La zi
Semnificația istorică a zilei de 15 aprilie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1071 – Bari, ultima posesiune bizantina in sudul Italiei este cucerita de Robert Guiscard.
1395 – Războiul dintre conducătorul Hoardei de aur, Tokhtamysh si hanul turco- mongol Timur lenk.
1452 – S-a născut Leonardo da Vinci, pictor, sculptor, inginer și arhitect italian renascentist.
1558 – A murit Roxelana, soția sultanului Soliman I.
1642 – S-a născut Suleyman al II-lea, sultan al Imperiului Otoman.
1684 – S-a născut împarateasa Ecaterina a I-a a Rusiei.
1762 – Prin decret imperial, semnat de împărăteasa Maria Tereza, se înființează regimentele grănicerești românești I la Orlat si II la Năsăud.
1862 – S-a născut, la Ștefănești, jud. Botoșani, Nicolae Leon (m.1931), zoolog român.
1865 – A murit, asasinat, Abraham Lincoln, al 16-lea președinte al Statelor Unite.
1870 – Mihai Eminescu a început colaborarea la revista ieșeană „Convorbiri literare”, cu poemul Venere şi Madonă.
1896 – Apare la București, sub conducerea lui I. L. Caragiale, săptămânalul Epoca literară, supliment al ziarului Epoca.
1896 – Are loc ceremonia de închidere a primei ediții a Jocurilor Olimpice moderne la Atena, in Grecia.
1912 – S-a născut Kim Ir-sen, dictator al Coreei de Nord.
1912 – Vasul britanic de pasageri Titanic se scufundă în Atlanticul de Nord la ora 2:20 a.m., la două ore și 40 de minute după coliziunea cu un ghețar. Din cei 2.227 de pasageri plus echipaj aflați la bord numai 770 vor supraviețui.
1923 – Insulina începe să fie utilizată la scară largă în tratamentul diabeticilor.
1931 – S-a dat în folosință, la New York, Empire State Building, având 102 etaje și o înălțime de 381 de metri.
1934 – S-a născut, la București, Ion Vianu, medic și scriitor român. Fiu al acad. Tudor Vianu.
1941 – Generalul american Douglas Mac Arthur este numit comandant al forțelor aliate în Pacific.
1944 – Al Doilea Război Mondial – Primul bombardament de noapte al aviației britanice asupra României: 83 de bombardiere Wellington atacă Turnu-Severin si al doilea mare bombardament anglo-american asupra Bucureștiului.
1945 – Trupele britanice au eliberat deținuții din lagărul de concentrare nazist de la Bergen Belsen.
1947 – S-a înființat Filarmonica “Banatul” din Timișoara.
1949 – S-a înființat Filarmonica “Gheorghe Dima” din Brașov.
1964 – S-a deschis cel mai lung pod din lume, care traversează golful Chespeake (S.U.A.), de 17,5 mile.
1971 – La hidrocentrala de la Porțile de Fier, este conectat la sistemul energetic național primul hidroagregat, de producție românească.
1980 – A decedat Jean-Paul Sartre, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel (refuzat), principal reprezentant al curentului existențialist („Greata”, „Muștele”, „Diavolul si bunul Dumnezeu”).
2013 – In SUA, doua bombe artizanale confecționate de teroriști ceceni au explodat lângă linia de sosire la maratonul din Boston, Massachusetts, omorând cel puțin trei persoane și rănind alte 183.
2014 – A decedat la New York poeta, Nina Cassian, poetă eseistă și traducătoare română.
2019 – Catedrala Notre-Dame, una dintre emblemele Parisului, a fost devastată de un incendiu violent.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Fostul Palat Administrativ din Călărași a fost restaurat complet și devine Centru Socio-Cultural al municipiului
Unul dintre cele mai importante monumente istorice ale municipiului Călărași, fostul Palat Administrativ – cunoscut de-a lungul timpului ca sediu al Prefecturii județului – a fost restaurat integral și reintrodus în circuitul public, cu o nouă funcțiune: Centrul Socio-Cultural Călărași.
Proiectul de restaurare a fost finalizat de Compania Națională de Investiții (CNI), cu finanțare asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în colaborare cu antreprenorul CORAL SRL. Lucrările s-au desfășurat pe parcursul a patru ani, în perioada 2021–2025, obiectivul de investiții fiind recepționat în 2025.
Intervenția a vizat recuperarea funcțională și punerea în siguranță a clădirii, dar și adaptarea acesteia la standardele actuale de funcționalitate, siguranță și eficiență energetică, fără a afecta valoarea sa arhitecturală și istorică. Monumentul istoric, clasat cu Cod LMI CL-II-m-A-14665, este considerat una dintre cele mai prestigioase clădiri din Călărași.
Proiectul a fost realizat de o echipă complexă de specialiști membri ai Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI): arhitectul Aurel Ioan Botez, în calitate de șef de proiect, biroul de arhitectură SPA INOVATIONS coordonat de arh. George Bogdan Teodorescu, restauratorul Marian Dăbuleanu pentru componentele artistice, alături de antreprenorul general.
Un nou rol cultural pentru o clădire-simbol
În urma restaurării, corpul central al clădirii va găzdui Muzeul artei și tehnicii, un concept inovator care îmbină arhitectura secolului al XIX-lea cu tehnologia secolului XXI. Muzeul va include instalații tehnologice interactive, menite să ofere vizitatorilor o experiență educațională informală, prin explorarea muzicii și a artei într-un mod dinamic și accesibil.
Totodată, corpul de est al imobilului a fost reconfigurat pentru a funcționa ca spațiu expozițional permanent sau itinerant, iar toate fațadele clădirii au fost restaurate pentru a reda monumentalitatea și specificul arhitectural original. Lucrările au inclus și refacerea rețelelor de utilități, reabilitarea aleilor, completarea fondului vegetal și restaurarea componentelor artistice interioare și exterioare.
O clădire cu peste un secol de istorie
Construit în anul 1898, după planurile arhitectului italian Giussepe Ciconi, Palatul Administrativ a fost destinat încă de la început Instituției Prefectului. De-a lungul timpului, clădirea a adăpostit principalele instituții administrative ale județelor Ialomița și Călărași, precum și structuri administrative și de partid în perioada comunistă, revenind după 1989 la rolul său inițial.
Realizat în stil neoclasic, cu ziduri groase de cărămidă presată, soclu din piatră fasonată și decorațiuni bogate, edificiul a impresionat încă din epocă. Istoricul Nicolae Iorga îl compara, la începutul secolului XX, cu unele dintre cele mai mari clădiri publice din București.
Investiție cu impact local major
Finalizarea acestui proiect este prezentată de autorități ca un exemplu de valorificare a patrimoniului construit și de investiție strategică în infrastructura socio-culturală. Noul Centru Socio-Cultural creează premisele desfășurării de activități culturale, educaționale și comunitare, fiind gândit ca un spațiu al dialogului, incluziunii sociale și dezvoltării locale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Doliu în economia românească: A murit profesorul Mircea Coșea, unul dintre părinții pieței de capital din România
Profesorul doctor Mircea Coșea, unul dintre cei mai apreciați și influenți economiști români, a încetat din viață la vârsta de 83 de ani. Anunțul decesului a fost făcut public de postul Realitatea TV și preluat de mai multe site-uri de știri.
Mircea Coșea a ocupat funcții importante în perioada tranziției României spre economia de piață, inclusiv prim-viceprim-ministru, deputat, membru în Comisia pentru Muncă și Protecție Socială, precum și președinte al Institutului Național de Administrație. El a jucat un rol esențial în crearea pieței de capital românești și a reprezentat țara în negocierile cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.
Ca autor prolific, a publicat manuale de economie, volume de studii și numeroase articole în publicații românești și internaționale.
Născut în 1942, Mircea Coșea a avut o carieră politică activă: între 1990 și 1997 a fost membru PSDR, iar în iunie 1997 a cofondat, alături de Theodor Meleșcanu și Iosif Boda, partidul APR, care a fuzionat ulterior cu PNL în 2002. La 1 ianuarie 2007 a devenit membru al Parlamentului European din partea PNL.
Cariera sa a fost umbrită de controverse: în octombrie 2006, CNSAS a concluzionat că ar fi fost ofițer acoperit al Securității, primind în ianuarie 2007 un verdict de poliție politică. Coșea a negat vehement acuzațiile și a contestat decizia.
În martie 2007, a demisionat din PNL și s-a alăturat grupului parlamentar naționalist Identitate, Tradiție, Suveranitate în Parlamentul European, alături de deputați PRM. Ulterior, în februarie 2008, a aderat la PDL.
Prin contribuțiile sale, Mircea Coșea rămâne o figură cheie în istoria economică post-comunistă a României.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Descoperire surprinzătoare sub Piața Unirii: Urme de construcții vechi scoase la iveală în timpul lucrărilor la Planșeu!
În cadrul lucrărilor ample de reabilitare totală a Planșeului Unirii din București, muncitorii au descoperit urme de construcții mai vechi, inclusiv cărămizi și alte elemente structurale, într-o zonă apropiată de placa de beton care acoperă râul Dâmbovița în centrul Capitalei.
Imagini și clipuri video surprinse pe șantier au circulat rapid pe internet, inclusiv pe Reddit, unde unul dintre materiale a fost intitulat „Dezastrul de la Planşeul Unirii”, atrăgând atenția publicului asupra posibilelor vestigii istorice.
Primăria Sectorului 4 a reacționat prompt, anunțând că, respectând procedurile legale, zona respectivă a fost imediat delimitată și protejată pentru a permite intervenția specialiștilor în arheologie. „După finalizarea cercetărilor, rezultatele vor fi făcute publice”, au precizat reprezentanții instituției.
Lucrările la Planșeul Unirii au demarat în iunie 2025, la inițiativa primarului Daniel Băluță, și au implicat restricții de circulație pe Splaiul Independenței până în septembrie. Proiectul vizează consolidarea și modernizarea structurii vechi de aproape un secol, esențială pentru siguranța traficului în una dintre cele mai aglomerate zone ale orașului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Grădiștea | O nouă grădiniță modernă, finalizată și recepționată cu fonduri europene
Primăria Fundeni începe plata ajutorului pentru încălzire
Primării cu zero proiecte: cine a ratat banii europeni în Sud-Muntenia și de ce. ADR Sud-Muntenia: „Nu putem depune proiecte în locul autorităților locale”
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
