Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 8°C | Anul XI Nr. 539

La zi

Semnificația istorică a zilei de 21 martie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI :

Ziua Olteniei este o sărbătoare publică a României celebrată la fiecare 21 martie care comemorează intrarea în București a revoluționarului Tudor Vladimirescu în fruntea armatei sale de panduri olteni. Tudor începuse revoluția de la 1821 în Oltenia, în 4 februarie 1821, prin proclamația de la Padeș.
Ziua internațională a poeziei.
1180 : Urca pe tronul Japoniei împăratul Antoku Tennō (Kotohito), al 81-lea împărat al Japoniei, conform ordinii tradiționale de succesiune.
1413 : Henric al V-lea devine rege al Angliei, succedându-i tatălui său, Henric al IV-lea. Domnia sa este cunoscută pentru victorii militare, precum cea de la Agincourt (1415), în Războiul de 100 de Ani.
1556 : Thomas Cranmer, fost arhiepiscop de Canterbury, este ars pe rug în Anglia pentru erezie, un moment marcant al Reformei engleze.
1685 : S-a născut genialul compozitor german Johann Sebastian Bach considerat în mod unanim unul dintre cei mai mari muzicieni ai lumii
1804 : Codul Napoleonian, un reper fundamental al dreptului civil modern, este adoptat oficial în Franța.
1814 : Se încheie Bătălia de la Arcis-sur-Aube din cadrul Războiului celei de-a Șasea Coaliții.
1821 : Tudor Vladimirescu, alături de pandurii săi, intră în București. Pe Dealul Mitropoliei, arnăuții lui Bimbaşa Sava deschid focul asupra pandurilor.
1844 : Calendarul Bahá’í începe odată cu proclamarea lui Bahá’u’lláh, fondatorul religiei Bahá’í. 21 martie coincide cu Anul Nou Bahá’í, o zi sacră pentru adepți.
1848 : La 9-21 martie 1848 nobilii din Transilvania solicită prin declarație alipirea Transilvaniei cu regatul Ungariei.
1871 : Otto von Bismarck devine primul cancelar al Imperiului German, după unificarea Germaniei sub conducerea Prusiei, un moment crucial în istoria europeană.
1918: În timpul Primului Război Mondial, Germania lansează „Ofensiva de Primăvară” (Operațiunea Michael) pe Frontul de Vest, una dintre ultimele tentative majore de a câștiga războiul înainte de intervenția decisivă a Aliaților.
1919  : Comuniștii preiau puterea în Ungaria și instaurează teroarea bolșevică sub conducerea lui Kun Bela, un regim de opresiune care va dura 133 de zile, până va fi desființat de armata română.
1935 : Persia își schimbă oficial numele în Iran, sub conducerea lui Reza Shah Pahlavi, reflectând o reafirmare a identității naționale.
1943 : Un atentat asupra dictatorului nazist german lui Adolf Hitler a eșuat.
1944 : Oamenii politici Constantin I.C. Brătianu si Iuliu Maniu, au adresat mareșalului Ion Antonescu o scrisoare in care i-au cerut sa convină cu Germania in privința ieșirii României din război.
1945 : A luat ființă “Universitatea Muncitoreasca a P.C.R.”, denumita ulterior Academia de invatamant social-politic “Stefan Gheorghiu”.
1963 : Închisoarea Alcatraz din San Francisco Bay își încheie activitatea, marcând sfârșitul unei ere în sistemul penitenciar american.
1965 : Martin Luther King Jr. conduce Marșul de la Selma la Montgomery, un eveniment emblematic al mișcării pentru drepturile civile din SUA, care a dus la adoptarea Voting Rights Act.
1980 : Președintele american Jimmy Carter anunță boicotul Jocurilor Olimpice de Vară de la Moscova, ca răspuns la invazia sovietică din Afganistan, intensificând tensiunile Războiului Rece.
1990 – România a solicitat aderarea la Consiliul Europei, cerere acceptată la 7 octombrie 1993.

2006: Jack Dorsey, Noah Glass, Biz Stone și Evan Williams lansează prima versiune a Twitter (astăzi X), sub forma unui mesaj trimis de Dorsey, marcând începutul uneia dintre cele mai influente platforme de social media.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

GEST DE SUFLET LA CĂMINUL „SF. ANTIM IVIREANUL” – BUNICUȚELE AU TRICOTAT DARURI PENTRU MOȘ NICOLAE, IAR EMOȚIILE AU UMPUT CAMERA

Published

on

La Căminul „Sfântul Antim Ivireanul”, apropierea sărbătorilor de iarnă a venit cu căldură adevărată. Un grup de bunicuțe a lucrat în ultimele săptămâni la mici daruri tricotate, pregătite cu grijă pentru celelalte rezidente ale centrului. Fiecare surpriză – pufoasă, colorată și făcută cu migală – poartă câte o parte din inima celor care au vrut să dăruiască bucurie.

