Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 20 noiembrie
Ziua de 20 noiembrie ocupă un loc important în calendarul istoric și comemorativ internațional, fiind marcată în principal ca Ziua Internațională a Drepturilor Copilului, adoptată de ONU în 1989 prin Convenția privind Drepturile Copilului (și Declarația din 1959). Aceasta promovează protecția, educația și bunăstarea copiilor la nivel global. Totodată, data evocă momente dramatice din istorie: începutul Proceselor de la Nürnberg (1945) împotriva criminalilor de război nazişti, deschiderea primului Parlament al României Mari după Marea Unire (1919), scufundarea vasului Essex (1820, inspirație pentru “Moby Dick”) sau aderarea României la Axa în al Doilea Război Mondial (1940). O zi care împletește speranța pentru viitor cu lecții dure din trecut.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1224 – Prima mențiune a Bisericii “Sfântul Mihail” din Cisnădioara, monument în stil romanic.(germ. “Michelsberg”),
(județul Sibiu)
1443 – A avut loc Bătălia de la Niš [Serbia], între voievodul Transilvaniei, Iancu de Hunedoara (1441 – 1456), și otomani, în cadrul „Campaniei celei Lungi” (septembrie 1443 – ianuarie 1444).
1688 – La 10/20 noiembrie se termină tipărirea “Bibliei” în limba română. Textul cărții a fost definitivat din inițiativa lui Șerban Cantacuzino de un grup de învățați, între care frații Șerban și Radu Greceanu.
1762 – S-a născut Pierre André Latreille, entomolog francez (d. 1833)
1789 – New Jersey devine primul stat american care a ratificat Carta Drepturilor Omului.
1820 – Scufundarea vasului-balenieră Essex, în apele Americii Latine, după ce a fost lovit în mod repetat de un cașalot. Se presupune că acest eveniment ar fi inspirat capodopera lui Herman Melville, Moby Dick.
1852 – A început construcția Scolii Centrale din București, instituție care ulterior a primit numele de Pensionatul Domnesc de Fete.
1861 – Poarta Otomană a emis Firmanul de organizare administrativă a Moldovei și Valahiei, act care a admis unirea administrativă și politică a Principatelor Române de la data de 24 ianuarie 1859, însă numai până la sfârșitul domniei lui Al. Ioan Cuza.
1872: S-a născut poetul român George Tutoveanu.
1889 – S-a născut Edwin Powell Hubble, om de știință american, unul din fondatorii astronomiei extragalactice;
1907 – S-a născut (la Sebiș, Arad) Mihai Beniuc, scriitor și psiholog, academician, colaborator de frunte al regimului comunist din România;
1910 – (7 noiembrie s.v) A încetat din viață scriitorul rus Lev Nicolaevici Tolstoi.
1916 – În urma pierderii de către armata romana a Bătăliei de la Neajlov și Argeș (Bătălia de la București), cea mai mare operațiune militară pe frontul românesc (16-20 noiembrie 1916), regele si Guvernul României se retrag din Muntenia ocupată, la Iași, care devine noua capitală a țării.
1917 – A avut loc prima bătălie de tancuri, la Cambrai în Franța, unde aproape 400 de tancuri, atacând pe un front de 16 km, au străpuns apărarea trupelor germane.
1917 – Ucraina s-a declarat republică independenta de Imperiul Rus.
1919 – Si-a deschis lucrările primul parlament al României Mari (România interbelică), președinte al Adunării Deputaților fiind ales Vasile Stroescu, cel mai vârstnic deputat.
1921 – A avut loc la București, Congresul I General al Partidului Țărănesc. Partidul a aprobat fuziunea cu succesorul de drept al Partidul Țărănesc din fosta Basarabie țaristă, uniune ce a fost realizată la 18 iulie 1821, precum şi proiectul de program de revendicări social-politice şi economice.
1922 – A avut loc Conferința internațională de la Lausanne, Elveția, la care a participat și România, în problema strâmtorilor Bosfor şi Dardanele.
1923 – S-a încheiat la Tiraspol, un Regulament romano-sovietic privitor la masurile si procedeele menite sa aplaneze conflictele de pe Nistru, care in acea vreme era linia de demarcație între România si URSS, stat care nu recunoștea unirea Basarabiei cu România…
1925 – S-a născut Robert F. Kennedy, fost procuror general al SUA si senator.
