La zi
Semnificația istorică a zilei de 8 iunie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1195 – Împăratul bizantin Isaac al II-lea Angelos a fost orbit și detronat de propriul său frate, Alexios al III-lea Angelos.
1336 – S-a născut Timur Lenk, întemeietorul imperiului turco–mongol al Timurizilor;
1605 – S-a născut regele Filip al IV-lea al Spaniei.
1652 – Au fost întemeiate de către olandezi, primele așezări ale europenilor in Africa de Sud, in provincia Cape, cunoscuta si sub numele de Capul Bunei Speranțe, așa cum au numit-o navigatorii portughezi in 1488.
1820 – A fost descoperită de țăranul Yorgos Kentrotas pe insula Milo din Marea Egee, celebra statuie grecească Venus din Milo.
1828 – S-a născut medicul român de origine franceză Carol Davila .
1829 – A apărut, la București, ”Curierul Romanesc”, primul periodic important in limba romana din Țara Românească, editat de Ion Heliade-Rădulescu.
1866 – Italia și Prusia se aliază împotriva Imperiului Austriac.
1869 – În Basarabia țaristă este aplicată reforma instituțiilor judecătorești.
1880 – A avut loc premiera comediei lui I.L. Caragiale ”D’ale carnavalului” la Teatrul Național din București; piesa a fost publicată în „Convorbiri literare” la 1 mai 1885.
1885 – La București, s-a stins din viață Constantin A. Rosetti, om politic român, jurnalist, fruntaș al Revoluției române de la 1848 din Muntenia, membru fondator al Societății Academice Romane.
1904 – Franța și Marea Britanie au semnat Antanta Cordiala.
1909 – Regele României Carol I a adresat o scrisoare printului Ferdinand de Saxa Coburg prin care recunoștea independența și proclamarea regatului bulgar.
1911 – S-a născut Emil Cioran, scriitor și filosof român, stabilit în Franța.
1918 – A luat ființă, la Iași, Liga Poporului, formațiune politică aflată sub conducerea generalului Alexandru Averescu.
1924 – Lee de Forest a obținut, in SUA, patentul pentru inventarea pick up -ului.
1938 – S-a născut in actuala Republică Gana, Kofi Annan, diplomat african, fost secretar general al ONU (ales la 17 decembrie 1996 și reales la 27 iunie 2001), laureat al Premiului Nobel pentru Pace in 2001.
1946 – A murit Sava Athanasiu, geolog și paleontolog; considerat fondator al școlii românești de stratigrafie; membru de onoare al Academiei Române din 1945 (n. 1861).
1967 – Se constituie Automobil Clubul Român (ACR), care preia atribuțiile Asociației Automobiliștilor din România.
1970 – Inaugurarea Aeroportului Internațional București – Otopeni, acum Aeroportul Internațional “Henri Coandă”.
1973 – A murit pictorul, graficianul, sculptorul si ceramistul spaniol Pablo Picasso.
1993 – Pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, militarii germani au fost autorizați să acționeze în afara granițelor NATO la aplicarea interdicției de survolare a teritoriului Bosniei-Hertegovina, decisă de Națiunile Unite.
1999 – Mii de persoane formează scuturi umane pe trei poduri din Belgrad și Novi Sad pentru a le proteja împotriva raidurilor NATO.
2004 – A fost anunțată descoperirea, pe o fibula de tip romano-bizantin din secolul al VI-lea, a primei imagini reprezentând chipul Mântuitorului Iisus Hristos de pe teritoriul României, în urma unor cercetări arheologice desfășurate in localitatea Davideni din județul Neamț.
2010 – A fost semnat, la Praga, Tratatul ruso-american de reducere a armelor strategice ofensive, START II, de către președintele rus, Dmitri Medvedev, și cel american, Barack Obama; tratatul, care a intrat în vigoare la 5.II.2011, prevede desfășurarea a maximum 1.550 de ogive nucleare de către fiecare din cele două state, reprezentând o reducere cu 30% față de nivelul stabilit prin Tratatul de dezarmare nucleară încheiat în 2002.
2013 – A decedat fostul prim ministru britanic Margaret Thatcher.
