Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 10 decembrie
Published
2 luni agoon
By
Bițuică Dan
10 decembrie este Ziua Internațională a Drepturilor Omului, marcată anual în amintirea adoptării, la 10 decembrie 1948, a Declarației Universale a Drepturilor Omului de către ONU – documentul fondator al drepturilor și libertăților fundamentale în lumea modernă.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1389 – Se încheie intre domnul muntean Mircea cel Bătrân si regele Poloniei, Wladislaw Iagello, Tratatul de la Radom. Principala prevedere consta în sprijin reciproc obligatoriu împotriva dușmanului comun – regele Ungariei – iar sprijinul împotriva altor inamici ai uneia dintre părți era lăsat la aprecierea celuilalt. Tratatul a fost înnoit în 1404 si în 1410.
1510 – Portughezii conduși de amiralul Albuquerque cuceresc orașul indian Goa, puternic centru comercial aflat sub stăpânire musulmană.
1588 – S-a născut Isaac Beeckman, om de știință olandez și filosof; (d. 1637).
1787 – S-a născut pedagogul american Thomas Hopkins Gallaudet, fondatorul școlii pentru copii surdo-muți; (d. 10.09.1851).
1799 – Franța adopta oficial metrul ca unitate de măsură a lungimii.
1804 – S-a născut Carl Gustav Jacob Jacobi, matematician german (d. 1851)
1817 – Mississippi devine cel de-al douăzecilea stat al Statelor Unite ale Americii.
1845 – A fost patentată prima anvelopă pneumatică, creată de inginerul britanic Robert Thompson.
1848 – Charles-Louis-Napoleon Bonaparte a fost ales președinte al Franței, funcție pe care a deținut-o pana in 2 decembrie 1852, când s-a proclamat împărat, sub numele de Napoleon al III-lea.
1868 – La Londra, la intersecția Bridge Street cu Parliament Square, este montat primul semafor din lume: un felinar aflat în vârful unui stâlp metalic înalt de șapte metri, care, alimentat cu gaz, avea o lumină când verde când roșie. Primul semafor electric pentru reglementarea circulației pe străzi, a fost instalat în 1914, în SUA, la Cleveland.
1870 – S-a născut la Craiova, Nicolae Vasilescu-Karpen, fizician și inventator român. (d. 02.03.1964, București).
1896 – A încetat din viață Alfred Nobel, savant suedez, inventatorul dinamitei și inițiatorul Premiului Nobel, cel mai prestigios premiu internațional, decernat anual din 1901 (n. 1833)
1898 – Războiul Hispano-American a luat sfârșit prin semnarea păcii de la Paris, prin care Spania a recunoscut independența Cubei și a cedat Guamul, Filipinele și Porto Rico, Statelor Unite ale Americii.
1901 – La Stockholm, Suedia, au fost decernate primele premii Nobel pentru cercetările în fizică, medicină, chimie, literatură și pace.
1903 – Savanta franceză de origine poloneză, Marie Curie, a primit, alături de soțul ei Pierre Curie și de fizicianul Henri Bequerell, Premiul Nobel pentru Fizică, pentru descoperirile făcute în domeniul radioactivității, devenind prima femeie laureată a acestui premiu.
1904 – Cercetătorul rus Ivan Pavlov a fost recompensat cu premiul Nobel pentru cercetările sale privind sistemul digestiv, in cadrul cărora a descoperit așa-numitele reflexe condiționate.
1919 – România a semnat tratatele de pace cu Austria si Bulgaria, după încheierea Primului Război Mondial.
1922 – A avut loc în marele amfiteatru al Facultății de Medicină din București, un Congres al delegaților studenților anticomuniști din România, care inițiază lupta mișcării studențești împotriva amenințării comuniste si trage un semnal de alarma fata de primejdia care se ridica la granița de răsărit a României, ca urmare a provocărilor sovietice.
1924 – Premiul Nobel pentru Medicină a fost atribuit fiziologului olandez Willem Einthoven, pentru inventarea electrocardiografului.
1924 – S-a născut Mitzura Arghezi, fiica poetului Tudor Arghezi. A avut o carieră de succes în showbizul anilor din perioada comunistă.
1929 – Se inaugurează, în București, Biserica studențească Sf. Anton (Curtea-Veche).
1933 – Prin hotărârea Consiliului de Miniștri, guvernul național liberal scoate în afara legii “Garda de Fier“.
1935 – Primăria orașului București ia hotărârea de a-l proclama pe George Enescu “cetățean de onoare”.
1936 – A murit la vârsta de 69 de ani, scriitorul italian Luigi Pirandello, unul din întemeietorii teatrului modern european.
1936 – Regele Marii Britanii Edward VIII-lea abdicat de pe tron pentru a se putea căsători cu americanca Wallis Simpson, o femeie divorțată, fără sânge albastru.
1938 – Au început filmările la pelicula Pe aripile vântului.
