La zi
Semnificația istorică a zilei de 3 mai
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
612 – S-a născut împăratul bizantin Heraclius Konstantin (Constantin al III- lea).
1270 – A murit regele Bela al IV-lea al Ungariei.
1469 – S-a născut Niccolò Machiavelli, scriitor, om politic și istoric italian, reprezentant ilustru al istoriografiei renascentiste.
1481 – A murit sultanul otoman Mahomed al II-lea.
1560 – Diaconul Coresi și Tudor diacul încep tipărirea, la Brașov, a primului „Tetraevanghel” în limba română.
1720 – Frederic I este încoronat rege al Suediei după ce soția lui, Ulrica Eleonora, a abdicat.
1791 – Sejmul polonez a adoptat Constituția poloneză din 3 mai, una dintre primele constituții moderne din lume.
1847 – A avut loc la Iași, in Principatul Moldova, premiera comediei „Piatra în casă”, de Vasile Alecsandri.
1848 – A început Adunarea Națională de la Blaj (3/15 – 5/17 mai).
1849 – S-a născut Bernhard von Bulow, om politic, cancelar al Reichului și prim–ministru al Prusiei între 1900–1909.
1851 – Nicolae Bălcescu ține la Paris conferința intitulată „Mișcarea romanilor din Ardeal la 1848″, titlul original era “Discursul cetățeanului Bălcescu”, apărut în publicația “Junimea română”, la rubrica “Dare de seama asupra banchetului studenților romani din 3/15 mai 1851″.
1868 – Are loc Conferința de la Blaj, a fruntașilor politici ai românilor din Transilvania, în cadrul căreia se adoptă un act de protest împotriva alipirii Transilvaniei la Ungaria (Pronunciamentul de la Blaj). În cadrul aceleiași conferințe a fost revendicată autonomia Transilvaniei pe baza “Diplomei leopoldine” și a “Pragmaticei sancțiuni”.
1891 – Se înființează “Fundația Universitară Carol I“, actuala Bibliotecă Universitară din București.
1924 – Echipa României de rugby câștigă prima medalie olimpică pentru țara noastră.
1937 – Romanul „Pe aripile vântului” al scriitoarei Margaret Mitchell, câștigă premiul Pulitzer.
1942 – Marina japoneză a declanșat invazia insulei Tulagi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
1946 – Potrivit rechizitoriului din 29 aprilie, începe audierea în procesele de la Tokyo, împotriva membrilor japonezi ai armatei imperiale și a foștilor oficiali guvernamentali învinuiți de crime de război.
1948 – Președintele SUA, Harry Truman, semnează legea privind instituirea „Planului Marshall”.
1960 – Intră în vigoare Convenția de la Stockholm privind crearea Asociației Europene pentru Liber Schimb (AELS), din care fac parte Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elveția si Marea Britanie.
1975 – Nadia Comăneci devine la vârsta de 13 ani și jumătate, campioană absolută a Europei la gimnastică, precum și pe aparate (sărituri, paralele și bârnă).
1979 – Margaret Thatcher a câștigat alegerile și a devenit prima femeie prim–ministru din istoria Marii Britanii.
1990 – Demonstranții din Piața Universității din București primesc un mesaj de solidaritate de la Paris, din partea scriitorului Eugen Ionescu care se declară „academician golan“.
1991 – Asociația mondială a ziarelor și Federația Internațională a Editorilor de Ziare adoptă ziua internațională a presei libere. Se semnează “Declarația de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia că “o presa libera, pluralista si independenta, este o componentă esențială a oricărei societăți democratice”.
1996 – Prima vizită la București a secretarului general al NATO, Javier Solana.
1997 – Semnarea, la Kiev, de către miniștrii de externe ai României și Ucrainei a Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre cele doua țări.
1998 – Președintele german, Roman Herzog, deschide „Anul Fontane“, care marchează centenarul morții scriitorului Theodor Fontane (20 septembrie 1898).
2004 – Organizația arabă a drepturilor omului – OADH – a solicitat ONU să formeze o comisie de anchetă cu privire la „torturile sistematice practicate de forțele de ocupație din Irak”.
2008 – Peste 134.000 de persoane au murit sau au fost date dispărute, în urma ciclonului Nargis în Myanmar, cel mai mare dezastru natural de la cutremurul din Oceanul Indian din 2004.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Lovitură devastatoare în Marea Neagră: Ucraina scufundă un vas rusesc, niciun supraviețuitor la bord
Forțele ucrainene au obținut o nouă victorie strategică în Marea Neagră, scufundând un alt vas al flotei rusești în apropierea coastei Crimeei. Conform informațiilor oficiale, atacul a avut loc în data de 21 august 2025, utilizând drone maritime de tip Magura V5, care au devenit un instrument-cheie în campania Ucrainei împotriva flotei rusești.
Nava rusească, identificată ca fiind o ambarcațiune militară de transport, a fost lovită în timpul nopții, în apele teritoriale ucrainene din apropierea portului Kavkaz. Surse ucrainene au raportat că lovitura a provocat daune critice, ducând la scufundarea rapidă a vasului. Din păcate, toți membrii echipajului aflați la bord, estimati la aproximativ 20 de persoane, și-au pierdut viața, conform declarațiilor oficiale ale autorităților ucrainene. Rusia nu a confirmat oficial incidentul, însă bloggeri militari ruși au menționat pierderea navei, fără a oferi detalii suplimentare despre victime.