2025 – Prăbușirea acoperișului clubului de noapte Jet Set – Acoperișul unui club de noapte din Republica Dominicană s-a prăbușit. Dezastrul a dus la cel puțin 218 decese și 255 de răniți și a necesitat evacuarea medicală a peste 150 de persoane rănite.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Adio plăților cash nelimitate! De la 10 iulie 2027, românii nu mai pot achita cu numerar peste 10.000 de euro în tranzacții comerciale
Românii vor continua să folosească bani cash, însă cu restricții mai stricte pentru sumele mari, începând din vara anului 2027. Uniunea Europeană a introdus un plafon maxim de 10.000 de euro pentru plățile în numerar în tranzacțiile comerciale – adică atunci când cumperi bunuri sau servicii de la firme sau profesioniști. România, ca stat membru, va aplica această regulă obligatoriu, scopul principal fiind combaterea spălării banilor, evaziunii fiscale și finanțării activităților ilegale, pe fondul creșterii plăților electronice.
Ce se schimbă exact și de ce acționează UE? Regulamentul european stabilește un plafon uniform de 10.000 de euro (sau echivalentul în lei) pentru orice plată cash într-o singură tranzacție sau în mai multe operațiuni legate între ele, efectuate către comercianți sau entități profesionale. Banii lichizi nu dispar, dar nu mai pot fi folosiți pentru achiziții de valoare mare „pe loc”, cu bancnote și monede.
Măsura vizează reducerea circuitelor financiare opace, unde numerarul greu de urmărit facilitează activități ilegale precum traficul de droguri, corupția sau finanțarea terorismului. Prin direcționarea sumelor mari către sisteme bancare și plăți digitale, autoritățile pot monitoriza mai eficient fluxurile de bani.
Pentru cetățenii obișnuiți, numerarul rămâne esențial pentru tranzacțiile mici: cumpărături zilnice, piețe, situații fără POS sau conexiune la internet. Mesajul oficial de la Bruxelles este clar – cash-ul nu este interzis, ci limitat la rolul său tradițional.
Limitele actuale în România și impactul noii reguli UE În prezent, conform Legii nr. 70/2015, plățile cash sunt deja plafonate în România:
- Maximum 1.000 de lei/zi de la o persoană fizică spre o firmă;
- Până la 10.000 de lei/zi între persoane fizice;
- Maximum 2.000 de lei/zi la magazinele cash & carry.
Aceste restricții naționale rămân valabile, dar plafonul european de 10.000 de euro devine un „capac” superior general pentru tranzacțiile comerciale. Important: limita UE se aplică în principal plăților către profesioniști (firme, magazine etc.), nu și între persoane fizice private (de exemplu, vânzarea unei mașini între doi particulari poate fi cash fără plafon, conform regulilor europene).
Economiștii avertizează asupra efectelor secundare: în zonele rurale, unde infrastructura digitală este slab dezvoltată, sau pentru persoanele în vârstă obișnuite doar cu numerar, tranziția poate crea dificultăți. Totuși, măsura accelerează digitalizarea economiei, făcând plățile mari mai transparente și mai sigure.
De la 10 iulie 2027, regula devine obligatorie în toată UE, inclusiv în România. Numerarul nu va dispărea din portofele, dar își va pierde treptat poziția dominantă pentru tranzacțiile importante, în favoarea unei economii mai moderne și mai controlate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Fostul Palat Administrativ din Călărași a fost restaurat complet și devine Centru Socio-Cultural al municipiului
Unul dintre cele mai importante monumente istorice ale municipiului Călărași, fostul Palat Administrativ – cunoscut de-a lungul timpului ca sediu al Prefecturii județului – a fost restaurat integral și reintrodus în circuitul public, cu o nouă funcțiune: Centrul Socio-Cultural Călărași.
Proiectul de restaurare a fost finalizat de Compania Națională de Investiții (CNI), cu finanțare asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în colaborare cu antreprenorul CORAL SRL. Lucrările s-au desfășurat pe parcursul a patru ani, în perioada 2021–2025, obiectivul de investiții fiind recepționat în 2025.
Intervenția a vizat recuperarea funcțională și punerea în siguranță a clădirii, dar și adaptarea acesteia la standardele actuale de funcționalitate, siguranță și eficiență energetică, fără a afecta valoarea sa arhitecturală și istorică. Monumentul istoric, clasat cu Cod LMI CL-II-m-A-14665, este considerat una dintre cele mai prestigioase clădiri din Călărași.