1931 – S-a născut Ion Miclea, unul dintre cei mai mari artiști fotografi romani;
1932 – A fost creat Partidul Radical Țărănesc din România, in urma desprinderii din Partidul Național-Țărănesc a grupării conduse de Grigore Iunian. Partidul a editat ziarul “Deșteptarea” în perioada 1933-1937.
1932 – Premiera românească, la Opera Română din București, a baletului “Iris” de Constantin C. Nottara, după premiera absolută a spectacolului la Opera din Moravska-Ostrava din Cehoslovacia, din 12 noiembrie 1931.
1940: Al doilea război mondial: România, Ungaria și Slovacia se alătură Axei Berlin – Roma – Tokio.
1942: Alaska Highway se deschide oficial. Construcția drumului a fost accelerată după atacul japonez de la Pearl Harbor.
1945: Au început procesele de la Nurenberg, Germania.
1952: Rudolf Slansky, Secretarul General al Partidului Comunist Cehoslovac și alți 13 lideri comuniști sau funcționari de rang înalt au fost acuzați și condamnați că ar fi participat la o conspirație troțkisto-titoisto-sionistă.
1962: Președintele american John F. Kennedy a acceptat să ridice blocada instituita împotriva Cubei comuniste.
1975: Are loc premiera filmului american „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, realizat după romanul cu același nume de Ken Kesey (regia Milos Forman); distins cu cinci Premii Oscar.
1989 – Se desfășoară lucrările Congresului al XIV-lea al PCR.
1992: Este inaugurata la București Bursa Româna de Mărfuri.
1995: Diana, Prințesă de Wales, a vorbit deschis pentru prima dată, într-un interviu acordat BBC, despre separarea ei de Printul Charles de Wales .
2003: Michael Jackson este arestat sub acuzația de molestare sexuala a unui copil.
2006: A încetat din viață Zoia Ceaușescu, de profesie matematician, fiica mijlocie a fostului dictator comunist Nicolae Ceaușescu.
2006: Scriitorului roman Mihail Sebastian, i s-a conferit postum la Munchen, in Germania, importantul premiu de carte “Geschwister Scholl” pe anul 2006, premiu ce este acordat în fiecare an, începând din 1985 de către Börsenverein des Deutschen Buchhandels.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Tragopanul lui Temminck este una dintre cele mai frumoase păsări din familia fazanilor, recunoscută pentru culorile vii și comportamentul unic. Masculul adult are un penaj predominant roșu-portocaliu, presărat cu pete albe care seamănă cu perle delicate, piele facială albastră și un guler portocaliu. În perioada de împerechere, el își umflă o membrană albastră de sub gât, numită laringe, și ridică două coarne mici, creând un spectacol impresionant pentru a atrage femela.
Femela este mai discretă, cu un penaj maro-cenușiu cu pete albe și negre, ceea ce o ajută să se camufleze perfect în mediul înconjurător.
Această pasăre trăiește în pădurile dense montane din estul Himalaei, în regiuni din nord-estul Indiei, centrul și sudul Chinei, nordul Minamarului și nord-vestul Vietnamului. Preferă zonele cu vegetație bogată, cum ar fi pădurile de rododendroni, stejari și bambus, la altitudini între 1200 și 4200 de metri. Se deplasează sezonier pe verticală, coborând iarna la altitudini mai joase pentru a evita frigul intens.
Hrana sa este în principal vegetariană: frunze tinere, muguri, fructe, semințe și iarbă, dar ocazional consumă și insecte. Este o pasăre activă ziua, timidă și greu de observat, care preferă să se ascundă în tufișuri dese.
În ciuda amenințărilor precum defrișările, specia este considerată relativ comună în arealul său vast și nu este în pericol imediat de dispariție.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Ultima Regină a Mongoliei: Genepil, executată cu bestialitate la ordinul lui Stalin
În vastitatea stepelor mongole, acolo unde cerul pare că atinge pământul, s-a scris una dintre cele mai crude pagini ale istoriei secolului XX. Ultima regină a Mongoliei, Genepil, femeie de o frumusețe răpitoare și ultimă soție a lui Bogd Javzandamba Khan, al VIII-lea Bogd Gegen și suveran teocratic al țării, a sfârșit într-un mod îngrozitor, la doar câțiva ani după moartea soțului ei.
