Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 22 octombrie
Ziua de 22 octombrie este marcată de evenimente care au schimbat cursul istoriei, de la avansuri tehnologice timpurii până la confruntări geopolitice majore. Printre cele mai semnificative amintim prima parașutare la altitudine înaltă realizată de francezul André-Jacques Garnerin în 1797, care a deschis era parașutismului modern; discursul președintelui american John F. Kennedy din 1962, prin care a anunțat blocada navală asupra Cubei, declanșând Criza Rachetelor – cel mai tensionat moment al Războiului Rece.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1383 – A murit Regele Ferdinand I al Portugaliei, supranumit Cel Frumos (portugheză : o Formoso); (n. 31 octombrie 1345).
1575 – A fost fondat orașul Aguascalientes, actualmente centrul administrativ a statului mexican cu același nume din anii 1850. Este numit și La Ciudad Perforada (orașul perforat), datorită unui labirint subteran de tunele construite de o populație precolumbiană, necunoscută.
1707 – Dezastrul naval din Sicilia: navele Marinei Regale britanice se deplasau, prin manevre riscante, printre recifele aflate la vest de Insulele Siciliei.
1746 – A fost fondat colegiul Princeton.
1784 – Rusia a fondat o colonie pe Insula Kodiak, în Alaska.
1836 – Sam Houston e ales primul președinte a Republicii independente Texas.
1846 – S-a născut Dimitrie Brandză, medic, naturalist și botanist român, membru al Academiei Române și fondator al Grădinii Botanice din București (d. 1895).
1859 – S-a născut Augusta Viktoria de Schleswig-Holstein, prima soție a împăratului Wilhelm al II-lea al Germaniei; (d. 11 aprilie 1921).
1872 – A încetat din viață poetul, prozatorul şi criticul literar Theophile Gautier, promotor al teoriei “artă pentru artă” (“Comedia morții”, “Căpitanul Fracasse”); (n. 31 august 1811).
1882 – A decedat Ion Andreescu, membru de onoare post-mortem al Academiei Române. Aderent la înnoirile aduse de arta reprezentanților Școlii de la Barbizon, Andreescu este recunoscut ca unul dintre cei mai importanți peisagiști români; (n.15.02.1850).
1883 – A fost inaugurată Opera Metropolitan din New York, unul dintre centrele culturii muzicale mondiale.
1895 – În Gara Montparnasse din Paris, un tren a deraiat, a depășit capătul liniei, a pătruns 30 m pe peron și a ieșit prin fațada gării.
1907 – S-a născut Cella Serghi, scriitoare româncă, una dintre cele mai importante prozatoare române ale literaturii interbelice;(d. 19.09.1992).
1911 – Apare săptămânal, apoi bilunar, la București revista literară și socială “Flacăra” (1911-1916 şi 1921-1923), sub direcția lui C. Banu, militant pentru realizarea unității național- statale a românilor.
1919 – S-a născut Doris Lessing, scriitoare engleză, laureată a Premiului Nobel (d. 2013)
1927 – Savantul Nikola Tesla a expus 6 noi invenții, printre care un motor electric monofazat de concepte proprie.
1929 – S-a născut celebrul jucător de fotbal rus, Lev Ivanovici Iașin a fost un jucător de fotbal rus, considerat drept unul dintre cei mai buni din istoria acestui sport. A fost votat de IFFHS ca fiind cel mai bun portar al secolului XX. A decedat la 20 martie 1990.
1932 – Are loc a treia Conferință Balcanică având ca participanți Albania, Grecia, Iugoslavia, România şi Turcia. Conferința a avut loc la București, România și a durat până pe 28 octombrie. Se pun bazele unui pact politic balcanic bazat pe principiul neagresiunii.
1933 – În comuna Chiperceni, jud.Orhei, România, este dezvelit monumentul consacrat ostașilor căzuți pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial, băștinași din satele Chiperceni, Bieşti, Slobozia-Hodorogea, Cihoreni şi Voroteţ.
1938 – Americanul Chester F. Carlson, inventează aparatul de fotocopiat.