Proiectul a fost realizat de o echipă complexă de specialiști membri ai Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI): arhitectul Aurel Ioan Botez, în calitate de șef de proiect, biroul de arhitectură SPA INOVATIONS coordonat de arh. George Bogdan Teodorescu, restauratorul Marian Dăbuleanu pentru componentele artistice, alături de antreprenorul general.
Un nou rol cultural pentru o clădire-simbol
În urma restaurării, corpul central al clădirii va găzdui Muzeul artei și tehnicii, un concept inovator care îmbină arhitectura secolului al XIX-lea cu tehnologia secolului XXI. Muzeul va include instalații tehnologice interactive, menite să ofere vizitatorilor o experiență educațională informală, prin explorarea muzicii și a artei într-un mod dinamic și accesibil.
Totodată, corpul de est al imobilului a fost reconfigurat pentru a funcționa ca spațiu expozițional permanent sau itinerant, iar toate fațadele clădirii au fost restaurate pentru a reda monumentalitatea și specificul arhitectural original. Lucrările au inclus și refacerea rețelelor de utilități, reabilitarea aleilor, completarea fondului vegetal și restaurarea componentelor artistice interioare și exterioare.
O clădire cu peste un secol de istorie
Construit în anul 1898, după planurile arhitectului italian Giussepe Ciconi, Palatul Administrativ a fost destinat încă de la început Instituției Prefectului. De-a lungul timpului, clădirea a adăpostit principalele instituții administrative ale județelor Ialomița și Călărași, precum și structuri administrative și de partid în perioada comunistă, revenind după 1989 la rolul său inițial.
Realizat în stil neoclasic, cu ziduri groase de cărămidă presată, soclu din piatră fasonată și decorațiuni bogate, edificiul a impresionat încă din epocă. Istoricul Nicolae Iorga îl compara, la începutul secolului XX, cu unele dintre cele mai mari clădiri publice din București.
Investiție cu impact local major
Finalizarea acestui proiect este prezentată de autorități ca un exemplu de valorificare a patrimoniului construit și de investiție strategică în infrastructura socio-culturală. Noul Centru Socio-Cultural creează premisele desfășurării de activități culturale, educaționale și comunitare, fiind gândit ca un spațiu al dialogului, incluziunii sociale și dezvoltării locale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Doliu în economia românească: A murit profesorul Mircea Coșea, unul dintre părinții pieței de capital din România
Profesorul doctor Mircea Coșea, unul dintre cei mai apreciați și influenți economiști români, a încetat din viață la vârsta de 83 de ani. Anunțul decesului a fost făcut public de postul Realitatea TV și preluat de mai multe site-uri de știri.
Mircea Coșea a ocupat funcții importante în perioada tranziției României spre economia de piață, inclusiv prim-viceprim-ministru, deputat, membru în Comisia pentru Muncă și Protecție Socială, precum și președinte al Institutului Național de Administrație. El a jucat un rol esențial în crearea pieței de capital românești și a reprezentat țara în negocierile cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.
Ca autor prolific, a publicat manuale de economie, volume de studii și numeroase articole în publicații românești și internaționale.
Născut în 1942, Mircea Coșea a avut o carieră politică activă: între 1990 și 1997 a fost membru PSDR, iar în iunie 1997 a cofondat, alături de Theodor Meleșcanu și Iosif Boda, partidul APR, care a fuzionat ulterior cu PNL în 2002. La 1 ianuarie 2007 a devenit membru al Parlamentului European din partea PNL.
Cariera sa a fost umbrită de controverse: în octombrie 2006, CNSAS a concluzionat că ar fi fost ofițer acoperit al Securității, primind în ianuarie 2007 un verdict de poliție politică. Coșea a negat vehement acuzațiile și a contestat decizia.
În martie 2007, a demisionat din PNL și s-a alăturat grupului parlamentar naționalist Identitate, Tradiție, Suveranitate în Parlamentul European, alături de deputați PRM. Ulterior, în februarie 2008, a aderat la PDL.
Prin contribuțiile sale, Mircea Coșea rămâne o figură cheie în istoria economică post-comunistă a României.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Recomandare de carte – „Chirurgul” de Leslie Wolfe
Dansatoarea cu guler (Myioborus torquatus)
Nicu Gogoașă – Românul salvat de soartă de pe Titanic
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
