La zi
Semnificația istorică a zilei de 2 iulie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1431 – Prima mențiune documentara a Vrancei: ”Varancha”. Numele Vrancea este atestat printr-un document scris în latină, datat 2 iulie 1431, în transcrierea VARANCHA.
1494 – Spania a ratificat Tratatul de la Tordesillas, prin care și-au împărțit împreună cu Portugalia teritoriile nou descoperite din afara Europei.
1504 – A încetat din viață Ștefan cel Mare, domn al Moldovei.
1504 – A urcat pe tronul Moldovei Bogdan al III-lea.
1644 – Bătălia de la Marston Moor – forțele Parlamentului englez au obținut o victorie decisivă împotriva regaliștilor, în cadrul Războiului civil englez (1642-1646).
1778 – A încetat din viață scriitorul si filosoful elvețian-francez Jean Jacques Rousseau.
1838 – A apărut, la Braşov, sub conducerea lui George Bariţiu, revista culturală româneasca “Foaie pentru minte, inimă și literatură”, supliment literar al “Gazetei de Transilvania”.
1849: – A fost semnat la Seghedin (Szeged) ”Proiectul de pacificare” de către Lajos Kossuth, liderul revoluției maghiare, si de către Nicolae Bălcescu si Cezar Bolliac, reprezentanții emigrației române.
1853 – Armata rusă trece Dunărea si invadează Imperiul Otoman, la începutul războiului Crimeei.
1877 – S-a născut poetul și romancierul Hermann Hesse, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1946.
1881 – Președintele SUA James A. Garfield a fost rănit prin împușcare și a murit în urma rănirii în data de 19 septembrie.
1888 – Ion Luca Caragiale este numit director al Teatrului Național din București.
1897 – Omul de știință italian Guglielmo Marconi obține la Londra un brevet pentru inventarea radioului.
1900 – Primul zbor al unui Zeppelin are loc pe Lacul Constance lângă Friedrichshafen in Germania.
1914 – A încetat din viață Emil Gârleanu, scriitor roman („Din lumea celor care nu cuvântă“). (n. 5 ianuarie 1878).
1923 – Accidentul feroviar de la Vintileanca, soldat cu zeci de morți și răniți. Accidentul feroviar de la Vintileanca a avut loc pe data de 2 iulie 1923, când un tren accelerat care venea de la București și se îndrepta spre Iași s-a ciocnit, în stația Vintileanca, în jurul orelor 11:00, cu un tren de marfă, provocând moartea a 66 de oameni și rănirea a 105 persoane, conform rapoartelor finale ale autorităților. La data accidentului, presa dădea cifre și mai mari.
1924 – A luat ființă Asociația Internațională a Presei Sportive.
1926 – S-a născut la Lisa, județul Brașov, scriitorul și publicistul Octavian Paler; (m. 7 mai 2007, București).
1934 – Noaptea cuțitelor lungi se termină cu moartea lui Ernst Röhm.
1937 – Piloții americani Amalia Earhart si Fred Noonan, care au încercat sa zboare in jurul lumii, au fost dați dispăruți deasupra Oceanului Pacific.
1940 – Incidentul armat de la Giurgiulești din 1940, parte a Retragerii Armatei României din Basarabia și Bucovina în 1940.
1941 – Operațiunea München, Parte a luptelor de pe Frontul de răsărit al celui de-al Doilea Război Mondial.
1941 – A murit George Valentin Bibescu, pilot român, nepot al domnitorul Gheorghe Bibescu.
1961 – S-a sinucis scriitorul american Ernest Hemingway, laureat al Premiului Nobel pentru literatură; (n. 21 iul 1899).
1964 – Președintele american Lyndon B. Johnson a promulgat Legea Drepturilor Civile, prin care se interzicea segregarea în școli, locuri publice și la angajare.
1966 – Primul test nuclear francez în atolul Mururoa din Pacific.
2000 – S-a deschis pentru trafic Podul Øresund, cel mai lung pod rutier și feroviar din Europa, care conectează Suedia și Danemarca.
2008 – Ostatica Ingrid Betancourt a fost eliberată de gherilele Forțele Armate Revoluționare din Columbia. A fost răpită în timpul campaniei sale electorale și ținută ostatică timp de șase ani de Forțele Armate Revoluționare din Columbia.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cangurul Maurice, unul dintre animalele îndrăgite de la Grădina Zoologică din Călărași, a avut nevoie recent de o intervenție medicală complexă, fiind tratat de echipa condusă de medicul veterinar Blebea Valentina.
„Starea lui este stabilă”, a transmis dr. Blebea într-o postare pe rețelele sociale, unde a explicat pașii parcurși pentru a-l menține pe Maurice în siguranță pe parcursul procedurilor.
Animalul a fost supus mai multor investigații și analize, iar pentru anestezie s-a folosit aparatul Mindray Veta 5, o metodă modernă de anestezie inhalatorie, care oferă un control optim și siguranță în timpul intervenției.
Potrivit medicului veterinar, lui Maurice i-au fost aplicate următoarele tratamente:
✅ tratament special pentru hidratare
✅ vitamino-terapie
✅ deparazitare internă și externă
✅ antibioterapie
„Îngrijitorii săi îl vor supraveghea mai atent în perioada următoare. Maurice este așteptat ‘acasă’ de partenera sa, Gloria, dar și de întreaga echipă Zoo”, a adăugat dr. Blebea.
Imaginile surprinse în timpul procedurii arată profesionalismul și grija echipei medicale, demonstrând atenția cu care sunt tratate animalele de la Grădina Zoologică din Călărași.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Creșteri salariale de până la 40% la Curtea de Conturi: Austeritate pentru unii, bonusuri pentru alții?
Pe 14 iulie 2025, Parlamentul României a decis, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, ca doamna Mirela Călugăreanu să exercite atribuțiile funcției de președinte interimar al Curții de Conturi a României, până la numirea unui nou președinte, conform prevederilor Constituției României și ale Legii nr. 94/1992. La doar o lună de la preluarea mandatului interimar, Curtea de Conturi, sub conducerea doamnei Călugăreanu, a aprobat majorări salariale semnificative, conform unei hotărâri publicate în Monitorul Oficial pe 12 august 2025. Acestea includ o creștere de 40% a salariilor de bază pentru noii angajați, aplicabilă din noiembrie 2025 până la prima evaluare profesională, și majorări de 40% pentru angajații evaluați cu calificativul „Foarte bine”, respectiv 30% pentru cei cu calificativul „Bine”.
Aceste creșteri au fost justificate de necesitatea atragerii și retenției personalului calificat, în special pentru gestionarea fondurilor europene. Totuși, decizia a stârnit controverse, mai ales în contextul în care Guvernul promovează măsuri de austeritate. Potrivit unor surse, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că nu era la curent cu această măsură și a calificat-o drept neconcordantă cu politica de reducere a cheltuielilor publice. Mai mult, speculațiile din spațiul public și de pe platforma X sugerează că aceste majorări ar putea fi un „tertip jenant” menit să compenseze viitoarele tăieri salariale estimate la 30-40%, astfel încât salariile angajaților să rămână, în esență, la același nivel după reduceri. Criticii susțin că această mărire ar fi una „artificială”, având ca scop doar neutralizarea impactului tăierilor bugetare planificate.
Conform documentelor oficiale, majorările fac parte din modificarea Hotărârii plenului Curții de Conturi nr. 330/2024, care reglementa anterior sporuri de până la 50% pentru personalul implicat în gestionarea fondurilor comunitare. În 2025, sporurile au fost reduse la 40% pentru angajații existenți și la 30% pentru cei nou-încadrați, ceea ce conducerea Curții a descris ca o ajustare, nu o creștere propriu-zisă. Totuși, percepția publică rămâne una de scepticism, mai ales având în vedere că veniturile totale ale unor angajați, incluzând sporuri pentru condiții vătămătoare (până la 1.500 lei lunar) și confidențialitate (până la 3.100 lei lunar), pot ajunge la sume considerabile. De exemplu, fostul președinte al Curții, Mihai Busuioc, a raportat în 2023 un venit anual de 339.330 lei, echivalentul a peste 6.800 euro lunar.
