Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 28 noiembrie
Pe 28 noiembrie, de-a lungul veacurilor, istoria a înregistrat momente de răscruce care au schimbat cursul națiunilor și al lumii întregi. De la ridicarea steagului independenței Albaniei în 1912 și până la actele dramatice ale secolului XX românesc – desființarea monarhiei și proclamarea Republicii Populare Române în 1946, asasinatul politic al lui Mihail Mihalache sau nașterea lui Ion Iliescu – această zi rămâne una dintre cele mai încărcate simbolic din calendarul istoric românesc și european. Este și data descoperirii (1922) mormântului lui Tutankhamon de către Howard Carter, eveniment care a fascinat întreaga planetă. Iată cele mai importante repere ale zilei de 28 noiembrie.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1443 – Forțele albaneze conduse de Skanderbeg eliberează cetatea Kruja de sub ocupația turcă.
1520 – Exploratorul portughez Fernando Magellan a trecut prin strâmtoarea de la sudul Americii de Sud, care-i poarta numele.
1680 – A murit Gian Lorenzo Bernini, arhitect, sculptor si pictor italian, reprezentant de seama al barocului italian; (n.07.12.1598).
1757 – S-a născut William Blake, pictor, gravor, poet reprezentativ pentru prima generație a creației lirice romantice engleze (“Cântecele inocenței”, “Schițe poetice”)
1789 – Doctorul Joseph Guillotin prezintă deputaților Adunării Constituante din Franța o nouă mașină care va fi folosita la executarea condamnaților la moarte: ghilotina.
1811 – Concertul pentru pian nr. 5 în Mi bemol major, Op. 73, al lui Beethoven are premiera la Gewandhaus în Leipzig.
1820: S-a născut Friedrich Engels, teoretician comunist german, fiu al unui bogat industriaș. Este fondator al sociologiei muncii. A colaborat îndeaproape cu Karl Marx, cei doi scriind împreună “Sfânta familie”
1837: S-a născut John Wesley Hyatt, inventator american, posesor a peste 200 de invenții, printre care și fabricarea bilelor de biliard din celuloid.
1863: S-a născut Eremia Grigorescu, general de artilerie, comandantul trupelor române în bătălia de la Mărășești, ministru de război.
1864: Se înființează Corpul inspectorilor agricoli din România.
1866: S-a născut Henry Bacon, arhitect american, cunoscut ca designer al clădirii “Lincon Memorial Washington D.C.” ;(d.17.02.1924).
1874: S-a născut prozatorul român Jean Bart.
1877: Războiul de Independență a României – Căderea Plevnei, după încercarea nereușită de a sparge încercuirea Plevnei, generalul otoman Osman Paşa s-a predat generalului Cerchez și a semnat capitularea armatei turce.
1877 – A încetat din viață Nicolae Golescu (n.1810 Câmpulung, jud.Argeș), om politic liberal, fiul lui Dinicu Golescu. N.Golescu a participat la Revoluția de la 1848 din Muntenia, a fost membru al Guvernului provizoriu. Fiind un luptător pentru unirea Principatelor Moldovei și Munteniei, ulterior a fost ministru și prim-ministru (mai-noiembrie 1860, 1868). Nicolae Golescu a luat parte la complotul care l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza.
1881: S-a născut scriitorul Stephan Zweig, poet, scriitor austriac (romane “Simțuri rătăcite”, eseuri biografice despre Balzac, Dostoievski, biografii romanțate “Maria Stuart”)
1893: Apare săptămânal la București revista literară “Viața” până la 28 ianuarie 1896. Revista apare sub conducerea lui Alexandru Vlahuță și Vasile A.Urechia.
1894: A avut loc Adunarea națională de la Sibiu; a protestat împotriva hotărârii guvernului ungar de desființare a Partidului Național Român; s-a hotărât convocarea Congresului naționalităților, în vederea coordonării programului de lupta națională si politica a popoarelor asuprite de Imperiul austro-ungar.