1945 – Olanda devine membră a ONU.
1948 – Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Declarația Universală a Drepturilor Omului.
1950 – Doctorul american Ralph Burke a devenit primul laureat de culoare al Premiului Nobel pentru pace.
1975 – La Oslo, Elena Bonner, soția lui Andrei Saharov, disident rus, unul dintre fondatorii Comitetului pentru Apărarea Drepturilor Omului, a primit, în numele soțului, Premiul Nobel pentru Pace.
1976 – S-a constituit, la nivel central, Organizația Șoimii Patriei. Aceasta avea rolul de a contribui la „educarea moral-civică a copiilor, în spiritul umanismului, al dragostei și respectului față de patrie și popor, față de Partidul Comunist Român”.
1981 – O boala misterioasa ucide homosexuali in America, informează BBC. Epidemie care făcea victime printre bărbații homosexuali, este în creștere în Statele Unite ale Americii. Boala este declanșată de virusul imunodeficienţei umane (HIV) care a fost pentru prima dată descoperit în 1983., iar boala s-a numit SIDA.
1984 – Adunarea Generala a ONU adopta “Convenția împotriva torturii și altor suferințe sau tratamente pline de cruzime, inumane sau degradante” (Rezoluția 39/46 intrată în vigoare la 26 iun. 1987).
1984 – În Plenara CC al PCR este ales prim-secretar al UTC, Nicu Ceaușescu, fiul dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu.
1990 – A avut loc, la Oslo, ceremonia decernării premiului Nobel pentru pace, președintelui sovietic Mihail Gorbaciov.
1992 – La Geneva, a fost semnat Acordul privind zona de comerț liber dintre România si statele Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS).
1993 – A avut loc la Oslo ceremonia de decernare a premiului Nobel pentru pace, liderului Congresului Național African, Nelson Mandela si președintelui Africii de Sud, Frederik de Klerk.
1995 – Rețeaua americană de televiziune prin cablu CNN a transmis, în premieră, ceremonia de decernare a Premiilor Nobel, organizată la Primăria din Oslo.
1999 – A murit Franjo Tudjman, președintele Croației, considerat părintele Croației independente; (n. 1922).
2000 – Ion Iliescu câștigă al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale impunându-se în fața ultranaționalistului Corneliu Vadim Tudor.
2008 – La o licitație Christie din Londra, diamantul Wittelsbach Blue este vândut cu 16,4 milioane de lire sterline, cel mai mare preț plătit vreodată la o licitație pentru un diamant.
2017 – În București precum și în multe alte orașe dim România și din afara țării, au avut loc proteste împotriva modificării legilor justiției.
2020 – Autoritățile anunță că Bucureștiul va găzdui Centrul Cyber al Uniunii Europene, prima structură a Uniunii Europene de pe teritoriul României.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Noaptea în care elitele României au fost reduse la tăcere
Published
24 de ore agoon
31 ianuarie 2026By
Bițuică Dan
În noaptea de 5 spre 6 mai 1950, regimul comunist a declanșat una dintre cele mai ample operațiuni de epurare politică din România postbelică. Cunoscută astăzi sub numele de „Noaptea demnitarilor”, acțiunea a vizat peste 80 de personalități care au marcat decisiv formarea României Moderne. În doar câteva ore, foști prim-miniștri, miniștri, ierarhi ai Bisericii și membri ai Academiei Române au fost ridicați din locuințele lor, fără mandat, fără explicații și fără dreptul de a-și lua rămas bun de la familie.
Operațiunea, coordonată de Ministerul Afacerilor Interne și purtând numele de cod „Dunărea”, a fost executată cu o brutalitate calculată. Constantin I.C. Brătianu, lider liberal în vârstă de 84 de ani, și istoricul Gheorghe Brătianu, una dintre cele mai respectate voci ale medievisticii europene, s-au numărat printre cei arestați. Mulți dintre academicieni au fost scoși din case în pijama, în timp ce bibliotecile lor – rodul unei vieți de cercetare – erau sigilate sau aruncate la gunoi, etichetate drept „material subversiv”.
Destinația finală: Închisoarea Sighet, transformată în loc de detenție pentru elitele considerate indezirabile. Acolo, în celule reci, fără încălzire și cu hrană insuficientă, deținuții au fost supuși unui regim de izolare totală. Li s-a interzis să scrie, să citească sau să comunice între ei. Mulți au fost obligați să execute munci degradante, departe de statutul lor intelectual.
În anii care au urmat, tragedia s-a adâncit. Gheorghe Brătianu a murit în 1953, în condiții încă neelucidate, refuzând până la capăt să-și renege convingerile. Fostul prim-ministru Constantin Argetoianu a sfârșit și el în izolarea de la Sighet. Niciunul dintre cei închiși nu a beneficiat de proces sau apărare. Pentru autoritățile comuniste, ei deveniseră simple „unități de muncă”, obstacole în calea „omului nou”.