Acest atac marchează un nou succes pentru strategia navală a Ucrainei, care, deși nu dispune de o flotă convențională, a reușit să neutralizeze sau să distrugă peste o treime din vasele Flotei Ruse a Mării Negre de la începutul invaziei din 2022. Utilizarea dronelor maritime a permis Ucrainei să lovească ținte strategice, forțând Rusia să își retragă o parte din navele militare din Crimeea către porturi mai sigure din Rusia, cum ar fi Novorossiysk.
Aceste acțiuni au avut un impact semnificativ asupra logisticii rusești, limitând capacitatea Moscovei de a aproviziona trupele din sudul Ucrainei și facilitând reluarea exporturilor de cereale ucrainene prin coridorul maritim din Marea Neagră. Oficialii ucraineni au subliniat că obiectivul lor final este eliminarea completă a prezenței navale rusești în regiune.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Unde să urmărești meciurile FCSB, CFR Cluj și Universitatea Craiova în Europa League și Conference League
Astăzi, 21 august 2025, echipele românești FCSB, CFR Cluj și Universitatea Craiova joacă în play-off-urile Europa League și Conference League, toate în deplasare, pentru calificarea în grupele competițiilor. Iată unde poți urmări meciurile:
-
FCSB – Aberdeen (Europa League): Meciul începe la ora 21:45 (ora României) și va fi transmis pe platforma de streaming Voyo.ro. Nu va fi disponibil la televizor, dar ProTV a luat măsuri pentru a asigura stabilitatea platformei după problemele din trecut. FCSB, care a trecut de Drita cu 6-3 la general, este optimistă pentru calificarea în grupele Europa League, având și o plasă de siguranță pentru Conference League în caz de eliminare.
-
Hacken – CFR Cluj (Conference League): Partida este programată la ora 20:00 (ora României) și va fi transmisă pe Digi Sport 2 și Prima Sport. CFR Cluj, eliminată din Europa League de Braga (1-4 la general), luptă acum pentru grupele Conference League. Meciul din Suedia este crucial pentru echipa lui Dan Petrescu, care nu își permite pași greșiți.
-
Istanbul Bașakșehir – Universitatea Craiova (Conference League): Jocul începe la ora 20:45 (ora României) și va fi transmis pe Digi Sport 1 și Prima Sport 1. Universitatea Craiova, care a trecut dramatic de Spartak Trnava (6-4 la general), are o misiune dificilă împotriva turcilor de la Bașakșehir, dar speră să ajungă în grupele Conference League.
Toate cele trei echipe au adversari puternici, dar FCSB este cotată cu 69% șanse să treacă de Aberdeen, conform statisticilor Football Meets Data. CFR Cluj și Universitatea Craiova trebuie să fie atente, deoarece o eliminare ar însemna sfârșitul parcursului european. Suporterii pot urmări toate meciurile live pe platformele menționate sau în format liveTEXT pe GOLAZO.ro. Hai, România
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Verdict final în dosarul 2 Mai: Ce pedeapsă a primit Vlad Pascu pentru tragedia care a șocat România
La 21 august 2025, Curtea de Apel Constanța a pronunțat sentința definitivă în dosarul 2 Mai, un caz care a zguduit România în august 2023. Vlad Pascu, tânărul responsabil pentru accidentul rutier soldat cu moartea a doi tineri și rănirea altor trei, a fost condamnat în primă instanță la 10 ani de închisoare de Judecătoria Mangalia, în ianuarie 2025. Decizia finală a Curții de Apel a fost așteptată cu interes, marcând doi ani și două zile de la tragicul eveniment.
Accidentul din 2 Mai a avut loc când Vlad Pascu, aflat sub influența substanțelor psihoactive (cocaină, amfetamină și metamfetamină), a intrat cu mașina într-un grup de tineri, provocând moartea a două persoane și rănirea altora. După accident, Pascu a fugit de la fața locului, fiind găsit ulterior în Vama Veche. În primă instanță, el a fost condamnat pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducerea unui vehicul sub influența substanțelor interzise și părăsirea locului accidentului. Instanța a dispus și interdicția de a conduce vehicule timp de cinci ani după executarea pedepsei și acordarea de daune morale părților civile.
În apel, avocații lui Pascu, conduși de Vlad Cristescu, au cerut reducerea pedepsei, invocând un denunț făcut de acesta într-un dosar de trafic de droguri al DIICOT, care l-ar putea califica pentru circumstanțe atenuante. De cealaltă parte, familiile victimelor, reprezentate de avocatul Adrian Cuculis, au solicitat schimbarea încadrării juridice din ucidere din culpă în omor calificat, cerând o pedeapsă mai severă.
Pronunțarea sentinței definitive, inițial programată pentru 18 august 2025, a fost amânată pentru 21 august, dată la care Curtea de Apel Constanța a tranșat cazul. Decizia a stârnit reacții puternice în societate, având în vedere gravitatea faptelor și impactul asupra comunității. Instanța a ținut cont de argumentele ambelor părți, dar și de regretul exprimat de Pascu, deși a subliniat că interesul victimelor și al societății primează.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
UPDATE. Zoo Călărași explică situația privind apariția rozătoarelor în apropierea animalelor
„Super Charlie” – aventura animată a unui bebeluș cu superputeri, la Cinema Călărași
Lovitură devastatoare în Marea Neagră: Ucraina scufundă un vas rusesc, niciun supraviețuitor la bord
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