Bogd Khan a murit în mai 1924, lăsând în urmă o Mongolie slăbită și sfâșiată între influențe străine. Deși monarhia fusese deja limitată sever după revoluția din 1921, care adusese la putere Partidul Revoluționar Popular Mongol cu sprijin sovietic, moartea suveranului a deschis calea spre abolirea definitivă a tronului. În 1924, Mongolia a fost proclamată republică populară, iar puterea reală a trecut în mâinile comuniștilor susținuți de Moscova.
Genepil, devenită văduvă la doar 23 de ani, a rămas un simbol al vechii ordini. Frumoasă și educată, fusese aleasă în 1923 drept ultima consoartă a lui Bogd Khan, într-o încercare disperată a curții de a-i prelungi viața monarhului aproape orb și bolnav. După moartea acestuia, a trăit retrasă, dar umbrela trecutului regal o urmărea.
În anii 1930, valul terorii staliniste a ajuns și în Mongolia. Sub pretextul „lichidării elementelor feudale și contrarevoluționare”, au început arestările în masă. În 1932, Genepil a fost ridicată de organele securității. A fost acuzată de „spionaj în favoarea Japoniei” și de participare la pretinse comploturi antirusești. Nu a existat proces adevărat. A fost condamnată la moarte împreună cu alți foști demnitari și membri ai aristocrației.
Execuția a avut loc în secret. Conform mărturiilor supraviețuitorilor și documentelor desecretizate ulterior, ultima regină a Mongoliei a fost împușcată în ceafă, trupul ei fiind apoi aruncat într-o groapă comună la marginea Ulan Batorului. Avea doar 29 sau 30 de ani.
Astfel s-a stins, în sânge și uitare, ultima suverană a unei dinastii care domnise peste un imperiu cât un continent. Genepil nu a fost doar o victimă a terorii staliniste, ci și simbolul sfârșitului brutal al unei lumi străvechi, îngropate sub cizma totalitarismului secolului XX.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ziua de 14 decembrie este bogată în evenimente istorice semnificative pentru România și lume. În noaptea de 14 spre 15 decembrie 1467, Ștefan cel Mare a repurtat o victorie decisivă în Bătălia de la Baia împotriva invaziei ungare conduse de Matia Corvin, apărând independența Moldovei.
La 14 decembrie 1955, România a devenit membru al Organizației Națiunilor Unite, un moment cheie în integrarea sa internațională postbelică.
Pe 14 decembrie 1989, la Iași, dizidenți precum Cassian Maria Spiridon și Ștefan Prutianu au inițiat o tentativă de revoltă anticomunistă, cu arestări imediate – considerată de istorici un precursor al Revoluției din decembrie.
Alte repere: prima atestare a Sighișoarei (1280), nașterea lui Nostradamus (1503), teoria cuantelor a lui Max Planck (1900) și ajungerea lui Roald Amundsen la Polul Sud (1911).
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1280 – Prima atestare documentară a orașului Sighișoara.
1458 – Într-un act de danie emis de cancelaria lui Ștefan cel Mare, este atestat documentar municipiul Onești.
1467 – (14 – 15 decembrie 1467) A avut loc Bătălia de la Baia. Ștefan cel Mare a înfrânt armatele maghiare conduse de regele Matei Corvin, care invadaseră Moldova.
1503 – S-a născut in localitatea St. Remy, astrologul, matematicianul și medicul francez, rămas in istorie Nostradamus (Michel de Nostre-Dame), rămas celebru în istorie prin prezicerile sale.
1704 – S-a înființat Spitalul Colțea.
1746 – Împărăteasa austriaca Maria Tereza a înființat, in castelul Wiener Neustadt, prima academie militara din lume – Academia Theresiana.
1799 – A murit George Washington, primul președinte al Statelor Unite ale Americii; ( n.22.02.1732, Wakefield, Virginia).
