma unui atac de cord la Berlin, I. L. CARAGIALE, dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român.
1930 – Gruparea din Partidul Liberal, condusă de Gheorghe Brătianu, favorabila restaurării carliste, este exclusă din Partidul Național Liberal. Gheorghe Brătianu va forma un partid separat: P.N.L. – Gheorghe Brătianu.
1934 – Personajul de desene animate, Donald rățoiul creat de Walt Disney, debutează pe ecrane în filmul „Găinușa cea înțeleaptă”.
1942 – Se înființează „Centrul de instrucție Sărata”, unde erau trimiși legionarii care se ofereau voluntari pentru front. Mareșalul Antonescu dăduse ordine exprese ca aceștia sa fie trimiși in prima linie a frontului.
1959 – A fost lansat la apă submarinul american “George Washington”, primul submarin dotat cu rachete balistice.
1967 – În timpul Războiului de Șase Zile arabo-israelian, Israelul cucerește de la sirieni Înălțimile Golan.
1978 – A murit Prințul Nicolae de România, al doilea fiu al regelui Ferdinand I al României.
1990 – Prima întrunire a Parlamentului României rezultat in urma alegerilor de la 20 mai 1990 (primele alegeri libere și democratice în România de după al II-lea război mondial) in care electoratul s-a pronunțat asupra președintelui țării prin vot direct, și a celor doua Camere ale Parlamentului, Camera Deputaților si Senatul, prin vot proporțional.
1997 – Regele Mihai și-a reluat turneul european consacrat sprijinirii integrării României în NATO, din primul val, printr-o vizită de cinci zile în Spania.
1999 – Iugoslavia si N.A.T.O semnează un tratat de pace, care pune capăt conflictului armat din Kosovo.
2005 – Muzeul Memorial de la Sighet inaugurează o nouă sală, “Sala 51″ ce va face cunoscută vizitatorilor „Poezia din închisori” compusă de deținuții politici ai sistemului comunist.
2017 – Aflat într-o vizită oficială de șase zile în Statele Unite, președintele Klaus Johannis s-a întâlnit cu președintele Donald Trump la Casa Albă. La finalul discuțiilor care au durat 45 de minute, cei doi oficiali au susținut o declarație de presă comună.
2018 – Simona Halep a câștigat primul său titlu de Mare Slam, la Roland Garros.
2018 – Câteva sute de persoane participă sâmbătă, în Capitală, la “Marșul Diversității“, între care și ambasadorul Marii Britanii la București, Paul Brummell.
2018 – Mitingul organizat de PSD și ALDE în Piața Victoriei din București a scos peste 200.000 de oameni, în stradă împotriva “Statului Paralel”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 26 aprilie 1994, zborul China Airlines 140, operat cu un Airbus A300B4-622R (înmatriculat B-1816), s-a prăbușit în timpul unei tentative de aterizare pe aeroportul din Nagoya, Japonia, marcând cea mai gravă catastrofă aviatică din istoria companiei China Airlines și al doilea cel mai mortal accident aviatic din Japonia, după prăbușirea zborului Japan Airlines 123 din 1985. Din cele 271 de persoane aflate la bord (256 de pasageri și 15 membri ai echipajului), doar 7 pasageri au supraviețuit, toți așezați în rândurile 7-15.
Zborul, care decolase de la Aeroportul Internațional Chiang Kai-shek (astăzi Taiwan Taoyuan) din Taipei, Taiwan, la ora 16:53, a avut un parcurs normal până în apropierea aeroportului din Nagoya. În momentul apropierii finale pentru aterizare pe pista 34, sub control manual al prim-ofițerului Chuang Meng-jung, maneta de „go-around” (TO/GA) a fost declanșată accidental, punând autopilotul în modul de urcare. În loc să dezactiveze autopilotul, echipajul a încercat să corecteze manual traiectoria, împingând manșa în jos, în timp ce autopilotul continua să ridice botul avionului. Această luptă între intervenția umană și automatizare a dus la o pierdere a portanței, avionul intrând în stall aerodinamic și prăbușindu-se pe sol la ora 20:15, în apropierea taxiway-ului E1, la doar câteva sute de metri de pistă. Impactul violent și incendiul ulterior au distrus complet aeronava, livrată companiei în 1991.
Investigația oficială, condusă de Comisia Japoneză de Investigare a Accidentelor Aeriene (JAAIC), a identificat drept cauză principală eroarea echipajului, care nu a dezactivat autopilotul și nu a gestionat corect viteza și comenzile. Totuși, designul sistemului de control al zborului al Airbus A300 a fost, de asemenea, pus sub semnul întrebării. Airbus emisese anterior un buletin de service (SB A300-22-6021) care recomanda modificarea computerelor de control al zborului pentru a dezactiva autopilotul la aplicarea unei forțe de peste 15 kg pe manșă, dar China Airlines nu implementase această modificare, considerând-o neurgentă. Lipsa unui simulator A300 în Taipei și antrenamentul insuficient al piloților au fost factori agravanți.