1905: În Dublin, a fost fondată de naționalistul Arthur Griffith organizația Sinn Fein, al cărei principal obiectiv era obținerea independenței Irlandei.
1912: Albania și-a declarat independența față de Imperiul Otoman.
1915: A decedat Neculai Culianu, matematician și astronom român, membru corespondent (din 1889) al Academiei Române.
1918 – La Cernăuți, Congresul General al Bucovinei, constituit din reprezentanți ai românilor, polonezilor, germanilor, rutenilor, a votat cu majoritate zdrobitoare “unirea necondiționată, pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare cu regatul României”.
1918 – A abdicat ultimul împărat al Germaniei, Wilhelm al II-lea de Hohenzollern.
1918: Partidul Socialist-Democrat din România si-a schimbat denumirea în Partidul Socialist.
1919: Lady Astor a devenit prima femeie aleasa membru al Parlamentului Marii Britanii.
1919: România semnează la Washington o serie de acorduri internaționale cu privire la stabilirea zilei de lucru de 8 ore şi a săptămânii de lucru de 48 de ore în stabilimentele industriale, vârsta minima de admitere a copiilor în muncile industriale, lucrul de noapte al femeilor şi copiilor, munca femeilor înainte și după naștere.
1920: A apărut la București săptămânalul “Adevărul literar şi artistic”, continuator al “Adevărului ilustrat”, fondat de Al. V. Beldiman, C. Mille, Emil Fagure (1920-28.05.1939).
1923: Ministerului de Interne al României emite un ordin de desființare a volostelor (sistem rusesc de divizare teritorial-administrativă) în fosta Gubernie Basarabia, localitățile fiind grupate în comune.
1939: A murit James Naismith, creatorul canadian al jocului de baschet
1940: Este semnat decretul-lege pentru reprimarea unor infracțiuni împotriva ordinii publice și intereselor statului român. Decretul a fost emis în urma omorurilor în serie a unor demnitari români, ale căror autori erau bănuiți a fi legionarii.
1943: A avut loc Conferința de la Teheran, unde premierul britanic Winston Churchill, președintele american Franklin D. Roosevelt si dictatorul comunist sovietic Iosif Stalin au discutat strategia pentru continuarea luptelor in cel de-Al Doilea Război Mondial.
1948: S-a născut Mariana Nicolesco, soprana de origine romana. A început sa studieze muzica de la sase ani, după ce mama sa a înscris-o la clasa de vioara a Scolii de Muzica din Brașov.
1949: S-a născut la București, Corneliu Vadim Tudor‚ om politic român‚ președintele Partidului România Mare.
1952: A murit in închisoarea din Aiud, poetul Mircea Vulcănescu ; (n. 3 martie 1904).
1957 – A izbucnit Revolta din Suraia (România) împotriva colectivizării.
1969: The Rolling Stones își lansează albumul Let It Bleed.
1973: A încetat din viață la Paris, principesa Martha Bibescu, scriitoare româncă.
1979: Un avion McDonnell Douglas DC-10 al Air New Zealand se prăbușește pe Muntele Erebus situat pe Insula Ross, Antarctica. Toate cele 257 de persoane aflate la bord mor. Era zborurilor turistice comerciale pe continent se încheie.
1987: Un Boeing 747 al South African Airways având 160 de persoane la bord se prăbușește în Oceanul Indian în timp ce încerca o aterizare de urgență în Mauritius în urma unui incendiu.
1989: Cancelarul vest–german, Helmut Kohl, a prezentat în Bundestag un plan structurat în trei etape, în care erau analizate perspectivele unificării Germaniei; la 8.12.1989, la Strassbourg, cancelarul vest–german se pronunță pentru demararea procesului de uniune economică și monetară a celor două Germanii.
1989: În Cehoslovacia încep negocierile între Forumul Civic și administrația comunistă.
1989 – A plecat din aceasta lume părintele ieromonah Arsenie Boca, ieromonah, teolog și artist ortodox român.
1991: Oseția de Sud își declară independența față de Georgia.
1994: Norvegienii resping aderarea țării la Uniunea Europeană, printr-un referendum.
2006: Se desfășoară Summitul NATO de la Riga, capitala Letoniei. Evenimentul are loc, pentru prima dată, într-o țară post-sovietică şi are pe agenda de lucru eventuala extindere a Alianței după 2008 și reorganizarea politică și militară a NATO, în noua configurație geopolitică.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cinteza de aur (Spinus psaltria), cunoscută și sub numele de cinteză mică de aur, este una dintre cele mai fermecătoare păsări mici din familia cintezelor, originară exclusiv din continentul american. Trăiește în zone deschise, păduri rare și grădini din vestul Statelor Unite, Mexic, America Centrală și până în nordul Americii de Sud.
Masculul adult este o adevărată bijuterie: capul, spatele și aripile negre lucioase, contrastând cu burta și dungile de pe aripi de un galben-auriu intens, ca niște scântei de soare. Femelele și tinerii sunt mai discrete, cu penaj maroniu-oliv și galben palid, dar păstrează aceleași proporții delicate. Ciocul scurt și conic este perfect adaptat pentru semințe de buruieni, flori și ierburi, iar picioarele subțiri le permit să se agațe cu ușurință de tulpini.
Cu o lungime de doar 9–11 cm și o greutate de 8–11 grame, este printre cele mai micuțe cinteze. Cântecul său este o melodie veselă și cristalină: triluri rapide, ciripituri și fluierături care seamănă cu un fluier mic, adesea interpretate în dueturi sau coruri în perioadele de reproducere.
Se reproduce în sezonul cald, construind un cuib compact din ierburi, mușchi și pene, ascuns în tufe sau copaci joși. Ponta numără 3–6 ouă albăstrui, iar puii părăsesc cuibul după aproximativ două săptămâni, învățați rapid să se hrănească singuri.
Deși uneori este crescută ca pasăre de colivie în alte părți ale lumii, nu a format populații sălbatice stabile în afara arealului nativ. În România, speciile similare sunt cinteza obișnuită sau sticletele, dar cinteza de aur rămâne o curiozitate exotică, admirată doar în fotografii sau în grădinile zoologice – o amintire că natura ascunde comori unice pe fiecare continent.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Când America a plănuit să detoneze o bombă nucleară pe Lună ca să sperie Uniunea Sovietică
În anii 1950, competiția dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică nu se dădea doar pe Pământ. Ambele superputeri visau să cucerească spațiul și să-și demonstreze superioritatea tehnologică și militară. În acest context tensionat a apărut Proiectul A119, un plan strict secret al Forțelor Aeriene americane: detonarea unei bombe nucleare pe suprafața Lunii.
Ideea a venit în 1958 și a fost coordonată de un laborator special din Illinois. Scopul nu era unul științific, ci pur psihologic și propagandistic. Americanii voiau să creeze un spectacol vizibil de pe Pământ – un nor uriaș de praf și o lumină strălucitoare care să apară pe discul lunar în timpul fazei de lună nouă. Mesajul către Moscova și către întreaga lume trebuia să fie clar: „Noi putem ajunge pe Lună și putem chiar să o distrugem parțial dacă vrem.”
Printre oamenii de știință implicați s-a numărat și tânărul astronom Carl Sagan, însărcinat să calculeze cum s-ar extinde norul de praf lunar după explozie, astfel încât să fie cât mai vizibil. Bomba aleasă era una cu hidrogen, de câteva ori mai puternică decât cele aruncate asupra Japoniei în 1945. Explozia urma să aibă loc lângă terminatorul lunar (linia dintre partea luminată și cea întunecată), pentru efect dramatic maxim.