1819 – Alabama a devenit cel de-al 22-lea stat din componenta SUA.
1863 – S-a născut Gheorghe Baba, zugrav de biserici, tatăl pictorului Corneliu Baba; (d.10.03.1953).
1864 – Prin decret domnesc, în București a fost înființată Școala de Belle-Arte.
1864 – În România, a fost promulgat Codul de procedura penală, intrat în vigoare la data de 1 decembrie 1865.
1869 – S-a inaugurat oficial clădirea Universității din București, România, construită în 1857-1869 după planurile arhitectului Al. Orăscu.
1888 – Cântăreața română de operă Hariclea Darclée, debutează pe scena Operei Mari din Paris cu rolul “Margareta” din opera “Faust” de Charles Gounod.
1900 – Fizicianul german Max Planck a prezentat un calcul teoretic al cărui rezultat, o lege a radiației corpului negru sugera că energia electromagnetică poate fi emisă doar în cuante.
1910 – A avut loc, la Ussy-les-Moulineaux, lângă Paris, primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacție, inventat și pilotat de Henri Coandă.
1911 – Exploratorul norvegian Roald Amundsen împreună cu echipa lui a atins Polul Sud geografic.
1948 – Stabilirea de relații diplomatice între România și India.
1955 – România alături de Albania, Austria, Bulgaria, Cambodgia, Ceylon, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Italia, Iordania, Laos, Libia, Nepal, Portugalia și Spania devin state membre ale Organizației Națiunilor Unite.
1958 – Cea de-a 3-a Expediție Sovietică devine prima care a cucerit Polul Sudic al Inaccesibilității.
1961 – A avut loc, la Berlin, premiera mondială a filmului regizat de americanul Stanley Kramer, “Procesul de la Nürnberg“, ecranizare a piesei lui Abby Mann.
1972 – S-a încheiat programul spațial american Apollo 17: ultimul echipaj compus din astronauții americani Eugene Cernan și Harrison Schmitt a părăsit Luna, iar de atunci nici un om nu a mai pășit pe suprafața selenară.
1976 – A fost inaugurat Muzeul Teatrului Național din Iași.
1989 – În Chile au loc primele alegeri libere după 16 ani. Patricio Aylwin a fost ales președinte.
1989 – A murit Andrei D. Saharov, fizician rus și cunoscut disident, laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe anul 1975; (n. 21.05.1921).
1989 – A avut loc o adunare în Piața Unirii din Iași, reprimară de Securitate.
1990 – În România, se constituie, în baza Legii 39 adoptată de Parlament, Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
1995 – Șeful cuibului “Horia Sima” din București, Șerban Suru, a anunțat revenirea mișcării legionare pe scena politica Românească, scopul fiind acum doar acela de a prezenta adevărul despre predecesorii lor.
1995 – S-a încheiat Acordul de la Dayton (Acordul Cadru General pentru Pace în Bosnia si Herzegovina) , care a consemnat încheierea războiului din Bosnia din 1991-1995.
2000 – A fost închisă definitiv centrala nucleară de la Cernobîl unde, la 26 aprilie 1986, a avut loc cel mai mare accident nuclear din istorie , în urma căruia s-au produs puternice radiații, cu implicații ecologice resimțite și astăzi (specialiștii apreciază că intensitatea radiațiilor a fost echivalentă cu 500 de bombe de la Hiroshima).
2001 – S-a înființat, la București, postul privat de televiziune „B1 TV”.
2004 – A fost inaugurat, în sudul Franței, cel mai înalt pod din lume (300 de metri înălțime), construit pentru a decongestiona traficul zona orașului Millau; proiectul a fost realizat de arhitectul britanic Norman Foster.
2019 – Klaus Werner Iohannis a fost desemnat să primească Premiul Carol cel Mare, acordat pentru contribuții la unitatea europeană.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Vreme rece, ceață și ploi slabe în județul Călărași, în următoarele două săptămâni
Palatul Prefectural va fi pus în valoare prin iluminat arhitectural. Prefectul: „Este o instituție emblematică pentru Călărași”
Muzeu, sală de muzică și activități pentru elevi. Ce funcțiuni va avea Palatul Sociocultural după redeschidere
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