În urma accidentului, Administrația Aeronautică Civilă din Taiwan a ordonat pe 7 mai 1994 reantrenarea și reevaluarea tuturor piloților de A300-600R de la China Airlines, iar Airbus a reclasificat modificarea buletinului de service ca fiind „obligatorie”. În decembrie 2003, Curtea Districtuală din Nagoya a ordonat companiei China Airlines să plătească despăgubiri de 5 miliarde de yeni pentru 232 de victime, dar a absolvit Airbus de responsabilitate. Supraviețuitorii, printre care și trei copii, au suferit răni grave, iar tragedia a rămas un punct de cotitură în istoria aviației, evidențiind pericolele interacțiunii deficitare între piloți și automatizări.
Memoriale au avut loc în Kasugai, prefectura Aichi, în 2014 și 2024, pentru a comemora victimele la 20, respectiv 30 de ani de la accident. China Airlines a retras numărul de zbor CI140, înlocuindu-l cu CI150, și a continuat să opereze ruta cu aeronave Airbus A330-300.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Cimitirele din Călărași sunt pline: oamenii, îngropați pe alei. Primăria caută soluții de extindere
La Călărași, locurile de veci s-au epuizat. Cu o medie de 60 de înmormântări pe lună și peste 600 pe an, administrația locală se confruntă cu o criză fără precedent: oamenii sunt înmormântați pe aleile cimitirului.
Problema spațiilor din cimitirele municipiului Călărași a atins un punct critic. Primăria este blocată de procedurile legale și nu mai poate face față cererilor. În prezent, defuncții sunt înmormântați direct pe aleile de trecere, o soluție de avarie care stârnește revoltă și nemulțumire printre cetățeni.
Citește: Cimitirul Măgureni: 90 de zile pentru clarificarea locurilor de veci restante. DMSP Călărași avertizează: spațiile neconforme vor fi reatribuite
Potrivit datelor oficiale, anual sunt organizate aproximativ 600 de înmormântări în municipiu, ceea ce înseamnă o medie de 60 pe lună. Fără o extindere urgentă, situația riscă să devină imposibil de gestionat.
Singura variantă luată în calcul de autorități este o extindere cu aproximativ 3.850 mp din zona Obor, teren care ar putea fi transformat în cimitir, dacă procedurile birocratice vor fi deblocate la timp.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 10 septembrie 2025 (miercuri), între orele 16:00 și 20:00, Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) „Barbu Știrbei” al județului Călărași organizează o prezentare de tehnică în Parcul Dumbrava din municipiul Călărași. Acest eveniment face parte din seria de activități dedicate Zilei Pompierilor din România (13 septembrie), o sărbătoare națională care marchează 177 de ani de la eroismul pompierilor în Revoluția de la 1848.
Detalii despre eveniment
- Locație: Parcul Dumbrava, un spațiu public central din Călărași, accesibil gratuit și potrivit pentru familii, copii și public larg.
- Program: De la 16:00 la 20:00, cu demonstrații live și expoziții statice.
- Activități principale:
- Expoziție cu autospeciale de intervenție (mașini de pompieri, ambulanțe SMURD, vehicule pentru descarcerare și intervenții la înălțime).
- Demonstrații practice: Exerciții de stingere a incendiilor, descarcerare simulată, acordare a primului ajutor calificat și utilizarea echipamentelor de protecție.
- Ateliere interactive pentru copii: Lecții de prim ajutor de bază, simulări de evacuare și informare preventivă despre riscuri (incendii, inundații, cutremure).
- Puncte de informare: Distribuire de materiale educaționale și sfaturi de la pompieri privind pregătirea pentru situații de urgență.
- Public țintă: Deschis tuturor – familii, școlari (mai ales în contextul începutului anului școlar pe 8 septembrie 2025), iubitori de tehnică și cetățeni interesați de siguranță publică. Evenimentul este gratuit și nu necesită înscriere prealabilă.
Această prezentare este o tradiție anuală a ISU-urilor din România, organizată în preajma Zilei de 13 septembrie pentru a promova munca pompierilor și a crește conștientizarea publicului față de prevenirea dezastrelor. În 2025, activitățile naționale includ expoziții similare în mai multe județe (de exemplu, în Alba, între 9-13 septembrie, cu ateliere în centre comerciale și piețe publice). Pentru Călărași, locația din Parcul Dumbrava a fost aleasă datorită accesibilității și istoriei parcului de a găzdui evenimente publice (cum ar fi festivaluri culturale sau demonstrații sportive în anii precedenți).
ISU Călărași subliniază că scopul este educațional: să arate cum funcționează echipamentele moderne și să încurajeze populația să descarce aplicația DSU (disponibilă gratuit pe App Store și Google Play) pentru alerte de urgență. În județul Călărași, ISU gestionează anual mii de intervenții, inclusiv incendii, inundații de pe Dunăre și accidente rutiere, iar astfel de evenimente ajută la consolidarea încrederii comunității.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cipru – România: Cine transmite meciul din preliminariile CM 2026
Israelul zguduie Doha: Atac aerian asupra liderilor Hamas declanșează condamnări vehemente din partea Qatarului
1994 – Zborul China Airlines 140: Catastrofa care a zguduit Nagoya
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