Deși planul părea science-fiction, era tratat cu maximă seriozitate. Documentele interne arătau că militarii erau convinși că detonarea nu ar pune în pericol Pământul și că riscurile erau „acceptabile”. Totuși, pe măsură ce studiile au avansat, au apărut voci care au atras atenția asupra consecințelor nedorite: Luna ar fi putut rămâne cu un crater radioactiv vizibil permanent, iar comunitatea științifică internațională ar fi considerat gestul o barbarie, distrugând șansa unei explorări pașnice a satelitului nostru.
În cele din urmă, în 1959, proiectul a fost abandonat definitiv. Principalul motiv? Americanii și-au dat seama că un asemenea act de forță i-ar putea face să pară agresorii în ochii lumii, exact opusul a ceea ce își doreau. Câteva luni mai târziu, Uniunea Sovietică a lansat sonda Luna 2, care s-a izbit intenționat de suprafața Lunii – un gest simbolic, dar fără explozie nucleară. Războiul Rece în spațiu a continuat, însă pe alte căi.
Proiectul A119 a rămas secret timp de aproape patru decenii și a ieșit la iveală abia la sfârșitul anilor ’90. Astăzi pare o nebunie demnă de un film de groază, dar ne amintește cât de aproape a fost omenirea, în plină frenezie a Războiului Rece, să comită un act de vandalizare cosmică doar pentru a-și arăta mușchii. Din fericire, Luna a rămas neatinsă… cel puțin până la următoarea idee genială a vreunei superputeri.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ziua de 13 decembrie a intrat în istorie prin evenimente dramatice care au schimbat destinele unor națiuni întregi. În România, această dată marchează scânteia Revoluției din 1989 de la Timișoara, unul dintre momentele-cheie care au dus la căderea regimului Ceaușescu. În plan internațional, ziua este asociată cu episoade tragice (Masacrul de la Nanjing) și cu momente de cotitură politică (legea marțială în Polonia), dar și cu nașteri și realizări culturale importante. Iată o selecție a celor mai semnificative evenimente din 13 decembrie de-a lungul istoriei.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1250 – A murit împăratul Imperiului Romano-German, Frederic al II-lea; (n.26 decembrie 1194).
1466 – A murit marele sculptor italian Donatello.
1524 – Radu de la Afumați a fost confirmat de către Înalta Poartă, domnitor al Țării Romanești.
1553 – S-a născut Henric al IV-lea al Franței (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Burbon; (d.14.05.1610
1577 – Corsarul englez Francis Drake pornește de la Plymouth, Anglia, în călătoria sa în jurul lumii.
1642 – Navigatorul olandez Abel Janszoon Tasman a descoperit Noua Zeelandă.
1784 – A murit Samuel Johnson, scriitor și lexicograf britanic; (n. 18.09.1709).
1812 – S-a declanșat Ciuma lui Caragea. Epidemia dintre anii 1812–1813 a izbucnit în a doua zi de domnie a lui Ioan Vodă Caragea și a decimat, în următoarele luni, jumătate din locuitorii Bucureștiului. Boala a provocat un adevărat haos în Capitală, iar în acele zile s-au petrecut multe jafuri și violuri. Au murit până la 300 de oameni pe zi și se crede că numărul morților în toată țara a fost mai mare de 90.000.
1862 – În Războiul Civil American, forțele unioniste conduse de Ambrose Burnside au suferit pierderi grele în asalturile împotriva confederaților în Bătălia de la Fredericksburg.
1863 – Guvernul Kogalniceanu a votat Legea secularizarii averilor mânăstirești, un deziderat al Revoluției de la 1848.
1866 – S-a născut David Praporgescu, General al Armatei României, erou al Primului Război Mondial.
1872 – Gara București Nord a fost legată la linia căii ferate.
1907 – S-a născut scriitorul roman Grigore Băjenaru (d. 1986), cunoscut publicului mai ales pentru încântătorul sau roman “Cișmigiu & Comp”.
