Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 30 octombrie
30 octombrie este o dată încărcată de semnificație istorică, evidențiind momente de transformare politică, culturală și socială. De la reforme constituționale în Rusia imperială până la inovații media și conflicte globale, această zi a influențat traiectoria evenimentelor mondiale.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1270 – Cruciada a VIII-a a luat sfârșit, după ce Carol I al Siciliei (fratele regelui Ludovic al IX-lea al Franței) si Muhammad I al-Mustansir, sultanului Tunisiei, au ajuns la un acord comercial.
1340 – Armatele castiliene și portugheze înving musulmanii marinizi în Bătălia de pe Río Salado, una dintre cele mai importante batalii din timpul Reconquistei, în urma căreia invadatorii musulmani au fost alungați din Peninsula Iberică.
1485 – Henry Tudor este încoronat rege al Angliei, sub numele Henric al VII-lea.
1724 Arhimandritul Ioanichie Stratonikeas a început construcția Bisericii Stavropoleos din București, în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (domnitor al Munteniei, 1719-1730). Lucrările de zidire ale bisericii s-au încheiat, în această primă etapă, la 30 octombrie 1724, după cum arată şi pisania, “în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat și sub păstorirea mitropolitului Daniil, cu toată cheltuiala arhimandritului Ioanichie din Ostaniţa”.
1823 – A murit Edmund Cartwright, inventatorul britanic al războiului de țesut industrial; (n.24.04.1743).
1831 – Sclavul fugar Nat Turner a fost prins si arestat in Virginia, fiind acuzat de organizarea celei mai sângeroase revolte a sclavilor din istoria Statelor Unite.
1837 – A apărut Jurnalul lui Alexandru Ghica, domnul Țării Romanești (1834-1842), prin care era acordat sătenilor dreptul (condiționat) de a se strămuta în orașe; “Jurnalul” a fost anulat în 1843 de noul domn, Gheorghe Bibescu (1842-1848).
1858 – S-a născut Duiliu Zamfirescu, unul dintre fondatorii romanului românesc.
1863 – Se înființează la București Școala de litere, instituție premergătoare universității La 30 octombrie 1863 prin decret domnesc se înființează la București “Școala de litere”, instituție de învățământ superior, premergătoare universității.
1869 – La 30 octombrie S.V (8 noiembrie stil nou), s-a născut Nicolae Păulescu, descoperitorul insulinei, numit, in 1990, membru post-mortem al Academiei Romane.
1888 – Tăbăcarul american John Loud, a inventat un instrument de scris pentru produsele sale din piele si a patentat pixul (tocul cu bilă), deși niciodată nu a dezvoltat invenția lui in plan comercial. El a descris în cererea de brevet invenția sa, numindu-o utila “pentru marcare pe suprafețe dure – cum ar fi lemnul, hârtia de împachetat aspru, și alte articole, în cazul în care stilourile obișnuite nu pot fi folosite “.
1905 – 17 octombrie (stil vechi) Tarul Nicolae al II-lea face publică Proclamația din Octombrie, care marchează începutul monarhiei constituționale în Rusia.
1910 – A decedat Henry Dunant, elvețian, fondatorul Crucii Roșii, laureat al Premiului Nobel; (n. 1828).
1905 – 17 octombrie (stil vechi) Tarul Nicolae al II-lea face publică Proclamația din Octombrie, care marchează începutul monarhiei constituționale în Rusia.
1920 – Se înființează la Sydney, Partidul Comunist din Australia.
1922 – Benito Mussolini devine prim ministru al Italiei.
1922 – Are loc o greva generală a muncitorilor din Arad (participanți 30 000 de muncitori), împotriva măririi duratei timpului de lucru la 10 ore.
1930 – Are loc premiera filmului “Ciuleandra“, prima ecranizare după Liviu Rebreanu. “Ciuleandra” este primul film sonor vorbit în românește.
1938 – Regizorul Orson Welles a difuzat radiofonic în New Jersey, “Războiul lumilor”, o prelucrare a romanului lui H.G. Wells, care a stârnit panică în rândurile a mii de oameni care chiar au crezut că S.U.A. au fost invadate de marțieni. Welles, care avea 23 de ani, a decis sa prezinte pe calea undelor invazia marțiană din cartea tizului sau.
