Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 4 noiembrie
Ziua de 4 noiembrie, a 308-a zi a anului în calendarul gregorian, a fost martora unor evenimente care au modelat istoria modernă, de la victorii electorale iconice în Statele Unite până la descoperiri arheologice epocale și crize internaționale tensionate. Printre cele mai semnificative: în 2008, Barack Obama devine primul președinte afro-american al SUA, simbolizând un pas uriaș spre egalitate; în 1980, Ronald Reagan este ales al 40-lea președinte, marcând o eră conservatoare; iar în 1922,
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1465 – A decedat Maria Oltea (c. 1405-1407 – d. 4 noiembrie 1465) cunoscută și sub numele de Doamna Oltea, mama lui Ștefan cel Mare.
1520 – După victoria sa asupra regentului suedez Sten Sture cel Tânăr, regele danez Christian al II-lea este încoronat rege al Suediei. Adepților lui Sten Sture li s-a promis o amnistie generală.
1576 – În timpul Războiului de optzeci de ani, soldații spanioli, neplătiți timp îndelungat de regele Philipp al II-lea, pradă orașul belgian Anvers.
1783 – Simfonia nr.36 de W.A.Mozart este interpretata in premiera la Linz, in Austria.
1791 – Confederația de Vest a triburilor indienilor nord-americani, învinge trupele SUA in bătălia de la Wabash, în timpul războiului de rezistenta împotriva expansiunii Statelor Unite in Teritoriile de Nord-Vest, după ce Marea Britanie a cedat aceste ținuturi revoluționarilor americani, in urma Păcii de la Paris (1783).
1847 – Britanicul James Young Simpson descoperă proprietățile anestezice ale cloroformului.
1853 – În timpul Războiulului Crimeii, a avut loc Bătălia de la Oltenița.
Bătălia de la Oltenița a avut loc pe 4 noiembrie 1853, în timpul Războiului Crimeei. Părțile combatante pe de-o parte au fost, armata rusă, iar pe de alta armata otomană condusă de Omar Pașa. Bătălia s-a încheiat cu victorie otomană. Armata rusă s-a retras cu pierderi însemnate. Trupele turcești au traversat pe malul stâng al Dunării, distrugând fortificațiile inamicului.
1856 – În Galați începe prima conferință a puterilor europene privind problemele de navigație pe Dunăre și care înființează Comisia Statelor Riverane Dunării.
1860 – Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a aprobat Legea de organizare a Poliției Române.
1862 – Inventatorul american Richard Gatling brevetează mitraliera.
1872 – S-a născut Barbu Ştirbey, om politic român, președinte al Consiliului de Miniștri; (d. 24.03.1946).
1873 – Americanl John B. Beers a patentat prima coroană dentară din aur.
1873 – Americanul Anthony Iske a patentat mașina de tăiat carne în felii.
1879 – James J. Ritty din Dayton, Ohio patentează prima casă de marcat.
1890 – La Londra a fost inaugurat primului sistem de cale ferată subterană electrificată de metrou. City and South London Railway a fost prima linie de metrou din lume și prima linie a metroului londonez.
1899 – Este publicată celebra carte a lui Sigmund Freud, “Interpretarea viselor”.
1900 – S-a născut Lucreţiu Pătrăşcanu, unul dintre liderii Partidului Comunist Român, ministru al justiției în perioada 1944-1948, avocat, sociolog și economist. A murit la data de 17 aprilie 1954, fiind executat la ordinul lui Gheorghiu -Dej.
1916 – S-a născut Ruth Handler, creatoarea americană a păpușii Barbie şi cofondatoare a concernului „Mattel”, cea mai mare companie de jucării din lume, creată în 1945; (d.28.04.2002).
1918 – Reprezentanții Partidului Țărănesc și al Ligii Poporului Basarabean, au decis unirea partidelor lor.
1918 – A intrat in vigoare armistițiul cerut Italiei de Austrio-Ungaria. In ziua de 3 noiembrie Comandamentul trupelor austro-ungare a trimis o delegație cu un steag alb Comandamentului frontului italian, pentru a-i cere un armistițiu și termenii păcii.Termenii au fost aranjați prin telegraf cu autoritățile Antantei de la Paris și au fost comunicați Austro-Ungariei, iar aceasta i-a acceptat.
1919 – Au avut loc alegeri parlamentare pentru Adunarea Deputaților pe baza votului universal, în care pentru prima oară cetățenii din toate provinciile românești aleg un singur Parlament al României.
1922 – Savantul englez Howard Carter a descoperit mormântul faraonului egiptean Tutankhamon.
1923 – S-a născut magnatul berii olandeze Freddy Heineken, preşedinte al Consiliului General al „Heineken Holding”; (d.03.01.2002).
1924 – Apare la București fondat de Titus Enacovici, cotidianul politic “Cuvântul” (până la 1 ianuarie 1934, apoi de la 1 iunie 1937 – 7 aprilie 1938 si 14 octombrie 1940 – 24 ianuarie 1941).
1924 – În statul american Texas, a fost aleasă prima femeie guvernator, “Ma” Miriam.
1944 – În România este instalat cel de-al doilea guvern condus de generalul Constantin Sănătescu.
1948 – Prima sentință pronunțată de Tribunalul militar internațional pentru Extremul Orient, creat la 19.01.1946 în scopul judecării criminalilor de război japonezi.
1948 – Premiul Nobel pentru literatură este decernat scriitorului englez lui T. S. Eliot.
1951 – S-a născut in comuna Basarabi, jud.Constanta, Traian Băsescu, om politic roman, din 2004 pana in prezent președinte al României
1952 – Este înființată in SUA, Agenția Națională de Securitate (NSA), din subordinea Ministerului Apărării,,însărcinată cu monitorizarea, colectarea si analizarea si decodificarea de informații la nivel global.
1956 – Invadarea Ungariei de către tancurile sovietice și instalarea guvernului contrarevoluționar condus de János Kádár.
1957 – A avut loc accidentul aviatic de pe aeroportul Vnukovo, în urma căruia Grigore Preoteasa, fost ministru de externe, și-a pierde viața. În avion se mai aflau Chivu Stoica și Nicolae Ceaușescu, care au scăpat nevătămați.
1970 – A încetat din viață Tudor Muşatescu, poet, prozator, dramaturg şi umorist: “Titanic Vals”, “…Escu” (n. 22 februarie 1903).
1974 – A avut loc vizita Secretarului de Stat al SUA, Henry Kissinger, la București.
1979 – A început criza ostaticilor americani din Iran. Fundamentaliști islamiști iranieni au pătruns în ambasada SUA și au luat ostatici 90 de persoane.
1980 – Alegerile prezidențiale din SUA: Ronald Reagan îl învinge pe Jimmy Carter în cursa pentru Casa Albă.
2008 – Democratul Barack Obama a fost ales președinte al Statelor Unite ale Americii. Este primul candidat de culoare care câștiga cursa pentru Casa Albă.
2015 – Premierul Victor Ponta își depune mandatul la presiunea protestelor din centrul Bucureștiului. Tot în aceeași zi și primarul Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone își depune mandatul.
2019 – Guvernul condus de Ludovic Orban a fost învestit în plenul reunit al Parlamentului cu 240 de voturi „pentru”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Descoperire șocantă sub apele Bretaniei: Zid uriaș vechi de 7.000 de ani, posibil originea legendei orașului scufundat Ys
Arheologii marini francezi au dezvăluit recent o descoperire uluitoare în largul coastei Bretaniei: un zid submarin masiv, lung de aproximativ 120 de metri, datând din jurul anului 5.800-5.300 î.Hr. Aceasta este cea mai mare structură subacvatică din Franța preistorică, situată la nouă metri adâncime lângă insula Île de Sein.
Zidul, cu o lățime medie de 20 de metri și o înălțime de doi metri, cântărește aproximativ 3.300 de tone și este consolidat cu peste 60 de monoliți mari de granit, dispuși în două linii paralele. Experții cred că ar fi putut servi drept capcană pentru pești (cu monoliții susținând o plasă din crengi) sau ca dig de protecție împotriva creșterii nivelului mării la sfârșitul Epocii de Gheață.
Când a fost construit, zidul se afla pe țărm, între marcajele de maree înaltă și joasă. Astăzi, el este scufundat din cauza creșterii apelor, iar insula Île de Sein s-a redus dramatic ca dimensiune. Descoperirea, inițiată de geologul Yves Fouquet prin analiza hărților sonar în 2017 și confirmată prin scufundări între 2022 și 2024, include și alte structuri mai mici identificate recent.
Arheologul Yvan Pailler subliniază că această construcție impresionantă demonstrează o societate bine organizată, fie de vânători-culegători sedentari mezolitici, fie de primele comunități neolitice. Monoliții seamănă cu menhirele bretone mai târzii, sugerând o transmitere a cunoștințelor tehnice.
Cel mai intrigant aspect: cercetătorii cred că abandonarea bruscă a acestor structuri din cauza inundațiilor ar putea sta la baza legendelor bretone despre orașe scufundate, în special mitul orașului Ys, presupus a fi înghițit de ape în Golful Douarnenez, la doar câțiva kilometri distanță.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ciocănitoarea cu spatele purpuriu (Chrysocolaptes lucidus, cunoscută și sub numele de ciocănitoare cu spatele stacojiu sau flacără mare) este o pasăre impresionantă din familia ciocănitorilor, răspândită în pădurile tropicale din India, Sri Lanka, Filipine, Indonezia și alte regiuni din Asia de Sud-Est. Cu o lungime de aproximativ 30-33 de centimetri, ea se numără printre cele mai mari și mai colorate specii de ciocănitori din zonă.
