Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 17 octombrie
Ziua de 17 octombrie marchează o serie de momente cheie în istorie, de la victorii militare decisive și dezastre naturale care au schimbat destine de națiuni, până la progrese științifice și culturale care au influențat lumea modernă. De la înfrângerea britanicilor în Războiul de Independență al SUA la cutremurul devastator din San Francisco sau căderea liderilor infami precum Al Capone, această dată evocă reziliența umană, inovația și lecțiile dureroase ale trecutului.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1346 – Bătălia de la Neville’s Cross. Regele David al II-lea al Scoției a fost capturat de Eduard al III-lea al Angliei, în apropiere de Durham și închis în Turnul Londrei timp de 11 ani.
1448 – A început a doua bătălie de la Kosovo Polje (17-20 octombrie), între o coaliție creștină sub conducerea lui Ioan de Hunedoara și o armată otomana condusa de Murad al II-lea.
1558 – Este fondat Serviciul poștal polonez – Poczta Polska.
1604 – Astronomul german Johannes Kepler observă explozia unei supernove în constelația Ophicus, la o depărtare de 13000 de ani lumina; nu au mai fost observate explozii ale unei supernove până în 1987.
1660 – Nouă regicizi, care au semnat condamnarea la moarte a regelui Charles I al Angliei, sunt spânzurați.
1713 – Marele Război Nordic: Rusia a învins Suedia în bătălia de la Kostianvirta.
1744 – A murit Giuseppe Guarneri, unul dintre cei mai faimoși meșteri italieni de viori ai vremii.
1800 – Marea Britanie preia controlul asupra coloniei olandeze Curacao.
1849 – A încetat din viață compozitorul polonez Frederic Chopin; (n. 1810).
1873 – S-a născut matematicianul român Gheorghe Țițeica; (d. 5 februarie 1939).
1897 – S-a născut Ștefana Velisar-Teodoreanu, prozatoare, poetă, traducătoare, soția scriitorului Ionel Teodoreanu (“Calendar vechi”, “Viața cea de toate zilele”, “Căminul”); (m. 1995).
1902 – La Detroit, in SUA, a fost produs primul automobil de marca “Cadillac”.
1905 – Proclamația din octombrie emisă de Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei.
1912 – Bulgaria, Grecia și Serbia au declarat război Imperiului Otoman în Primul Război Balcanic.
1915 – S-a născut Arthur Miller, dramaturg american, născut in New York. A urmat cursurile Universității din Michigan (1938), unde a câștigat un premiu literar.
1920 – Partidul Național-Liberal din România a adresat poporului din Basarabia o Chemare, cu scopul de a-și extinde influența, și dincolo de Prut.
1927 – A apărut la București ziarul “Dreptatea” (1927-1938; 1944-1947), oficios al Partidului Național Țărănesc. Dintre directori: Petre Ciorăneanu (1930-1932), Mihai Ralea (1934-1938), Demostene Botez (martie-iulie, 1938)etc.
1931 – Gangsterul italo-american Al Capone a fost condamnat pentru evaziune fiscală și închis pentru 11 ani.
1932 – Demisionează Guvernul României prezidat de Alexandru Vaida-Voievod.
1933 – În urma preluării puterii de către naziști în Germania, Albert Einstein s-a refugiat în Statele Unite ale Americii.
1941 – Radu Lecca, comisar general pentru problemele evreilor, îl înștiințează pe consilierului german pentru problemele evreilor despre un ordin al mareșalului Antonescu, care prevedea evacuarea a 110.000 de evrei din Basarabia si nordul Bucovinei, în Transnistria. Ordinul a fost însa anulat.
1957 – Scriitorul francez Albert Camus a primit Premiul Nobel pentru Literatură; ( n. 7 noiembrie 1913- d.4 ianuarie 1960).
1973 – OPEC (Organizatia tarilor Exportatoare de Petrol) emite embargoul; anunță decizia de a opri exportul de petrol spre Statele Unite și alte națiuni care ofereau ajutor militar Israelului în cadrul Războiului Yom Kippur din octombrie 1973.
1979 – Maica Tereza a primit Premiul Nobel pentru Pace datorită acțiunilor de sprijinire a săracilor din Calcutta, India.