Aceste măsuri au amplificat dezbaterile privind transparența și responsabilitatea Curții de Conturi, o instituție însărcinată cu auditarea cheltuielilor publice. În timp ce rapoartele Curții au evidențiat nereguli financiare în alte sectoare, precum plăți necuvenite sau salarizarea neuniformă, decizia de majorare a salariilor propriilor angajați ridică întrebări despre coerența și credibilitatea instituției în contextul actual al austerității.
UPDATE: Oficiali ai Curții de Conturi spun că hotărârea vizează de fapt o scădere a sporurilor, nu o creștere, iar sporurile scad de la 50% la 40%, respectiv de la 35% la 30% pentru cei nou angajați. Un articol publicat în Monitorul Oficial de marți, 12 august 2025, prevede majorarea salariilor noilor angajați din cadrul Curții de Conturi cu 40% începând cu luna noiembrie a acestui an. Această majorare este de fapt o scădere a salariilor, arată documentele oficiale.
Angajații care vor fi evaluați profesional și vor obține un calificativ „foarte bine” vor beneficia de o majorare a salariului cu 40%, în timp ce aceia care vor obține calificativul „bine” vor avea salariul majorat cu „doar” 30%.
Ce prevede ”HOTĂRÂREA pentru modificarea Hotărârii plenului Curții de Conturi nr. 330/2024 privind aprobarea criteriilor de majorare a salariilor pentru personalul din cadrul Curții de Conturi, cu excepția personalului din cadrul Autorității de Audit, conform prevederilor Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare”:
-► „Art. 3. — (1) Personalul încadrat în una dintre structurile prevăzute la art. 1 lit. d) și e) beneficiază de majorarea salariului de bază cu 40%, până la prima evaluare a activității/performanțelor profesionale individuale.”
-► ”La articolul 3 alineatul (2), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: „a) pentru calificativul «Foarte bine», majorarea este de 40%;”.
-► ”La articolul 3 alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: „b) pentru calificativul «Bine», majorarea este de 30%;”.
-► ”Salariul de bază pentru personalul nou-încadrat în cadrul Curții de Conturi, cu excepția celui prevăzut la art. 3 alin. (1), se majorează cu 30%, până la prima evaluare a performanțelor profesionale individuale.”
-► ”În anul 2025, începând cu drepturile salariale aferente lunii noiembrie 2025, prin excepție de la prevederile art. 4 alin. (1), salariul de bază pentru personalul nou-încadrat în cadrul Curții de Conturi se majorează cu 40%.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ministerul Transporturilor din România a anunțat o schimbare majoră în modul în care șoferii vor plăti pentru utilizarea drumurilor naționale. Sistemul tradițional de rovinietă, bazat pe un abonament cu tarif fix pentru o anumită perioadă, va fi înlocuit cu un sistem modern de taxare „la kilometru”. Această reformă promite mai multă echitate, dar și o adaptare tehnologică semnificativă pentru șoferi. Iată ce trebuie să știi despre această schimbare!
Ce este rovinieta la kilometru?
Rovinieta la kilometru este un sistem electronic de tarifare rutieră care calculează taxa de drum în funcție de distanța parcursă, tipul vehiculului, clasa de emisii poluante (EURO), masa maximă autorizată și categoria de drum. Spre deosebire de rovinieta clasică, care presupune o plată fixă pentru o perioadă determinată (o zi, o săptămână, o lună sau un an), noul sistem va taxa șoferii doar pentru kilometrii efectiv parcurși pe drumurile naționale. Acest model, bazat pe principiul „plătești cât circuli”, este deja utilizat în mai multe țări europene și își propune să fie mai corect: cei care folosesc drumurile mai rar vor plăti mai puțin, iar cei care circulă frecvent vor suporta costuri mai mari.
Cum va funcționa noul sistem?
Implementarea rovinietei la kilometru va fi realizată printr-un sistem electronic avansat, finanțat cu aproape 282 de milioane de lei prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Monitorizarea traseelor și calcularea tarifelor se vor face prin trei metode:
-
Echipament de bord (OBE) conectat la satelit, care va înregistra automat distanța parcursă.
-
Aplicație mobilă conectată la rețelele de comunicații, pentru o monitorizare în timp real.
-
Tichet electronic de rută, completat manual de șoferi, pentru cei care preferă o metodă mai puțin automatizată.
Aceste metode vor permite urmărirea constantă a traseului parcurs, iar plata se va efectua automat către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Sistemul va fi compatibil cu cele din alte state membre ale Uniunii Europene, facilitând schimbul de informații privind neplata acestor tarife.
Când intră în vigoare?
Proiectul, demarat oficial prin contractul semnat pe 31 iulie 2025 între Ministerul Transporturilor și CNAIR, se va desfășura în trei etape:
-
Dezvoltarea sistemului informatic centralizat – crearea platformei digitale necesare.
-
Achiziția echipamentelor – instalarea tehnologiei de monitorizare.
-
Implementarea infrastructurii – stabilirea punctelor de control pe drumurile naționale.
Conform calendarului, infrastructura va fi operațională până în trimestrul al doilea din 2026, iar sistemul va deveni complet funcțional până la 31 decembrie 2026. Până atunci, rovinieta clasică rămâne valabilă, dar șoferii trebuie să fie atenți la creșterea tarifelor și a amenzilor, care intră în vigoare de la 1 septembrie 2025. De exemplu, rovinieta anuală pentru autoturisme va crește de la 28 de euro la 50 de euro, iar amenzile pentru lipsa rovinietei se vor dubla, ajungând între 500 și 1.000 de lei pentru vehiculele ușoare.
Ce înseamnă pentru șoferi?
Această schimbare aduce atât avantaje, cât și provocări:
-
Avantaje: Sistemul este mai echitabil, deoarece plătești doar pentru drumurile efectiv parcurse. De asemenea, digitalizarea procesului va simplifica plata și monitorizarea.
-
Provocări: Șoferii care parcurg distanțe lungi, în special transportatorii, ar putea resimți costuri mai mari. De exemplu, pentru camioane, tarifele ar putea crește semnificativ, ajungând până la 7.050 de euro anual în 2026 pentru un parcurs de 100.000 km, conform estimărilor.
Ce mai trebuie să știi?
Până la implementarea completă, rovinieta clasică rămâne în vigoare, iar șoferii sunt sfătuiți să se asigure că au o rovinietă valabilă pentru a evita amenzile majorate. De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2026, șoferii vor avea posibilitatea de a plăti rovinieta până la ora 24:00 a zilei următoare utilizării drumurilor naționale, conform Legii 275/2024. Pentru vehiculele grele (peste 3,5 tone), se va introduce sistemul TollRo, care va calcula taxa strict pe baza kilometrilor parcurși.
Această tranziție marchează un pas important spre modernizarea infrastructurii rutiere din România și alinierea la standardele europene. Șoferii sunt încurajați să se informeze din timp și să se pregătească pentru noile reguli, care vor schimba fundamental modul în care utilizăm drumurile naționale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Zoo Călărași, paradisul șobolanilor: urșii își împart hrana cu rozătoarele flămânde
Stație de încărcare electrică „în mijlocul câmpului”, de un an și jumătate. Localnicii: „E pentru trotinete și tractoare!”
Cangurul Maurice de la Zoo Călărași, salvat de echipa medicală a dr. Blebea Valentina
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