Masculul adult este deosebit de atrăgător: spatele, târtița și o mare parte din aripi sunt acoperite de un penaj roșu-purpuriu strălucitor, care contrastează frumos cu capul negru-crestat, gâtul alb și burta albicioasă cu dungi negre. Creasta erectă și ciocul puternic completează aspectul său regal. Femela are un colorit similar, dar cu mai puțin roșu intens pe spate și uneori cu creasta mai scurtă.
Aceste păsări preferă pădurile deschise, marginile de junglă, plantațiile și zonele cu copaci înalți, unde își petrec cea mai mare parte a timpului urcând pe trunchiuri și ciocănind ritmic pentru a scoate la iveală larve de insecte, termite și alți nevertebrati ascunși sub scoarță. Dieta lor include și fructe, nuci sau sevă, dar sunt în principal carnivore, jucând un rol important în controlul dăunătorilor forestieri.
Comportamentul lor este energic și zgomotos: sunetul ciocănitului puternic răsună departe, servind atât pentru hrană, cât și pentru comunicare teritorială. Perechile sapă cavități adânci în copaci morți sau vii pentru cuib, unde femela depune 2-3 ouă albe, incubate de ambii părinți.
Deși nu este considerată amenințată global, populațiile locale pot suferi din cauza defrișărilor. Ciocănitoarea cu spatele purpuriu rămâne o prezență vibrantă și vitală în ecosistemele tropicale, o adevărată podoabă a naturii care încântă observatorii cu acele culori aprinse și vitalitatea neobositului ciocănit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
1 decembrie 1955, Montgomery, Alabama
Era o seară rece de joi. Rosa Parks, ostenise după o zi întreagă de lucru la croitorie în magazinul universal Montgomery Fair. Avea 42 de ani, picioarele umflate și o singură dorință: să ajungă acasă.
A urcat în autobuzul liniei Cleveland Avenue, a plătit biletul și s-a așezat pe unul dintre scaunele din zona „neutră” – rândurile din mijloc pe care oamenii de culoare aveau voie să le ocupe doar dacă nu venea niciun pasager alb. Autobuzul s-a umplut încet. La a treia stație au urcat mai mulți albi. Șoferul, James F. Blake (același care, cu 12 ani în urmă, o dăduse jos pe Rosa din autobuz pentru că intrase pe ușa din față), s-a întors și a poruncit:
„Dați-vă mai în spate, negri! Lăsați oamenii ăștia să stea jos.”
Trei persoane de culoare s-au ridicat imediat. Rosa Parks a rămas pe loc. S-a mutat doar puțin, spre geam, ca să elibereze locul de lângă ea. Blake a venit până în dreptul ei.
„Îți dau o ultimă șansă. Ridică-te!”
Rosa l-a privit calm și a spus doar atât:
„Nu.”
În autobuz s-a făcut liniște deplină. Blake a coborât, a sunat la poliție. Au venit doi ofițeri. Unul a întrebat-o:
„De ce nu te ridici?”
„De ce mă împingeți voi pe mine și pe ai mei mereu la spate?” a răspuns ea.
Au arestat-o. I-au pus cătușe, i-au luat amprente, i-au făcut poză de fișă. În noaptea aceea a stat închisă într-o celulă rece. Dar vestea se răspândise deja ca fulgerul prin cartierele de culoare.
A doua zi, o tânără profesoară, Jo Ann Robinson, împreună cu alte femei din Consiliul Politic al Femeilor, au tipărit peste noapte 35.000 de fluturași: „Nu mai călătoriți cu autobuzul luni! O soră de-a noastră a fost arestată pentru că a refuzat să se ridice.” Luni, 5 decembrie, autobuzele din Montgomery au mers aproape goale. A început boicotul care avea să dureze 381 de zile.
Oamenii mergeau pe jos kilometri întregi, făceau cu rândul mașinile, organizau taxiuri neoficiale. Bisericile au devenit centre de coordonare. Un tânăr pastor de 26 de ani, Martin Luther King Jr., a ținut primul lui mare discurs în biserica Holt Street: „Vine un moment când oamenii obosesc să fie împinși în groapa umilinței. Noi am obosit.”
Rosa Parks nu a căutat să devină eroină. Spunea mereu: „Singurul lucru de care mi-era frică era că aș fi putut să mă ridic și să trăiesc cu această rușine asta toată viața.” Nu s-a ridicat. Și lumea nu a mai fost niciodată la fel.
Un an mai târziu, Curtea Supremă a Statelor Unite a declarat neconstituțională segregarea în autobuze. Rosa a devenit „mama mișcării pentru drepturi civile”, dar ea zâmbea modest și spunea: „Tot ce am făcut a fost să stau jos ca să pot să mă ridic alături de poporul meu.”
Un gest mic. O inimă mare. O zi care a schimbat istoria.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Mihai Gheorghe (AUR): „Am votat moțiunea de cenzură pentru România și pentru români”
UPDATE | Ce s-a întâmplat, de fapt, în accidentul de pe strada București: șoferul nu era sub influența alcoolului sau a drogurilor
Fostul ministru Răzvan Cuc, reținut de procurori într-un dosar grav de corupție!
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