1941 – Masacrul de la Odesa a fost declanșat în seara zilei de 22 octombrie 1941, cu titlul de „pedepsire” (represalii asupra populației civile) în urma aruncării în aer a Comandamentului militar român din Odesa de către partizani sau militari sovietici din armata regulată, explozie în care au fost omorâți 16 ofițeri români, inclusiv comandantul militar al orașului, generalul Ion Glogojanu, 46 soldați și subofițeri, mai mulți civili și 4 ofițeri germani de marină. Militarii români nu au reușit să-i prindă pe autorii atentatului și s-au răzbunat pe populația civilă locală.
1941 – Al Doilea Război Mondial. Luptătorul din Rezistența franceza Guy Moquet și alți 29 de ostatici, sunt executați de către germani drept represalii pentru moartea unui ofițer german.
1943 – Al Doilea Război Mondial: Un raid de bombardament britanic asupra Germaniei provoacă distrugeri enorme orașului Kassel, omorând 10.000 persoane si lăsând alte 150.000 fără adăpost.
1943 – S-a născut Catherine Deneuve (Catherine Fabienne Dorléac), actriță franceză de film (“Umbrelele din Cherbourg”, “Viata la castel”, “Piele de magar”).
1952 – S-a născut Mircea Sandu, fost fotbalist român, fostul președinte al Federației Române de Fotbal (FRF).
1962 – Criza rachetelor cubaneze. Începe blocada economică a SUA împotriva Cubei.
1964 – Jean-Paul Sartre a refuzat Premiul Nobel pentru Literatură, declarând că nu dorește să fie „transformat” de acest premiu.
1966 – Un agent dublu sovietic evadează dintr-o închisoare britanica. Spionul George Blake, a evadat dintr-o închisoare din Londra, unde se afla închis în urma sentinței date in procesul său, în care el a pledat vinovat pentru cinci capete de acuzare privind vânzarea de secrete de stat către autoritățile sovietice.
1968 – Apollo 7 a aterizat conform planului, coborând în Oceanul Atlantic după ce a orbitat de 163 de ori în jurul Terrei.
1974 – A fost inaugurat Centrul Național de Fizică București.
1983 – Vizita oficială a lui Nicolae Ceaușescu în RD Sudan.
1986 – A decedat Albert Szent-Gyorgyi, medic si biochimist maghiar, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1937; ( m. 16 septembrie 1893).
1987 – A încetat din viață actorul francez de origine italiana Lino Ventura (Angiolino Joseph Pascal Ventura) cunoscut pentru rolurile sale din filmele “Cadavre de lux”, “Mizerabilii”; (n. 14 iulie1919).
1992 – S-a inaugurat Centrul Cultural Român de la New York.
1997 – S-au schimbat instrumentele de ratificare si a intrat în vigoare Tratatul româno-ucrainean.
2011 – A murit Sultan bin Abdul-Aziz Al Saud, print al Arabiei Saudite (n. 1930)
2016 – La București, a avut loc “Marșul Unirii: LUPTĂ pentru Basarabia”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Opinci pe Glob: Aventura nebună a lui Dumitru Dan, exploratorul român care a sfidat Pământul
Povestea lui Dumitru Dan, născut pe 14 iulie 1890 în Buhuși (județul Bacău), într-o familie modestă cu șapte copii, sună ca un roman de aventuri: un tânăr student la geografie la Universitatea Sorbona din Paris, care, în 1908, descoperă un anunț într-un ziar francez care îi schimbă traiectoria vieții. Era vorba de un concurs ambițios lansat de Touring Club de France, menit să promoveze turismul și cunoașterea lumii: parcurge înconjurul Pământului pe jos, cu mijloace proprii, într-un interval de șase ani (1910–1916), și câștigă 100.000 de franci – câte unul pentru fiecare kilometru. Premiul părea un vis, dar provocarea era uriașă, într-o epocă în care hărțile erau incomplete, drumurile periculoase, iar mersul pe jos nu era un moft, ci o realitate zilnică pentru mulți.
Dumitru Dan, pe atunci în vârstă de 19 ani, nu ezită. Își formează o echipă cu trei prieteni români întâlniți la Paris: Paul Pîrvu, Gheorghe Negreanu și Alexandru Pascu – ultimii doi studenți la Conservator. Îmbrăcați în costume naționale, cu opinci în picioare și un ciobănesc numit Harap ca însoțitor, cei patru pornesc la 1 aprilie 1910 din București, spre Paris, unde se înscriu oficial în concurs. Ideea lor genială pentru a supraviețui? Spectacole de dans și cântece folclorice românești în orașele prin care treceau – o sursă de venit ingenioasă, care le permitea să acopere cheltuielile cu hrana, transportul și taxele vamale. Au rupt nu mai puțin de 497 de perechi de opinci pe drum, au traversat 74 de țări și 30 de colonii, au trecut de șase ori Ecuatorul, au înfruntat trei oceane și șapte mări, mergând zilnic 10–12 ore, cu pedometre rudimentare atașate la picioare. Chiar și pe vapoare, alergau pe punte pentru a “acumula” kilometri.
Călătoria a fost un șir de peripeții fabuloase. Au pornit prin Europa: Budapesta, Viena (unde i-au uimit cerșetorii orbi de pe Ring), Berlin, apoi Parisul de start oficial. De acolo, spre Spania, Gibraltar, Maroc – unde au fost arestați pe nedrept ca spioni – și în Africa de Nord, confruntându-se cu temperaturi de peste 40°C, când mergeau noaptea cu făclii aprinse să alunge fiarele și dormeau în copaci. Au ajuns în Egipt, Sudan, apoi Etiopia, traversând deșerturi unde supraviețuirea era o loterie. În India, la Bombay, au fost invitați la palatul unui rajah fascinat de poveștile lor, dar tragedia a lovit: Alexandru Pascu moare otrăvit accidental cu opiu. Mai târziu, în China, Gheorghe Negreanu se îmbolnăvește grav și renunță, iar Paul Pîrvu, epuizat de frig în Himalaya, moare de degerături. Rămâne singur Dumitru Dan, înaintând prin Asia (Coreea, Japonia), Australia, Noua Zeelandă, apoi America de Sud (Peru, Chile), Statele Unite – unde sunt primiți la Casa Albă de președintele Wilson în 1914 – și Canada.
Până în 1916, după șase ani, Dan a acumulat 96.000 de kilometri, cu doar 4.000 rămași. Dar Primul Război Mondial izbucnește, forțându-l să abandoneze și să se întoarcă acasă prin Atlantic, via Quebec și Detroit. Cursa se reia abia după război, pe un itinerar final stabilit de organizatori, iar pe 20 iulie 1923, la Paris, primește premiul suprem: titlul de „campion mondial pentru înconjurul Pământului pe jos” și 100.000 de franci. A fost înscris în Guinness Book of Records în 1985 pentru cei 100.000 de kilometri parcurși. Întors în România, devine un orator căutat, ținând conferințe în școli și universități, iar sub comunism e invitat să inspire tinerii cu poveștile sale. Moare în 1978, la 88 de ani, lăsând în urmă memorii și articole care au alimentat legenda sa.
Totuși, nu totul e roz în această poveste. Anii recenți au adus și umbre: investigații jurnalistice (cum ar fi cea a lui Timotei Rad sau a lui Davy Crockett) sugerează că părți din itinerar – mai ales cele din 1910–1914, prin Asia și Africa – ar putea fi exagerate sau fabricate, lipsind dovezi arhivistice solide dincolo de America de Nord și de Sud. Documentele confirmate arată călătorii reale în Europa și SUA, dar restul pare bazat pe relatări orale și presă entuziastă, fără fotografii sau marturii independente. Indiferent de nuanțe, fapta lui rămâne un simbol al curajului românesc, un reminder că ambiția poate muta munții – sau, măcar, să-i încalece pe jos.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
21 octombrie marchează o pagină bogată în istoria lumii: de la eșecurile cruciadelor medievale și victorii navale epice, la invenții revoluționare, nașteri de genii și descoperiri cosmice recente. Această cronologie surprinde momente cheie, cu un accent special pe contribuții românești și globale.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1096 – Cruciada țăranilor, care îl avea ca lider spiritual pe călugărul Pierre l’Ermite din Amiens, se destramă în urma unui atac al turcilor selgiucizi.