1956 – Pe fondul situației de criză din Ungaria, în România apar manifestații de protest, inițiate și coordinate de studenţii din marile centre universitare: Cluj, București, Timișoara, Târgu Mureș, Iași.
1956 – A avut loc o mare adunare a studenților la Timișoara în contextul Revoluției maghiare, soldată cu anchetarea a peste 2000 de studenți și condamnarea organizatorilor (Caius Muţiu, Teodor Stanca, Aurel Baghiu, Aurelian Păuna, Ladislau Nagy).
1960 – S-a născut Diego Armando Maradona, fotbalist argentinian. A jucat pentru cluburile argentiniene Cebollitas, Argentinos Juniors, Boca Juniors, dar si pentru Barcelona si Sevilla din Spania si Napoli din Italia, in cele 840 de meciuri disputate înscriind 345 de goluri.
1961 – Din ordinul lui Hrusciov, corpul lui Iosif Stalin a fost scos din Mausoleul din Piața Roșie din Moscova, unde fusese așezat alături de cel al lui Lenin, pentru “încălcarea preceptelor leniniste”.
1961 – URSS lansează în arhipelagul Novaia Zemlia bomba cu hidrogen denumită Bomba țarului.
1971 A avut loc Dezastrul ecologic de la Certej, soldat cu 89 de morți și peste 70 de răniți. La ora 4:55 dimineața, fiind provocat de ruperea digului și alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatării miniere Certej, Hunedoara. În perioada de exploatare a iazului, între 1936 și 1971, au fost depozitate în el elemente de depunere complet diferite ca granulație, tasare și umiditate care au creat o falie de alunecare.
1974 – Boxerul Muhammad Ali l-a făcut knock out pe George Foreman într-un meci memorabil, care i-a adus titlul de campion mondial la categoria supergrea.
1975 – Printul Juan Carlos a devenit rege al Spaniei după ce dictatorul Francisco Franco a renunțat la putere, fiind mult prea bătrân și slăbit. La trei săptămâni după acest moment Franco, carea avea 83 de ani, a murit in urma unui atac de cord.
1984 – A fost descoperit cadavrul preotului polonez Jerzy Popieluszko, răpit si ucis de agenți ai securității comuniste poloneze.
1992 – Președintele României, Ion Iliescu a depus jurământul în fața Camerelor reunite ale Parlamentului.
1992 – În noaptea de 29 spre 30 octombrie au murit într-un tragic accident rutier, barzii Basarabiei, Doina și Ion Aldea Teodorovici.
2011 – La Alba Iulia au loc manifestări religioase prilejuite de proclamarea oficială a canonizării lui Simion Ștefan. (n. ? – d. 1656) , cărturar și traducător român, mitropolit al Ardealului.
2015 – 64 de persoane au murit și alte peste 160 au fost rănite în urma unui incendiu care a avut loc în clubul Colectiv din București. Incendiul a izbucnit, cel mai probabil, de la artificiile folosite la un concert care avea loc în acel moment.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Tragopanul lui Temminck este una dintre cele mai frumoase păsări din familia fazanilor, recunoscută pentru culorile vii și comportamentul unic. Masculul adult are un penaj predominant roșu-portocaliu, presărat cu pete albe care seamănă cu perle delicate, piele facială albastră și un guler portocaliu. În perioada de împerechere, el își umflă o membrană albastră de sub gât, numită laringe, și ridică două coarne mici, creând un spectacol impresionant pentru a atrage femela.
Femela este mai discretă, cu un penaj maro-cenușiu cu pete albe și negre, ceea ce o ajută să se camufleze perfect în mediul înconjurător.
Această pasăre trăiește în pădurile dense montane din estul Himalaei, în regiuni din nord-estul Indiei, centrul și sudul Chinei, nordul Minamarului și nord-vestul Vietnamului. Preferă zonele cu vegetație bogată, cum ar fi pădurile de rododendroni, stejari și bambus, la altitudini între 1200 și 4200 de metri. Se deplasează sezonier pe verticală, coborând iarna la altitudini mai joase pentru a evita frigul intens.
Hrana sa este în principal vegetariană: frunze tinere, muguri, fructe, semințe și iarbă, dar ocazional consumă și insecte. Este o pasăre activă ziua, timidă și greu de observat, care preferă să se ascundă în tufișuri dese.