1989 – Cutremurul din Loma Prieta (1989) – Un violent cutremur de 7.1 pe scara Richter a lovit San Francisco. Cutremurul din Loma Prieta a fost un cutremur major care a lovit zona Golfului San Francisco din California, pe data de 17 octombrie 1989, la ora locală 05:04. Cutremurul a fost cauzat de falia San Andreas și a durat 10-15 de secunde. A măsurat 6,9 grade pe scara magnitudinii Richter. Cutremurul a ucis 63 de persoane în California, a rănit 3.757 și a lăsat între 3.000 și 12.000 de oameni fără adăpost.
2003 – La Taipei, in Taivan, este inaugurat cel mai înalt zgârie nori din lume. Edificiul are 100 etaje si 508 metri înălțime.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Născut în 1775 la Arras, într-o familie de brutari înstăriți, Eugène-François Vidocq părea sortit unei vieți liniștite. Însă încă de la 13 ani fura argintăria casei și fugea în lume. La 16 ani era deja scrimeur de temut, soldat, dezertor, escroc și actor ambulant. Își câștiga pâinea jucând rolul „canibalului caraibian” în bâlciuri, se lupta în dueluri și evada din închisori cu o îndrăzneală de necrezut – o dată deghizat în călugăriță.
Peste două decenii și-a petrecut viața după gratii: Bicêtre, Toulon, Brest. A evadat de peste douăzeci de ori. În 1809, la 34 de ani, sătul de lanțuri și acuzat pe nedrept de un nou fals, face o ofertă uluitoare poliției din Paris: „Vă dau lumea interlopă pe tavă dacă mă scoateți de aici.” Propunerea este acceptată.
Din informator anonim devine, în doar câțiva ani, șeful primei brigăzi de detectivi civili din istorie – celebra Sûreté. Recrutează foști pușcăriași (singurii care cunoșteau cu adevărat infractorii), se deghizează, întinde capcane, inventează fișe antropometrice, păstrează urme de pantofi și de gloanțe. În cincisprezece ani prinde peste patru mii de răufăcători, mult mai mulți decât toată poliția oficială la un loc.
În 1833, sătul de birocrație și de invidii, demisionează și deschide prima agenție privată de detectivi din lume. Afacerea lui devine legendă, iar el însuși – modelul tuturor eroilor de romane polițiste care vor urma: Jean Valjean și Javert la Hugo, Vautrin la Balzac, Auguste Dupin la Poe și, mai târziu, Sherlock Holmes.
A murit sărac în 1857, la 81 de ani, dar numele său a rămas sinonim cu geniul investigației. Vidocq nu a fost doar un om care a trecut de la crimă la lege – el a fost cel care a inventat însăși meseria de detectiv.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pasărea brahminy, numită și starling brahminy ori myna brahminy, este una dintre cele mai elegante și carismatice păsări din Asia tropicală. Cu o lungime de doar 20-22 cm, ea atrage privirile prin creasta neagră, ascuțită și ridicată ca o coroană, și prin penajul său lucios care combină negrul intens cu reflexii albăstrui și arămii pe aripi și coadă. Ciocul și picioarele galben-strălucitor completează aspectul său de nestemată înaripată.
În India poartă numele de „pasărea lui Krishna” sau „pasărea sfântă”, fiind asociată cu divinitatea și considerată aducătoare de noroc. Localnicii o lasă să cuibărească în preajma templelor și chiar în locuințe, crezând că prezența ei alungă spiritele rele. Deși aparține familiei starlingilor, vocea sa este surprinzător de variată: imită perfect alte păsări, sunete de animale și chiar cuvinte omenești, fiind una dintre cele mai talentate „vorbitoare” din lumea aviariană.
Trăiește în grupuri zgomotoase prin orașe, sate și zone cultivate, din India și Sri Lanka până în Thailanda și Myanmar. Se hrănește cu fructe (în special smochine), nectar, insecte și resturi omenești, adaptându-se perfect mediului urban. Cuibul și-l construiește în scorburi, în pereții clădirilor sau în cutii speciale puse de oameni.
Astăzi, pasărea brahminy s-a răspândit și în alte regiuni tropicale – Oman, Emiratele Arabe, Africa de Est, chiar și în unele insule din Oceanul Indian – datorită comerțului și eliberărilor intenționate. Oriunde apare, devine rapid o prezență iubită, un mic simbol al bucuriei și al legăturii dintre om și natură.
O pasăre mică, dar cu o personalitate uriașă – iată de ce brahminy rămâne una dintre cele mai îndrăgite și fascinante apariții în peisajul asiatic.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 7 decembrie 1941, la ora 7:55 dimineața, 353 de avioane ale Marinei Imperiale Japoneze au lansat un atac-surpriză asupra bazei navale americane Pearl Harbor din Hawaii. În mai puțin de două ore au fost scufundate sau avariate grav 21 de nave de război, distruse 188 de avioane și au murit 2.403 americani. A doua zi, 8 decembrie 1941, Statele Unite au declarat război Japoniei, iar pe 11 decembrie Germania și Italia au declarat război SUA. Atacul de la Pearl Harbor a transformat un conflict european și asiatic într-un adevărat război mondial și a marcat începutul sfârșitului pentru Puterile Axei. Din 1941 încoace, 7 decembrie rămâne în memoria colectivă americană și mondială drept „o zi care va trăi în infamie”, după cum a numit-o președintele Franklin D. Roosevelt.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1279 – A decedat regele polon Boleslas al V-lea supranumit “cel pudic” (n.21 iunie 1226) din dinastia Piast, fiul lui Lech I si al Grzymislawa de Luck.
1732 – A fost inaugurată Opera Regală la Covent Garden, Londra.
1787: Delaware devine primul stat care a ratificat Constituția Statelor Unite ale Americii.
1842: “New York Philharmonic Society” a susținut primul său concert.
1861: S-a născut Henri Mathias Berthelot, general, șeful misiunii militare franceze la București în timpul primul război mondial, participant activ la elaborarea planurilor de luptă din vara lui 1917 pe frontul romano-germano-austro-ungar; (d.28.01.1931).
1881: Se întemeiază “Societatea Politehnică din România“. Primul președinte al societății devine Dimitrie Frunză.
1884: S-a născut Petru Groza, avocat și om politic român. (d. 7 ianuarie 1958, București)
1894: A murit Ferdinand de Lesseps, diplomat francez, cel care a susținut construirea Canalului Suez;
1935: S-a născut prozatorul si eseistul roman Sorin Titel (“Copacul”, “Femeie, iată fiul tău”, “Mi-am amintit de zăpadă”); (d.17 ianuarie 1985).
1941: Japonezii ataca flota militara a SUA staționată în baza maritimă de la Pearl Harbour, în arhipelagul Hawaii din Oceanul Pacific.
1949 – Guvernul anticomunist chinez condus de Cian Kai Si se mută de la Nanking la Taipei, în insula Taivan.
1957 – Sunt arestați Iosif Capotă și Alexandru Dejeu, conducători ai unui grup de rezistență anticomunistă din Munții Apuseni, ulterior condamnați la moarte și executați la penitenciarul Gherla.
1965 – Adunarea Generala a ONU adoptă, în unanimitate “Declarația cu privire la promovarea în rândurile tineretului a idealurilor de pace, respect reciproc si înțelegere între popoare”, inițiată de România.
1972 – În drum spre Lună, echipajul misiunii Apollo 17 a realizat fotografia „The Blue Marble”, prima fotografie clară a feței luminate a Pământului.
1975 – Indonezia invadează Timorul de Est, fosta colonie portugheza.
1975 – A murit scriitorul american Thornton Wilder ; (n. 1897).
1987 – Ronald Reagan si Mihail Gorbaciov semnează, în cadrul întâlnirii la nivel înalt de la Washington, Tratatul de eliminare a rachetelor nucleare cu raza medie de acțiune ; (7–10.12.1987).
1992 – A fost inaugurat, la Iaşi, Centrul cultural francez.
1998 – A încetat din viață chimistul Martin Rodbell, laureat al Premiului Nobel pentru medicină pe anul 1994 (n. Decembrie 1925).
2001 – Consiliul Miniștrilor de Justiție și de Interne ai Uniunii Europene decid ridicarea vizelor pentru cetățenii români care doresc să călătorească în spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2002.
2004 – Teatrul de operă Scala din Milano și-a redeschis porțile, după trei ani, perioadă în care a fost supus unor ample lucrări de renovare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
SCANDALUL ALOCAȚIILOR ÎNTÂRZIATE LA CĂLĂRAȘI! MII DE COPII AU AȘTEPTAT DEGEABA BANI DE MOȘ NICOLAE. AJPIS DĂ VINA PE „CALENDAR”, PĂRINȚII PE NEGLIJENȚĂ
Vidocq: primul detectiv din istorie
Leac băbesc minune: Scapi rapid de bronșită, tuse rebelă și respirație grea – doar 3 ingrediente simple!
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