1097 – Prima cruciadă a fost inițiată în 1095 de către Papa Urban al II-lea pentru a recâștiga controlul asupra orașului sfânt Ierusalim și a Țării Sfinte creștine stăpânite la acel moment de către musulmani. Ceea ce a început ca un apel făcut cavalerilor francezi, s-a transformat rapid într-o incursiune pe scară largă, și o cucerire a teritoriilor aflate în afara Europei, în Orientul Mijlociu.
1209 – Otto al IV – lea (n. 1175/1176 — d. 19 mai 1218), este încoronat împărat al Sfântului Imperiu Romano- German de către Papa Inocenţiu al III- lea.
1520 – Exploratorul portughez Fernando Magellan, aflat in serviciul regelui Spaniei, descoperă strâmtoarea care-i va purta numele.
1600 – Tokugawa Ieyasu (n. 1542; d. 1616), ii învinge pe rivalii sai în Bătălia de la Sekigahara, care marchează începutul shogunatului Tokugawa, care va conduce Japonia pana la mijlocul secolului al XIX-lea.
1754 – Sunt inaugurate primele școli din Blaj: „Școala de Obște”, cu predare în română, și Gimnaziul din Blaj, cu predare în latină și germană. Blajul devine centrul învățământului românesc din Transilvania.
1790 – S-a născut poetul, oratorul și omul de stat francez Alphonse de Lamartine; (m. 28 februarie 1869).
1805 – A avut loc Bătălia de la Trafalgar, în care flota britanică a obținut o strălucită victorie împotriva forțelor navale franco-spaniole; moartea amiralului Horatio Nelson.
1833 – S-a născut chimistul și industriașul Alfred Nobel, inventatorul dinamitei. A înființat fundația care-i poartă numele și care decernează premiul care îi poartă numele în fiecare an; (m. 10 decembrie 1896).
1846 – S-a născut prozatorul italian Edmondo de Amicis, cunoscut pentru scrierile “Cuore” și “Romanul unui învățător” ;(m. 11 martie 1908).
1871 – S-a constituit Societatea Filarmonică din Timișoara.
1909 – A avut loc primul zbor individual al unei femei, realizat de franțuzoaica Ellise Dairoche.
1915 – Compania americană de telefonie şi telegrafie a realizat prima convorbire directa transatlantica din Arlington (Virginia), cu destinația Paris, transmis prin sistemul de radio-telefonie.
1918 – Un record neobișnuit: Dactilografa Margaret Owen a atins la mașina de scris viteza de 170 de cuvinte pe minut, record care nu a fost depășit până în prezent.
1936 – S-a născut Vartan Arachelian, ziarist și scriitor român de etnie armeană. Vartan Arachelian (n. 21 octombrie 1936) este un ziarist și scriitor român de origine armeană.
1940 – S-a născut Dumitru Tinu, ziarist român (d. 2003) Dumitru Tinu (n. 21 octombrie 1940, Coteana, Olt – d. 1 ianuarie 2003) a fost un jurnalist român, director al ziarului Adevărul și președinte al Clubului Român de Presă.
1940 – În S.U.A începe “Proiectul Manhattan” având ca obiectiv construirea bombei atomică americane.
1944 – Primul atac japonez sinucigaș kamikaze. Un avion japonez care transporta 200 kg de bombe, ataca nava de război HMAS Australia , în timpul Bătăliei de la Leyte Gulf in Oceanul Pacific.
1948 – ONU a respins cererea sovietică de distrugere publică a tuturor armelor nucleare.
1949 – Se înființează Uniunea Compozitorilor din România.
1959 – La New York se deschide Muzeul Guggenheim, conceput de Frank Lloyd Wright.
1960 – Primul submarin nuclear britanic, HMS Dreadnought, a fost lansat de regina Elisabeta a II-a Marii Britanii.
1965 – Robert B. Woodward primește premiul Nobel pentru chimie.
1971 – Scriitorul, omul politic si diplomatul chilian Pablo Neruda, primește premiul Nobel pentru literatură.
1976 – S-a născut la Lugoj, Lavinia Milosevici, gimnasta româncă, multipla campioana mondiala si olimpica.
1980 – A încetat din viață ziaristul Pamfil Şeicaru, director, alături de Cezar Petrescu, al ziarului “Bucovina” (Cernăuţi), fondatorul ziarului “Curentul” , pe care l-a condus in anii 1928-1944; (n. 1894).
1984 – A încetat din viață actorul roman Ion Finteşteanu, cunoscut pentru rolurile din spectacolul de teatru “Tache, Ianche şi Cadâr” şi filmele “Țigăncușa de la iatac” – 1923, “O scrisoare pierdută” – 1953 şi “Titanic-vals” – 1964; (n. 18 martie 1899).
1993 – A avut loc reuniunea NATO de la Travemunde, în Germania. Secretarul de Stat american al Apărării, Les Aspin, a lansat propunerea realizării unui “parteneriat pentru pace”, între NATO și țările din Europa Centrală și de Est.
1997 – Scriitorul disident anticomunist rus Alexandr Soljeniţîn a înființat un premiu literar care îi poartă numele.
1997 – Casa de Economii si Consemnațiuni din România s-a transformat într-o bancă de stat, lărgindu-și obiectul de activitate (acordă credite și agenților economici mici și mijlocii, precum și statului și administrației publice locale și centrale).
1999 – A apărut, la București, primul număr al revistei Playboy.
2003 – Și-a început activitatea Institutul pentru Memoria Exilului Românesc, instituţie nouă care se ocupă de culegerea și publicarea documentelor referitoare la exilul românesc din perioada 1940-1989.
2003 – Planeta pitică Eris din centura Kuiper a fost descoperită de către Michael E. Brown, Chad Trujillo și David L. Rabinowitz.
2018 – A murit Ilie Balaci, fotbalist român (n. 1956)
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ziua de 20 octombrie marchează momente decisive care au modelat Europa medievală și modernă, de la oprirea hoardelor maghiare de către Otto I la Lechfeld, salvând creștinătatea apuseană. În 1340, Simon de Montfort obține o victorie crucială împotriva regelui Edward al III-lea în Războiul de 100 de Ani, accelerând formarea primului parlament englez. Culminând cu fondarea Ligii Națiunilor în 1919, această dată simbolizează tranziția de la conflicte sângeroase la idealuri de cooperare internațională
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1463 – S-a născut la Bologna filosoful si anatomistul italian Alessandro Achillini ( d.2 august 1512), supranumit de contemporani „al doilea Aristotel”.
1595 – Bătălia de la Giurgiu (15 – 20 octombrie 1595) – artileria toscană dărâmă o parte din zidul fortăreței otomane, așa încât aliații creștini pătrund învingători în cetate.
1600 – Bătălia de la Bucov – lângă Bucov, între valahii conduși de Mihai Viteazul și trupele poloneze ale lui Jan Zamoyski (sprijinite de trupe moldovenești conduse de Ieremia Movilă).
1601 – Radu Șerban a devenit domn al Țării Românești.
1638 – S-a încheiat construcția Mănăstirii Căldărușani, ctitorie a lui Matei Basarab; (1632 – 1654).
1696 – A fost creată flota rusă.
1708 – Reconstrucția Catedralei St. Paul din Londra după Marele Incendiu din 1666 a fost terminată chiar în ziua în care Christopher Wren, arhitectul ei, a împlinit 76 de ani.
1740 – Conform stipulărilor Pragmaticii Sancțiuni din 1713, Maria Tereza a urcat pe tronul Austriei.
1803 – Senatul american a ratificat cumpărarea Louisianei, consfințind termenii tratatului cunoscut sub numele de Louisiana Purchase.
1818 – A fost stabilit hotarul dintre colonia engleză Canada și SUA, de-a lungul paralelei 48.
1822 – În urma Congresului Sfintei Alianțe de la Verona, se hotărăște intervenția franceză împotriva revoluției din Spania, condusă de Rafael Riego.
1822 – Este tipărit primul număr al ziarului britanic “The Sunday Times”. Acest ziar britanic a fost înființat în anul 1821 sub numele de The New Observer si devine in 1822 The Sunday Times.
1837 – Apare “Jurnalul” domnului Țării Romanești, Alexandru Dimitrie Ghica, prin care se acorda sătenilor dreptul (condiționat), de a se strămută în orașe. În primăvara anului 1843, noul domn, Gheorghe Bibescu, anulează “Jurnalul”.
1847 – S-a născut Oscar Swahn, trăgător suedez și cel mai în vârstă campion olimpic al tuturor timpurilor; (d.1927).
1880 – Orașul Tegucigalpa a fost declarat capitala Republicii Honduras.
1883 – Peru și Chile semnează Tratatul de la Ancón, prin care, provincia Tarapacá a fost cedată statului Chile; sfârșitul Războiului din Pacific.
1895 – S-a născut lingvistul și filologul Alexandru Rosetti, membru al Academiei Române, membru corespondent al Academiei Suedeze de Științe.
1917 – Începe Congresul Ostașilor Moldovei, prezidat de Vasile Cijevschi, în cadrul căruia a fost proclamată autonomia Basarabiei Țariste de Imperiul Rus.
1918 – La 27 martie 1918, Vasile Cijevshi votează pentru Unirea Republicii Democrate Moldovenești, succesoarea de drept a Basarabiei Țariste, cu România.
1919 – Este fondat clubul de fotbal “FC Ceahlăul” de către un grup de elevi și profesori de la Liceul Petru Rareș care au înființat Asociația Sportivă Ceahlăul, primul club sportiv din Piatra Neamț.
1920 – Începe greva generală a proletariatului din România, la care participă cca 400.000 de salariați; cuprinde toate ramurile industriei și transporturilor și este prima greva politica generală a proletariatului din întreaga Românie (20–28 octombrie). Greva a fost declanșată de refuzul guvernului de a satisface cerințele muncitorilor formulate de Consiliul General al Partidului Socialist al României.
1932 – A fost format un guvern național-țărănesc sub președinția lui Iuliu Maniu, în care portofoliul Externelor era deținut de Nicolae Titulescu.
1933 – S-a născut in Adjud, jud. Vrancea, actorul Ion Dichiseanu (“Pistruiatul”, “Toate pânzele sus”).
1944 – Armata sovietică ocupă Belgradul capitala Iugoslaviei.
1944 – În timpul vizitei de la Moscova, primul ministru britanic W. Churchill i-a propus, și Stalin a acceptat, înțelegerea cu privire la împărțirea zonelor de influență în Balcani.
1964 – A murit Herbert Hoover, al 31-lea președinte al Statelor Unite (1929 – 1933).
1968 – Lady Jacqueline Kennedy, văduva fostului președinte american John F.Kennedy, se căsătorește cu armatorul miliardar grec Aristoteles Onassis.
1970 – Conducatorul somalez Mohammed Siad Barre declară Somalia stat socialist.
1973 – Se inaugurează, în prezența Reginei Elisabeta a II-a Marii Britanii, Opera din Sydney, Australia.
1980 – După șase ani de ședere în afara structurilor militare ale NATO, Grecia revine în Alianță.
1997 – Filosoful roman anticomunist, fost deținut politic, Petre Ţuţea a fost reabilitat de către Curtea Supremă de Justiție a României.
2019 – Compania australiană Qantas a realizat cel mai lung zbor fără escală din lume cu un avion comercial, care a străbătut distanța New York – Sydney în peste 19 ore, având la bord 50 de pasageri şi membri ai echipajului, informează DPA şi AFP.
2020 – Sonda spațială OSIRIS-REx a recoltat o mostră de regolit de pe suprafața asteroidului 101955 Bennu cu care va reveni pe Pământ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Oase fragile, articulații dureroase? Cum previi problemele de mobilitate
Organizezi un șantier? Iată de ce ai nevoie de un birou modular!
Fără RCA, nu mai ai voie nici cu trotineta! Parlamentul lovește dur mobilitatea electrică
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