În ciuda amenințărilor precum defrișările, specia este considerată relativ comună în arealul său vast și nu este în pericol imediat de dispariție.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Ultima Regină a Mongoliei: Genepil, executată cu bestialitate la ordinul lui Stalin
În vastitatea stepelor mongole, acolo unde cerul pare că atinge pământul, s-a scris una dintre cele mai crude pagini ale istoriei secolului XX. Ultima regină a Mongoliei, Genepil, femeie de o frumusețe răpitoare și ultimă soție a lui Bogd Javzandamba Khan, al VIII-lea Bogd Gegen și suveran teocratic al țării, a sfârșit într-un mod îngrozitor, la doar câțiva ani după moartea soțului ei.
Bogd Khan a murit în mai 1924, lăsând în urmă o Mongolie slăbită și sfâșiată între influențe străine. Deși monarhia fusese deja limitată sever după revoluția din 1921, care adusese la putere Partidul Revoluționar Popular Mongol cu sprijin sovietic, moartea suveranului a deschis calea spre abolirea definitivă a tronului. În 1924, Mongolia a fost proclamată republică populară, iar puterea reală a trecut în mâinile comuniștilor susținuți de Moscova.
Genepil, devenită văduvă la doar 23 de ani, a rămas un simbol al vechii ordini. Frumoasă și educată, fusese aleasă în 1923 drept ultima consoartă a lui Bogd Khan, într-o încercare disperată a curții de a-i prelungi viața monarhului aproape orb și bolnav. După moartea acestuia, a trăit retrasă, dar umbrela trecutului regal o urmărea.
În anii 1930, valul terorii staliniste a ajuns și în Mongolia. Sub pretextul „lichidării elementelor feudale și contrarevoluționare”, au început arestările în masă. În 1932, Genepil a fost ridicată de organele securității. A fost acuzată de „spionaj în favoarea Japoniei” și de participare la pretinse comploturi antirusești. Nu a existat proces adevărat. A fost condamnată la moarte împreună cu alți foști demnitari și membri ai aristocrației.
Execuția a avut loc în secret. Conform mărturiilor supraviețuitorilor și documentelor desecretizate ulterior, ultima regină a Mongoliei a fost împușcată în ceafă, trupul ei fiind apoi aruncat într-o groapă comună la marginea Ulan Batorului. Avea doar 29 sau 30 de ani.
Astfel s-a stins, în sânge și uitare, ultima suverană a unei dinastii care domnise peste un imperiu cât un continent. Genepil nu a fost doar o victimă a terorii staliniste, ci și simbolul sfârșitului brutal al unei lumi străvechi, îngropate sub cizma totalitarismului secolului XX.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ziua de 14 decembrie este bogată în evenimente istorice semnificative pentru România și lume. În noaptea de 14 spre 15 decembrie 1467, Ștefan cel Mare a repurtat o victorie decisivă în Bătălia de la Baia împotriva invaziei ungare conduse de Matia Corvin, apărând independența Moldovei.
La 14 decembrie 1955, România a devenit membru al Organizației Națiunilor Unite, un moment cheie în integrarea sa internațională postbelică.
Pe 14 decembrie 1989, la Iași, dizidenți precum Cassian Maria Spiridon și Ștefan Prutianu au inițiat o tentativă de revoltă anticomunistă, cu arestări imediate – considerată de istorici un precursor al Revoluției din decembrie.
Alte repere: prima atestare a Sighișoarei (1280), nașterea lui Nostradamus (1503), teoria cuantelor a lui Max Planck (1900) și ajungerea lui Roald Amundsen la Polul Sud (1911).
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1280 – Prima atestare documentară a orașului Sighișoara.
1458 – Într-un act de danie emis de cancelaria lui Ștefan cel Mare, este atestat documentar municipiul Onești.
1467 – (14 – 15 decembrie 1467) A avut loc Bătălia de la Baia. Ștefan cel Mare a înfrânt armatele maghiare conduse de regele Matei Corvin, care invadaseră Moldova.
1503 – S-a născut in localitatea St. Remy, astrologul, matematicianul și medicul francez, rămas in istorie Nostradamus (Michel de Nostre-Dame), rămas celebru în istorie prin prezicerile sale.
1704 – S-a înființat Spitalul Colțea.
1746 – Împărăteasa austriaca Maria Tereza a înființat, in castelul Wiener Neustadt, prima academie militara din lume – Academia Theresiana.
1799 – A murit George Washington, primul președinte al Statelor Unite ale Americii; ( n.22.02.1732, Wakefield, Virginia).
1819 – Alabama a devenit cel de-al 22-lea stat din componenta SUA.
1863 – S-a născut Gheorghe Baba, zugrav de biserici, tatăl pictorului Corneliu Baba; (d.10.03.1953).
1864 – Prin decret domnesc, în București a fost înființată Școala de Belle-Arte.
1864 – În România, a fost promulgat Codul de procedura penală, intrat în vigoare la data de 1 decembrie 1865.
1869 – S-a inaugurat oficial clădirea Universității din București, România, construită în 1857-1869 după planurile arhitectului Al. Orăscu.
1888 – Cântăreața română de operă Hariclea Darclée, debutează pe scena Operei Mari din Paris cu rolul “Margareta” din opera “Faust” de Charles Gounod.
1900 – Fizicianul german Max Planck a prezentat un calcul teoretic al cărui rezultat, o lege a radiației corpului negru sugera că energia electromagnetică poate fi emisă doar în cuante.
1910 – A avut loc, la Ussy-les-Moulineaux, lângă Paris, primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacție, inventat și pilotat de Henri Coandă.
1911 – Exploratorul norvegian Roald Amundsen împreună cu echipa lui a atins Polul Sud geografic.
1948 – Stabilirea de relații diplomatice între România și India.
1955 – România alături de Albania, Austria, Bulgaria, Cambodgia, Ceylon, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Italia, Iordania, Laos, Libia, Nepal, Portugalia și Spania devin state membre ale Organizației Națiunilor Unite.
1958 – Cea de-a 3-a Expediție Sovietică devine prima care a cucerit Polul Sudic al Inaccesibilității.
1961 – A avut loc, la Berlin, premiera mondială a filmului regizat de americanul Stanley Kramer, “Procesul de la Nürnberg“, ecranizare a piesei lui Abby Mann.
1972 – S-a încheiat programul spațial american Apollo 17: ultimul echipaj compus din astronauții americani Eugene Cernan și Harrison Schmitt a părăsit Luna, iar de atunci nici un om nu a mai pășit pe suprafața selenară.
1976 – A fost inaugurat Muzeul Teatrului Național din Iași.
1989 – În Chile au loc primele alegeri libere după 16 ani. Patricio Aylwin a fost ales președinte.
1989 – A murit Andrei D. Saharov, fizician rus și cunoscut disident, laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe anul 1975; (n. 21.05.1921).
1989 – A avut loc o adunare în Piața Unirii din Iași, reprimară de Securitate.
1990 – În România, se constituie, în baza Legii 39 adoptată de Parlament, Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
1995 – Șeful cuibului “Horia Sima” din București, Șerban Suru, a anunțat revenirea mișcării legionare pe scena politica Românească, scopul fiind acum doar acela de a prezenta adevărul despre predecesorii lor.
1995 – S-a încheiat Acordul de la Dayton (Acordul Cadru General pentru Pace în Bosnia si Herzegovina) , care a consemnat încheierea războiului din Bosnia din 1991-1995.
2000 – A fost închisă definitiv centrala nucleară de la Cernobîl unde, la 26 aprilie 1986, a avut loc cel mai mare accident nuclear din istorie , în urma căruia s-au produs puternice radiații, cu implicații ecologice resimțite și astăzi (specialiștii apreciază că intensitatea radiațiilor a fost echivalentă cu 500 de bombe de la Hiroshima).
2001 – S-a înființat, la București, postul privat de televiziune „B1 TV”.
2004 – A fost inaugurat, în sudul Franței, cel mai înalt pod din lume (300 de metri înălțime), construit pentru a decongestiona traficul zona orașului Millau; proiectul a fost realizat de arhitectul britanic Norman Foster.
2019 – Klaus Werner Iohannis a fost desemnat să primească Premiul Carol cel Mare, acordat pentru contribuții la unitatea europeană.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Bătut cu cheia de roți și lăsat inconștient! Victima este ajutorul șefului de post din Dragoș Vodă
Lucrări la diguri și rețele electrice în județul Călărași. Ce se face și de ce apar întârzieri
Leac băbesc puternic împotriva sinuzitei: Hreanul macerat în oțet
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
