Connect with us

La zi

Semnificația istorică a zilei de 23 iunie

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1641 – Au fost depuse in biserica “Trei Ierarhi” din Iași de către domnitorul Vasile Lupu, moaștele Sfintei Paraskeva.

1763 – S-a născut in colonia francezĂ Martinica, Josephine de Beauharnais, (Marie-Josèphe Rose Tascher de la Pagerie), prima soție a lui Napoleon Bonaparte și împărăteasă a Franței.

1834 – S-a născut Alexandru Odobescu, prozator și istoric român, membru al Societății Academice Române.

Advertisement

1848 – Dimitrie Brătianu este acreditat ca agent diplomatic al Țării Romanești pe lângă Cabinetele din Pesta și Viena, pentru a susține cauza Principatelor pe lângă revoluționarii din Imperiul Habsburgic.

1867 – S-a născut Iulian Marțian, istoric român, membru al Academiei Române.

1868 – Inventatorul american Christopher Latham Sholes (tipograf de meserie) a patentat invenția sa pe care a numit-o “Type-Writer” (mașina de scris), pe care a vândut-o companiei de armament Remington.

1879 – David Emmanuel își ia doctoratul la Sorbona cu teza „Etude des intégrales abeliennes de troisieme espace“, devenind astfel al doilea român doctor în matematici la Sorbona.

1881 – S-au stabilit relații diplomatice între România si Spania.

Advertisement

1894 – S-a născut Regele Eduard al VIII-lea al Marii Britanii, monarhul care a abdicat în 1936, pentru a se căsători cu americanca Wallis Simpson, o femeie divorțată.

1894 – A avut loc la Paris, la Sorbona, din inițiativa lui Pierre de Coubertin, un Congres care a hotărât reluarea, într-un cadru modern, a Jocurilor Olimpice, urmând ca prima ediție sa se desfășoare in 1896, la Atena. România, care se afla printre invitate, a propus ca oina sa fie introdusa in programul Jocurilor Olimpice.

1897 – S-a născut Alexandru Giugaru, actor român de teatru și film.

1917 – Se întrunesc la Chișinău, in Palatul Libertății, delegații comitetelor militare din Iași, Odessa, Chișinău s.a., care hotărăsc constituirea “Sfatului împuterniciților soldaților si ofițerilor moldoveni de pe frontul romanesc”, organ central de coordonare a activității tuturor organizațiilor ostășești moldovenești din întreaga Rusie.

1923 – A luat ființă, la București, Societatea Națională de credit Industrial, al cărei scop era stimularea dezvoltării industriale a țării.

Advertisement

1923 – Vizita oficială în Polonia a regelui Ferdinand I, însoțit de primul ministru I.I.C. Brătianu si de ministrul de Externe, I.G. Duca.

1944 – Thomas Mann a devenit cetățean american.

1961 – A intrat în vigoare Tratatul asupra Antarcticii, elaborat si semnat în anul 1959.

1985 – Echipa națională de handbal masculin a obținut, la Frankfurt pe Main (Germania), titlul de campioană mondială universitară.

1985 – Un avion Boeing 747, aparținând companiei „Air India“, care efectua un zbor pe ruta Ottawa – New Delhi s-a prăbușit în largul coastelor Irlandei. Și-au pierdut viața 329 de persoane.

Advertisement

1990 – Parlamentul Republicii Moldova a adoptat declarația de suveranitate.

1992 – Șeful mafiot new-yorkez John Gotti este condamnat la închisoare pe viață fără dreptul de a fi eliberat condiționat.

1996 – A murit Andreas Papandreu, fost prim-ministru al Greciei.

1996 – Deputatul PNŢCD Ion Raţiu a fost reales, în unanimitate, în funcția de președinto al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi (UMRL).

2004 – Biroul Electoral Central a dat publicității rezultatele finale ale turului doi al alegerilor din România. PSD a câștigat cel mai mare număr de mandate, respectiv 799 (43,47%), fiind urmat de PNL, cu 336 de mandate (18,28%), PD – cu 309 mandate (16,81%) și PUR – cu 111 mandate.

Advertisement

2005 – Reuniunea miniștrilor afacerilor externe din Grupul celor șapte state puternic industrializate plus Rusia (G-8) (Londra)

2005 – Miniștrii de finanțe și directorii băncilor centrale din 55 de țări, care sunt membre ale Băncii Islamice de Dezvoltare (IDB) se întâlnesc în vederea sprijinirii comerțului din cadrul blocului islamic (Malaezia, Kuala Lumpur, 23-24)

2006 – Primul concert al formației Depeche Mode în România.

Advertisement
Advertisement

La zi

Ceaiul de pănuși și sănătatea

CEAIUL DIN PĂNUȘI DE PORUMB ȘI SĂNĂTATEA

Ceaiul din pănuși de porumb este mai puțin cunoscut astăzi, însă era folosit de strămoșii noștri pentru proprietățile sale terapeutice, fiind de ajutor în tratarea diverselor afecțiuni.

