La zi
Semnificația istorică a zilei de 21 iulie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1242 – Bătălia de Taillebourg: Ludovic al IX-lea al Franței pune capăt revoltei vasalilor săi, Henric al III-lea al Angliei și Hugh al X-lea de Lusignan.
1718 – Tratatul de la Passarowitz – Imperiul Otoman cedează Austriei Banatul, Oltenia, nordul Serbiei și al Bosniei.
1774 – Tratatul de la Kuciuk-Kainargi a fost semnat la 21 iulie, 1774, de Imperiul Rus (reprezentat de feldmareșalul Piotr Rumianțev) și Imperiul Otoman după înfrângerea acestuia din urmă în războiul din 1768-1774.
1808 – S-a născut, la Bocșa, județul Sălaj, Simion Bărnuţiu, scriitor, estetician, om politic, conducător al Revoluției române de la 1848 din Transilvania.
1821 – S- a născut marele patriot roman Vasile Alecsandri.
1861 – Prima importantă bătălie a Războiului Civil American, denumită prima bătălie de pe Bull Run, s-a încheiat cu victoria armatei confederate.
1861 – La București, pe scena Teatrului cel Mare (ulterior Teatrul Național), a avut loc prima reprezentație a piesei “Hamlet” de William Shakespeare, avându-l în rolul principal pe Mihail Pascaly, primul actor român care l-a întruchipat pe Hamlet.
1873 – Primul jaf de tren de la vestul râului Mississippi a fost înfăptuit de temutul bandit american Jesse James.
1899 – S-a născut Ernest Miller Hemingway, scriitor american, laureat al Premiului Nobel 1954.
1906 – Ofițerul francez de origine evreiasca Alfred Dreyfus, condamnat pentru trădare în baza unor acuzații false, care au stârnit mari controverse in societatea franceza la sfârșitul secolului XIX, este reintegrat în armată cu gradul de căpitan.
1907 – A murit pictorul roman Nicolae Grigorescu.
1914 – Consiliul de Coroană, întrunit la Sinaia, proclamă poziția de neutralitate a României în primul război mondial.
1919 – A murit Eremia Grigorescu, general de artilerie, comandantul trupelor române în bătălia de la Mărășești, ministru de război în guvernul României.
1928 – La cererea principesei Elena, Curtea de Apel București a pronunțat divorțul dintre aceasta și printul Carol, motivat de părăsirea domiciliului conjugal de către Carol.
1936 – Între reprezentanții României și URSS, N.Titulescu si M.Litvinov se încheie un PROTOCOL în care se stipula printre altele că : “Guvernul URSS recunoaște ca, în virtutea diferitelor sale obligații de asistență, trupele sovietice nu vor putea trece niciodată Nistru fără o cerere formală în acest sens din partea Guvernului Regal al României, la fel cum Guvernul Regal al României recunoaște că trupele române nu vor putea trece niciodată Nistru în URSS fără o cerere formală a Guvernului URSS.”
1941 – În timpul luptelor pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupația sovietică, Armata Română a eliberat localitățile Tighina, Ismail, Chilia Nouă și Vâlcov.
1941 – Primul bombardament al aviației germane asupra Moscovei.
1944 – Claus von Stauffenberg și ceilalți conspiratori sunt executați la Berlin, Germania, pentru complotul din 20 iulie de asasinare a lui Adolf Hitler.
1945 – Președintele american Harry S. Truman a semnat ordonanța prin care se aproba folosirea bombelor atomice.
1960 – Navigatorul şi aviatorul britanic Francis Chichester, a sosit la New York, la bordul vasului “Gypsy Moth II”, după o călătorie în jurul lumii ce a durat nouă luni și o zi.
1969 – A fost inaugurat Combinatul petrochimic Pitești.
1971 – A fost dată în exploatare definitivă ecluza românească de la Porțile de Fier.
1983 – La stația Vostok din Antarctica de Est, se înregistrează cea mai scăzută temperatură de pe Pământ, -89,2° C.
1984 – CPEx al CC al PCR a hotărât construirea canalului navigabil Poarta-Albă-Midia-Năvodari şi a canalului navigabil Dunăre-București.
2005 – La 14 zile de la atacurile teroriste din Londra sunt din nou găsite bombe la Londra, de data aceasta însă nu au fost detonate.
2020 – Liderii Uniunii Europene au ajuns la un acord asupra bugetului destinat perioadei 2021–2027 și asupra Fondului UE pentru relansarea economică post-pandemie.
2022 – Înotătorul român Avram Iancu a traversat Canalul Bristol, devenind primul român și al 14-lea om din lume, care a reușit această performanță.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Din 2026, TVA în HoReCa ar putea crește de la 11% la 21%, dacă încasările din august-octombrie 2025 nu satisfac guvernul. Majorarea, parte a măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar, urmează creșterii de la 9% la 11% din august 2025 (Legea nr. 141/2025).
-
Scumpiri: Prețurile în restaurante și hoteluri ar putea crește cu 10-25%, reducând consumul și turismul.
-
Falimente: Peste 4.000 de unități (10%) riscă închiderea, cu 40.000-50.000 de concedieri.
-
Evaziune fiscală: TVA de 21% ar încuraja neemiterea bonurilor fiscale, afectând încasările statului.
-
Turism: România ar deveni mai puțin competitivă față de țări cu TVA redus (Franța 10%, Germania 7%).
Reacții
HORA și FPIOR cer menținerea cotei de 11% și dialog cu guvernul. Digitalizarea e văzută ca soluție mai bună decât majorarea taxelor.
Creșterea TVA la 21% amenință HoReCa la falimente și scumpiri, afectând turismul și economia. Decizia finală din toamna 2025 va fi crucială.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Incident din 4-5 septembrie 2025:
În seara zilei de 4 septembrie 2025, sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) au detectat un grup de drone aeriene la aproximativ 36 de mile marine nord-est de Sulina, în apropierea graniței cu Ucraina. Ca răspuns, două avioane de luptă Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, au fost trimise pentru a monitoriza zona. La scurt timp după stabilirea contactului radar, dronele și-au schimbat traiectoria spre nord, iar semnalul lor electronic a dispărut. Avioanele germane au continuat misiunea de supraveghere și apoi au revenit la bază. Nu s-a raportat nicio pătrundere confirmată în spațiul aerian românesc în acest caz specific.
- Atacuri rusești în zonă: Dronele rusești vizează frecvent porturile ucrainene de la Dunăre, precum Ismail sau Reni, aflate în apropierea graniței cu România. Aceste atacuri au determinat emiterea frecventă de mesaje RO-Alert în județul Tulcea, inclusiv în Sulina, pentru a avertiza populația despre riscul căderii unor resturi din spațiul aerian.
- Răspunsul României: Armata română monitorizează constant spațiul aerian cu avioane F-16 sau alte aeronave aliate (cum ar fi Eurofighter Typhoon germane sau F-18 spaniole) și emite alerte RO-Alert atunci când există riscuri. Începând cu 26 februarie 2025, România a adoptat o lege care permite armatei să doboare drone care pătrund ilegal în spațiul aerian național, dar în multe cazuri, dronele sunt doar monitorizate dacă nu reprezintă o amenințare directă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Toamna anului 2025 pare să fie de scurtă durată în România, cedând rapid locul iernii. Deși începutul lunii octombrie promite zile blânde, cu soare și temperaturi tipice de toamnă, meteorologii avertizează că frigul se va instala mult mai devreme decât ne-am obișnuit, aducând temperaturi sub zero grade Celsius înainte de finalul lunii.
Sezonul de tranziție, plin de surprize
România traversează o perioadă de tranziție în care variațiile de temperatură pot fi surprinzătoare. Începutul lunii octombrie va fi marcat de zile plăcute, cu maxime între 13 și 15 grade Celsius și mult soare. Totuși, această atmosferă caldă nu va dura mult, frigul urmând să își facă simțită prezența mai rapid decât anticipăm.
Primul val de iarnă lovește Predealul
Conform prognozei Accuweather, primele temperaturi negative vor apărea pe 22 octombrie în Predeal, orașul situat la cea mai mare altitudine din România. Aici, termometrele vor indica -3 grade Celsius în timpul nopții, iar maxima zilei va ajunge doar la 8 grade. Această scădere bruscă marchează un contrast semnificativ față de zilele anterioare, când temperaturile se situau în jurul valorilor de 14-15 grade.
Frigul se instalează treptat
După 22 octombrie, temperaturile vor rămâne scăzute, cu minime apropiate de zero grade în mai multe nopți, în special pe 28 și 29 octombrie, când sunt așteptate valori între 1 și 3 grade Celsius. În ciuda soarelui de toamnă care încă mai încălzește zilele de la începutul lunii, finalul lui octombrie va aduce o atmosferă rece, specifică iernii, mai ales în zonele montane.
Pregătiți-vă pentru iarnă
Chiar dacă toamna mai oferă momente de confort, frigul se apropie rapid. În zonele de munte, luna octombrie 2025 va marca debutul iernii, iar românii ar trebui să fie pregătiți pentru o tranziție rapidă către sezonul rece.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
TVA în HoReCa la 21%: Falimente și scumpiri
Alertă la Sulina: Drone rusești în apropierea graniței pun armata română în gardă
Legătura invizibilă dintre sănătatea orală și afecțiunile cardiovasculare
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