Darurile au fost împărțite în ajun de Moș Nicolae, iar atmosfera a fost încărcată de emoție. Zâmbete sincere, îmbrățișări, lacrimi de recunoștință – toate au transformat un gest simplu într-o lecție de bunătate.

Pentru aceste femei în vârstă, sărbătoarea nu înseamnă doar a primi, ci mai ales a dărui. Momentul a demonstrat încă o dată că generozitatea nu ține cont de vârstă, ci de inimă.

La final, reprezentanții căminului au transmis mulțumiri celor care au făcut posibil acest moment: Toader Doina, Mimi Alecu, Tania Toma, Carmen Bunea, Ionelia Babacu, Georgiana, Rodica Gheorghe, Elena Bălan și Mariana Duță.

Advertisement

Un mic gest, o mare emoție – iar la Căminul „Sf. Antim Ivireanul”, spiritul sărbătorilor a sosit mai devreme decât oriunde.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

A murit Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiției în guvernul Năstase, la 86 de ani

Published

on

Profesoara universitară Rodica Mihaela Stănoiu, care a ocupat funcția de ministru al Justiției în cabinetul Adrian Năstase între decembrie 2000 și martie 2004, a încetat din viață pe 3 decembrie 2025, la vârsta de 86 de ani.

Născută pe 10 mai 1939 în localitatea Nucet, județul Dâmbovița, Rodica Stănoiu a fost o figură importantă în justiția românească de la începutul anilor 2000, într-o perioadă de intense reforme pentru aderarea la Uniunea Europeană și de controverse privind independența sistemului judiciar.

După 1990, a intrat în politică, devenind senator din partea PDSR (ulterior PSD) pentru județul Olt, cu mai multe mandate consecutive începând din 1996.

Pe plan academic, a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1961, a obținut doctoratul în drept în 1975 și a urmat stagii de specializare în criminologie și drept comparat la universități din Montreal și Strasbourg. După 1990, a predat la instituții precum Universitatea „Spiru Haret” și Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, fiind autoare a numeroase lucrări în domeniul criminologiei și dreptului penal.

Advertisement

Mandatul de ministru al Justiției

Numită în decembrie 2000, Rodica Stănoiu a coordonat reorganizarea Ministerului Justiției și numiri cheie în sistem, în contextul monitorizării europene. Mandatul său a fost asociat cu dezbateri aprinse privind arhivele fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție (SIPA), suspectate că ar fi fost folosite pentru presiuni asupra magistraților.

După 2004, a ocupat poziții precum consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Administrației Prezidențiale în mandatul lui Ion Iliescu, înainte de a reveni în Senat. Ulterior, s-a retras treptat din politică, rămânând activă în mediul academic și în dezbateri de specialitate pe teme de drept penal.

Specialistă în criminologie și drept penal

Dincolo de cariera politică, Rodica Stănoiu a fost recunoscută ca expert în criminologie, cercetător la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și participant la conferințe internaționale. A condus asociații profesionale în domeniu și a contribuit la proiecte de lege în materie penală. Foști studenți și colaboratori i-au apreciat contribuția la formarea generațiilor de juriști, deși numele său a rămas legat de controversele anilor 2000.

În ultimii ani, a apărut rar în public, limitându-se la comentarii punctuale pe teme de justiție și politică penală.

Verdictul definitiv de colaborare cu Securitatea

Cariera Rodicăi Stănoiu a fost umbrită de acuzațiile de colaborare cu fosta Securitate. În 2006, CNSAS a stabilit că ar fi furnizat note informative sub pseudonimele „Sanda” și „Georgeta” între 1983 și 1987. Ea a contestat decizia, invocând erori și falsuri.

Advertisement

După un lung proces, Curtea de Apel Oradea a menținut verdictul în 2012, iar Înalta Curte de Casație și Justiție l-a confirmat definitiv în 2014, concluzionând că a colaborat ca poliție politică. Pe fondul scandalului, a părăsit PSD în 2006 și s-a alăturat Partidului Conservator în 2007. Până la final, a negat public acuzațiile, susținând că notele i-au fost atribuite pe nedrept.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

DECEMBRIE 2025 – PROGRAMARE CITIRI CONTOARE ÎN APARTAMENTELE DIN MUNICIPIUL CĂLĂRAȘI

Published

on

Stimați utilizatori, vă transmitem atașat lista cu planificarea citirii contoarelor din apartamente, aferente lunii DECEMBRIE 2025

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading