Connect with us

La zi

Semnificația istorică a zilei de 10 mai

Ziua de 10 Mai a fost declarată sărbătoare națională în România prin Legea nr. 103/2015. Potrivit prezentei legi, cu această ocazie, Parlamentul, Președintele României, Guvernul și celelalte autorități publice centrale și locale organizează manifestări cultural-artistice pentru sărbătorirea acestei zile.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1291 – Nobilii scoțieni recunosc autoritatea regelui Eduard I al Angliei asupra țării lor.

1497 – Exploratorul Amerigo Vespucci, pornește din portul spaniol Cádiz pentru prima sa călătorie în Lumea Nouă.

Advertisement

1503 – Cristofor Columb a descoperit Insulele Las Tortugas, botezate așa după numeroasele broaște țestoase ce trăiau acolo. Acestea au fost denumite ulterior Insulele Cayman.

1534 – Exploratorul francez Jacques Cartier a descoperit Newfoundland.

1655 – După o stăpânire spaniola care a durat 161 de ani, Jamaica devine posesiune britanică.

1768 – John Wilkes a fost întemnițat pentru articolul scris în North Briton, prin care îl critică necruțător pe regele George al III-lea. Întemnițarea nobilului a provocat revolte violente la Londra.

1760 – S-a născut Claude Joseph Rouget de Lisle, cunoscut sub numele Rouget de l’Isle, ofițer francez si poet, autor al versurilor celebrului cântec revoluționar francez La Marseillaise, in prezent imnul național al Franței.

Advertisement

1774 – A decedat Ludovic al XV-lea, rege al Franței.

1805 – A început Primul Război Tripolitanian, sau Războiul Coastei Barbare (10 mai 1801- 10 iunie 1805), cel dintâi dintre cele două războaie purtate între Statele Unite și cele patru state nord-africane, cunoscute sub numele generic de „Statele Barbare”.

1824 – Inaugurarea muzeul National Gallery, Londra din Londra.

1848, stil vechi (22 mai 1848, stil nou) se constituie Comitetul revoluționar din Valahia, compus din Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, Constantin Bălcescu, Al. C. Golescu (Negru), C. A. Rosetti, Dumitru Brătianu, Ion C. Brătianu, Cezar Boliac (Albu), Radu Golescu, Ion Heliade Rădulescu și Ion Cîmpineanu.

1859 – Au început la Focșani, lucrările Comisiei Centrale pentru elaborarea legilor comune ale Principatelor Moldovei și Munteniei.

Advertisement

1866 – Carol I al României a depus jurământul în fața Parlamentului României după ce a fost ales prin plebiscit principe suveran al Principatelor Unite, după abdicarea principelui Al.Ioan Cuza.

1871 – Franța semnează tratatul de la Frankfurt pe Main, după ce este înfrântă în războiul cu Prusia, fiind obligată să cedeze Alsacia-Lorena de est si sa plătească 5 miliarde franci-aur ca despăgubire de război.

1877 – Senatul României a votat Proclamația de independență față de Imperiul Otoman, independență recunoscută prin Tratatul de la Berlin din 1878.

1877 – Principele României, Carol I, a semnat Proclamația de independență a României, aflata deja in război alături de Rusia în războiul cu Turcia care s-a purtat in anii 1877-1878.

1877 – A fost înființat Ordinul Național Steaua României.

Advertisement

1881 – Carol I de Hohenzollern–Sigmaringen a fost încoronat Rege al României (1881–1914), după ce anterior fusese Principe al României (1866-1881).

1893 – Locomotiva cu aburi nr 999 NYC New York Central Railroad a devenit primul vehicul care a atins o viteză de 112,5 mph (181,1 km/h).

1903 – A avut loc dezvelirea statuii lui Ion C. Brătianu în Piața Universității din București.

1906 – A fost înființat Ordinul Carol I, cea mai importantă decorație de stat din toată istoria României.

1906 – A apărut, la București, ziarul „Neamul Românesc”, sub conducerea lui Nicolae Iorga. Ziarul a activat cu întreruperi până în 1940.

Advertisement

1918 – Bătălia de la Kaniv a avut loc în timpul Primului Război Mondial în noaptea de 10-11 mai 1918, în apropiere de Kaniv, Ucraina, între trupele armate poloneze și germane.

1921 – Principele Carol al României (prinț moștenitor din 27 martie 1914) se căsătorește cu principesa Elena, fiica regelui Greciei, Constantin, și al reginei Sofia din Prusia.

1939 – Se inaugurează în fața Fundațiilor Regale și privind către Palatul Regal statuia regelui Carol I de sculptorul Ivan Mestrovic.

1940 – Winston Churchill devine prim-ministru al Marii Britanii în urma demisiei premierului Neville Chamberlain.

1940 – Germania nazistă invadează Belgia, Olanda și Marele Ducat de Luxemburg, după care atacă Franța.

Advertisement

1941 – Al Doilea Război Mondial – Camera Comunelor din Regatul Unit este distrusă de un raid aerian Luftwaffe.

1946 – Prima lansare cu succes a rachetei americane V-2 la White Sands Proving Ground.

1947 – Președintele Statelor Unite ale Americii, Harry Truman, a acordat regelui Mihai cea mai înaltă distincție de război a SUA, în semn de recunoaștere a contribuției României la cauza Națiunilor Unite în războiul antihitlerist.

1971 – A decedat compozitorul, dirijorul, pianistul si pedagogul roman Mihail Jora.

1981 – François Mitterrand câștigă al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Franța în fața conservatorului Valéry Giscard d’Estaing și devine primul președinte socialist al Republicii A Cincea.

Advertisement

1994 – Nelson Mandela depune jurământul, devenind primul președinte de culoare al Africii de Sud.

1998 – Liderul Sinn Fein, Gerry Adams și alți membri din conducerea Sinn Fein, aripa politică a Armatei Republicane Irlandeze, accepta acordul de pace cu autoritățile engleze.

2002 – Agentul FBI Robert Hanssen este condamnat la închisoare pe viață, fără posibilitatea de eliberare condiționată, pentru faptul de a fi vândut secrete americane Moscovei în schimbul unei sume de 1,4 milioane de dolari în numerar și diamante.

2005 – O grenadă de mână este aruncată de către Vladimir Arutinian la aproximativ 20 de metri de președintele SUA, George W. Bush, în timp ce ținea un discurs unei mulțimi la Tbilisi, Georgia, însă are o defecțiune și nu detonează.

2006 – Giorgio Napolitano, fost membru al Partidului Comunist Italian, a fost ales președintele Italiei.

Advertisement

2007 – Prima vizita pastorală in Brazilia a Papei Benedict al XVI-lea a, vizita care a marcat prima sa călătorie într-o țară din America Latină, după începerea pontificatului sau în 2005.

Advertisement

La zi

Apă și hrană pentru animalele străzii? ISU spune DA, Primăria spune NU

În plin cod galben de caniculă, ISU Călărași lansează un apel emoționant către populație pentru a veni în ajutorul animalelor fără stăpân, afectate de temperaturile extreme. Într-o postare pe pagina oficială de Facebook, reprezentanții ISU transmit un mesaj clar: „Poate n-au gură să strige, dar sigur le este sete!”, încurajând cetățenii să lase boluri cu apă și hrană în locuri umbroase și sigure pentru câini și pisici.

„Este un gest simplu, dar extrem de important pentru supraviețuirea și confortul acestor animale în perioadele de caniculă”, se arată în mesajul ISU.

Totuși, mesajul salvatorilor intră în coliziune directă cu o hotărâre a Consiliului Local Călărași, care interzice explicit hrănirea animalelor și păsărilor fără stăpân de pe domeniul public.

Conform HCL nr. 194/2023,  Art. 5 – hrănirea acestora este sancționată cu amenzi între 1.500 și 2.000 de lei. Măsura a fost inspirată de inițiative similare din orașe mari, precum Timișoara.

Pe de altă parte, medicii veterinari confirmă că porumbeii pot deveni vectori de boli, printre care și psitacoza, o zoonoză periculoasă care, în cazuri rare, se poate transmite și între oameni.

Advertisement

Continue Reading

Fapt Divers

Sati: flacăra tradiției și umbra istoriei

Sati (sau suttee) a fost o practică funerară tradițională din India, în care o văduvă se autoimola pe rugul funerar al soțului său decedat, considerată un act de devotament suprem. Originea sa este strâns legată de cultura hindusă, datând probabil din secolele IV-V d.Hr., deși primele relatări detaliate apar în texte din secolul al X-lea. Practica era bazată pe credința că o văduvă își putea asigura soțului un loc în ceruri și propria eliberare spirituală prin acest sacrificiu.

Sati nu a fost niciodată universală în India, fiind mai frecventă în anumite regiuni, precum Bengalul și Rajasthan, mai ales în castele superioare, precum kshatriya (războinicii) și brahminii. Textul sacru Rigveda menționează rareori astfel de acte, dar interpretările ulterioare ale dharmașastras au promovat ideea că o văduvă virtuoasă ar trebui să urmeze soțul în moarte. Totuși, mulți istorici consideră că practica a fost adesea impusă de presiuni sociale sau familiale, mai degrabă decât aleasă liber.

Metoda implica ca văduva să fie plasată pe rugul funerar al soțului, unde flăcările erau aprinse, uneori cu ajutorul rudelor sau al preoților. În unele cazuri, femeile erau legate sau sedate pentru a nu putea scăpa. Ritualul era însoțit de cântări și rugăciuni, iar martorii îl percepeau ca pe un act sacru. Totuși, existau și excepții: văduvele tinere sau cele cu copii erau adesea descurajate să practice sati, iar unele regiuni permiteau alternative, precum purtarea unor simboluri ale văduviei.

Abolirea sa a început în secolul al XIX-lea, sub influența britanicilor care controlau India. În 1829, guvernatorul general Lord William Bentinck a interzis oficial practica sati prin lege, cu sprijinul reformatorilor hinduși precum Raja Ram Mohan Roy. Deși interzicerea a fost întâmpinată cu rezistență în anumite cercuri, cazurile de sati au scăzut semnificativ. Astăzi, practica este ilegală și extrem de rară, fiind considerată o relicvă a trecutului, condamnată pe scară largă ca o încălcare a drepturilor umane.

Advertisement

Sati rămâne un subiect sensibil, reflectând atât complexitatea tradițiilor indiene, cât și eforturile de modernizare și emancipare a femeilor.

Continue Reading

La zi

Ceaiul din frunze de viță de vie: beneficii și utilizări

Ceaiul din frunze de viță de vie: Beneficii și utilizări

Ceaiul din frunze de viță de vie (Vitis vinifera) este o băutură tradițională cu proprietăți remarcabile pentru sănătate, utilizată de secole în medicina naturistă, în special în zone precum Orientul Mijlociu, Asia și Africa. Frunzele de viță de vie, cunoscute în bucătăria românească pentru prepararea sarmalelor, sunt bogate în nutrienți și compuși bioactivi, oferind multiple beneficii pentru organism.

Beneficii ale ceaiului din frunze de viță de vie

  • Susține sănătatea cardiovasculară: Frunzele de viță de vie conțin antocianozide și flavonoide, care întăresc vasele de sânge și îmbunătățesc microcirculația. Ceaiul este eficient în reducerea senzației de „picioare grele” și poate preveni afecțiuni precum varicele, hemoroizii sau insuficiența venoasă cronică. De asemenea, ajută la reglarea tensiunii arteriale și la scăderea colesterolului LDL („colesterol rău”).
  • Efect antiinflamator și antioxidant: Datorită resveratrolului, un antioxidant puternic, și altor polifenoli, ceaiul combate inflamațiile cronice, protejând organismul împotriva bolilor cardiovasculare, cancerului, diabetului sau artritei. Consumul regulat încetinește procesul de îmbătrânire și reduce stresul oxidativ celular.

  • Ajutor în gestionarea greutății: Cu un conținut scăzut de calorii (aproximativ 30 de calorii în 5 frunze) și un indice glicemic redus, ceaiul din frunze de viță de vie are efect diuretic, eliminând excesul de apă din corp. Este recomandat în curele de slăbire, reducând pofta de mâncare și susținând metabolismul.

  • Beneficii pentru diabetici: Frunzele de viță de vie ajută la stabilizarea nivelului de zahăr din sânge și protejează vasele retinei, reducând riscul de retinopatie diabetică. Sunt o opțiune sigură pentru persoanele cu diabet datorită indicelui glicemic scăzut.

  • Sănătatea pielii și a oaselor: Bogate în vitamina A, calciu (290 mg/100 g frunze) și vitamina E, frunzele de viță de vie contribuie la menținerea elasticității pielii și la sănătatea oaselor. Ceaiul poate fi folosit și extern, sub formă de comprese, pentru a reduce ridurile sau a calma durerile de cap.

  • Alte utilizări terapeutice: Ceaiul este eficient în tratarea diareei, hepatitei, durerilor de stomac, reumatismului și febrei. De asemenea, poate regla ciclul menstrual și reduce sângerările asociate menopauzei.

Cum se prepară ceaiul din frunze de viță de vie

  • Ingrediente: 1 linguriță de frunze uscate (sau 40 g frunze proaspete) la 250 ml apă clocotită.
  • Metodă: Se adaugă frunzele în apă fierbinte, se lasă la infuzat 10-15 minute, apoi se strecoară. Pentru un gust mai plăcut, se poate adăuga miere.
  • Consum: Se recomandă 2-3 căni pe zi, de preferat după mese, timp de 1 lună pentru efecte optime.

Precauții și contraindicații

  • Spălați bine frunzele proaspete pentru a elimina impuritățile sau pesticidele. Frunzele ambalate trebuie clătite pentru a reduce conținutul de sodiu.
  • Consultați medicul dacă urmați tratamente medicamentoase, mai ales pentru afecțiuni cardiovasculare sau diabet, deoarece ceaiul poate interacționa cu anumite medicamente.
  • Respectați doza recomandată pentru a evita efectele adverse

Continue Reading