Compoziție și beneficii

Pănușile de porumb conțin uleiuri esențiale, compuși alcaloizi, acid fosforic, magneziu, potasiu și rășină naturală. Datorită efectului său diuretic, ceaiul din pănuși contribuie la eliminarea rapidă a toxinelor din organism și oferă multiple beneficii pentru sănătate:

Advertisement
  • Sprijină buna funcționare a ficatului.
  • Ajută la dizolvarea pietrelor la rinichi și ameliorează durerile cauzate de acestea.
  • Combate infecțiile urinare și inflamațiile vezicii urinare.
  • Reduce durerile articulare și inflamațiile asociate.
  • Contribuie la pierderea în greutate, deoarece stimulează eliminarea excesului de fosfor și proteine din organism prin creșterea cantității de urină.
  • Consumul regulat ajută la eliminarea apei în exces din corp.

Preparare

Pănușile se pot recolta chiar și atunci când porumbul este „în lapte” (bun pentru fiert). Se folosesc de preferință foile din apropierea știuletelui, care se usucă bine. Dacă porumbul este despănușat mai târziu sau dacă folosim coceni depozitați pentru iarnă, pănușile sunt la fel de potrivite pentru ceai.

Pentru preparare, puneți 2-3 pănuși uscate într-un ibric și turnați o cană de apă fierbinte (nu clocotită). Acoperiți vasul și lăsați la infuzat timp de 15-20 de minute.

Mod de consum

Se recomandă consumul unei linguri de ceai neîndulcit, la intervale de 2-3 ore, pe parcursul zilei. Pentru a varia gustul, se poate adăuga puțină zeamă de lămâie.

Advertisement
Continue Reading

Meteo și Mediu

Val de căldură în Călărași: temperaturi de până la 39°C în zilele următoare!

Județul Călărași se află sub avertizări de cod galben și portocaliu din cauza instabilității atmosferice și a valului de căldură persistent, conform prognozei oferite de vremea.ido.ro. În această dimineață, temperatura a fost de 19°C, cerul parțial senin, cu vânt slab din VSV (vest-sud-vest) și o umiditate de 76%.

Prognoza pentru astăzi, 20 iulie

Ziua de duminică va fi predominant însorită, cu o maximă de 34°C și un indice UV de 8, semn că radiațiile solare sunt ridicate. Umiditatea scade la 47%, iar vântul va sufla cu 8 km/h din VSV. Noaptea se menține senină, cu o minimă de 20°C.

Vârful de căldură vine luni și marți

Advertisement

Luni, 21 iulie, și marți, 22 iulie, sunt prognozate cele mai ridicate temperaturi ale săptămânii, cu maxime de 37°C și 39°C. Vântul va sufla cu 7–10 km/h, iar șansele de precipitații sunt minime. Nopțile vor fi tropicale, cu temperaturi de peste 21°C.

Mijlocul săptămânii aduce nori, dar nu și ploi

Începând de miercuri, 23 iulie, temperaturile încep ușor să scadă spre 36°C, iar cerul va deveni parțial noros. Totuși, șansele de ploi rămân scăzute până vineri. Vântul va crește în intensitate, ajungând la 16–18 km/h spre finalul săptămânii.

Weekendul viitor: furtuni izolate

Duminică, 27 iulie, vremea se schimbă brusc. Se preconizează furtuni cu descărcări electrice în timpul nopții, cu o probabilitate de precipitații de 30% și cantități sub 1 l/m². Maxima zilei va fi de 34°C.

Advertisement

Săptămâna următoare – răcire ușoară

Ultimele zile ale lunii iulie vor aduce o ușoară răcorire, cu maxime de 31–32°C și nopți mai răcoroase, de 18–20°C. Cerul va alterna între parțial noros și senin, iar vântul va sufla dinspre nord-vest cu 10–13 km/h.

Continue Reading

La zi

Alertă climatică: orașele României, în pericol din cauza schimbărilor extreme

Schimbările climatice reprezintă o provocare majoră pentru România, iar orașele sunt tot mai expuse la impactul fenomenelor meteorologice extreme, a declarat recent Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor. Valurile de căldură, inundațiile, seceta și furtunile puternice afectează infrastructura urbană, sănătatea populației și economia locală, punând presiune pe autorități să adopte măsuri urgente de adaptare.

Potrivit datelor oficiale, temperaturile medii din România au crescut cu aproximativ 1,5°C în ultimele decenii, iar frecvența evenimentelor extreme s-a intensificat. București, Cluj-Napoca, Timișoara și alte mari centre urbane se confruntă cu efectele „insulelor de căldură”, fenomen agravat de betoanele extinse și lipsa spațiilor verzi. În 2024, Bucureștiul a înregistrat recorduri de temperatură în lunile de vară, cu peste 40°C în unele zile, afectând grav persoanele vulnerabile și sistemul energetic.

Ministrul Mediului a subliniat că orașele trebuie să investească în soluții de reziliență: extinderea spațiilor verzi, modernizarea sistemelor de drenaj pentru a preveni inundațiile și promovarea clădirilor eficiente energetic. De asemenea, strategiile naționale, precum Planul Național de Redresare și Reziliență, alocă fonduri pentru proiecte de infrastructură verde, dar implementarea rămâne lentă.

„Fără acțiuni concrete, orașele noastre vor deveni din ce în ce mai vulnerabile. Trebuie să acționăm acum pentru a proteja comunitățile și a reduce impactul schimbărilor climatice”, a avertizat ministrul. Experții recomandă și implicarea cetățenilor în inițiative precum plantarea de arbori sau reducerea consumului de energie, pentru a construi orașe mai sustenabile.

Advertisement

Continue Reading