1916 – A început Bătălia pentru București (30 noiembrie/13 decembrie 1916 – 3/16 decembrie 1916)
1917 – A fost proclamată Republica Crimeea, primul ei președinte fiind Numan Çelebi Cihan – Ziua etniei tătare din România.
1917 – S-a născut Miron Constantinescu, sociolog marxist, istoric, om politic comunist, membru titular al Academiei Române.(d. 1974)
1918 – A avut loc in București o puternică manifestație muncitorească. Manifestanții au urmat calea Victoriei, oprindu-se în fața Teatrului Național, unde au fost reprimați sângeros.
1921 – Demisia guvernul lui Alexandru Averescu. Drept urmare Partidul Poporului își pierde influența politică in Basarabia recent intrată în componența României Mari.
1923 – S-a născut Philip Warren Anderson, fizician american, laureat al Premiului Nobel pe anul 1977. (d. 2020)
1929 – S-a născut Christopher Plummer, actor canadian de teatru și film („Sunetul muzicii”, „Iisus din Nazaret”).
1937 – A început Masacrul din Nanking (13 decembrie 1937 – ianuarie 1938) – În al Doilea Război Chino-Japonez, trupele japoneze au capturat orașul chinez Nanking și au început să comită numeroase atrocități.
1941 – Al Doilea Război Mondial – România și Ungaria declară război Statelor Unite.
1943 – Al Doilea Război Mondial – Forțele de ocupație germane în Grecia masacrează populația civilă la Kalavryta.
1955 – A decedat Alexandru Proca, om de știință roman, fizician, considerat o notorietate mondială în domeniul particulelor numite “mezoni”, a căror existență a demonstrat-o teoretic; membru de onoare (1990) al Academiei Române; (n.16.10.1897).
1974 – Malta devine republică în cadrul Commonwealthului.
1981 – In Polonia, generalul Jaruzelski a decretat legea marțială, iar liderii sindicatului “Solidaritatea” au fost arestați la domiciliu. Măsura a fost luată ca urmare a amplelor manifestări sociale organizate de sindicatul anticomunist “Solidaritatea”.
1983 – Poetul roman Nichita Stănescu, laureat al premiului Herder si membru post-mortem al Academiei Romane, a încetat din viata la vârsta de 50 de ani.
1996 – Liderii Uniunii Europene au prezentat design–ul bancnotelor EURO.
1996 – Kofi Annan a devenit secretarul general al ONU.
2000 – Scriitorului rus Aleksandr Soljeniţîn, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, i-a fost decernat Marele Premiu al Academiei Franceze de Științe Morale și Politice.
2002 – Uniunea Europeană anunță că Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia vor deveni membre de la 1 mai 2004.
2003 – Președintele irakian Saddam Hussein este capturat în apropierea orașului Tikrit.
2005: A fost inaugurat noul sediu al Bibliotecii Academiei Române.
2007 – A fost semnat Tratatul de la Lisabona.
2011 – Un atac armat a avut loc la Liège, în Belgia, soldat cu șase morți și 125 de răniți.
2019 – Boris Johnson a fost reînvestit oficial prim-ministru de către regina Elisabeta a II-a.
2020 – A început circulația trenurilor pe linia de cale ferată între Gara de Nord și Aeroportul Internațional ”Henri Coandă” București. Lucrările de modernizare a liniei de cale ferată între Gara de Nord și Aeroportul Internațional ”Henri Coandă” au fost recepționate la data de 4 decembrie 2020, potrivit unui comunicat al CFR SA.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Accident rutier între Dichiseni și Satnoieni: mamă și copil de 7 ani, transportați la spital
Cinteza de aur – micuța comoară americană cu pene de catifea neagră și aurie
Când America a plănuit să detoneze o bombă nucleară pe Lună ca să sperie Uniunea Sovietică
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