Consecințele acestei operațiuni au fost profunde. Prin eliminarea elitelor, regimul a rupt lanțul de transmitere a valorilor intelectuale și morale către generațiile următoare. Universitățile au rămas fără mentori, iar institutele de cercetare au fost populate de activiști de partid fără pregătire reală. „Noaptea demnitarilor” a reprezentat, în esență, o tentativă de amputare a memoriei culturale a României.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Rața cu cioc noduros – bijuteria penajului tropical
Published
24 de ore agoon
31 ianuarie 2026By
Bițuică Dan
Rața cu cioc noduros este una dintre cele mai neobișnuite și impresionante păsări de apă din lume. Masculul adult se remarcă prin ciocul masiv, cărnos, prevăzut la bază cu o protuberanță neagră, noduroasă, extrem de dezvoltată în perioada de împerechere – un adevărat ornament natural care îl face inconfundabil.
Penajul combină culori intense: negru metalizat pe spate și cap, cu reflexii verzi și violet, contrastând puternic cu alb imaculat pe gât și piept. Flancurile sunt decorate cu pete discrete, iar aripile lungi ascund o bandă albă vizibilă doar în zbor.
Femela este mult mai discretă, cu penaj maroniu-cenușiu, fără protuberanța ciocului și cu aspect general mai sobru, adaptat perfect camuflajului în vegetația stufoasă.
Trăiește în zonele umede tropicale și subtropicale – lacuri, râuri lente, mlaștini, delta inundabilă – preferând locurile cu multă vegetație plutitoare și copaci în apropiere, unde cuibărește adesea în scorburi înalte, uneori la zeci de metri de sol.
Se hrănește mai ales cu plante acvatice, semințe, ierburi, dar și cu nevertebrate, moluște și mici pești. Zboară bine, având aripi puternice. Dimineața și seara poate fi văzută în grupuri mici sau perechi, planând grațios deasupra apelor liniștite.
Rața cu cioc noduros rămâne una dintre cele mai spectaculoase și enigmatice păsări de apă, un adevărat simbol al sălbăticiei tropicale intacte.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 31 ianuarie
Published
24 de ore agoon
31 ianuarie 2026By
Bițuică Dan
Ziua de 31 ianuarie marchează în istoria românească moartea domnitorului Mircea cel Bătrân (1418), simbol al rezistenței și expansiunii Țării Românești, dar și evenimente globale precum terminarea Podului lui Traian (106), primul satelit american Explorer 1 (1958) sau dezastrul navetei Columbia (2003).
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
106 – Se termină reconstrucția podului peste Dunăre (cu o lungime de 1135 m) la Drobeta, de către Apolodor din Damasc. Podul lui Traian a fost un pod construit de Apolodor din Damasc, arhitectul Columnei, între primăvara anului 103 și primăvara anului 105 pe Dunărea de Jos, la est de Porțile de Fier, în orașul Drobeta-Turnu Severin.
1418 – A murit Mircea cel Bătrân, domn al Țării Românești între anii 1386-1418, erou al luptei antiotomane. A fost înmormântat la ctitoria sa de la Cozia, la 4 februarie 1418.
1606 – Guy Fawkes a fost executat pentru rolul său în Complotul Prafului de Pușcă.
1769 – S-a născut Andre- Jacques Garnerin, inventatorul parașutei.
1797 – S-a născut la Viena, compozitorul austriac Franz Peter Schubert; (d. 19 noiembrie 1828).
1834 – Se deschide, la București, Școala de muzică vocală, de declamație și literatură a „Societații Filarmonice”.
1844 – Emanciparea țiganilor aparținând așezămintelor bisericești și mănăstirilor de către Mihail Sturdza, Domnul Moldovei (1834-1849). La 14 ianuarie 1844, au fost eliberați și țiganii robi ai statului.
1853 – A fost inventat laptele praf. Inventatorul american Gail Borden Jr. ( 9 noiembrie 1801- 11 ianuarie 1874) pune la punct procedeul de obținere a laptelui praf. Invenţia lui va avea un succes foarte mare, laptele praf fiind folosit pentru hrănirea soldaţilor, câţiva ani mai târziu, în timpul războiului civil american(1861-1865).
1891 – În Portugalia s-a declanşat prima revoluție republicană.
1901 – A avut loc premiera absolută a capodoperei cehoviene „Trei surori“, la Teatrul de artă din Moscova (regia: K. S. Stanislavski).
1920 – Se inaugurează Universitatea din Cluj, deschisă de Consiliul Dirigent al Ardealului în prezența Regelui Ferdinand I.
1929 – Leon Troţki a fost deportat la Alma Ata, în Kazahstan.
1933 – A murit scriitorul englez John Galsworthy, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1932;
1942 – Al doilea război mondial – Japonezii au ocupat Peninsula Malacca și marele oraș port Singapore .
1944 – Al doilea război mondial – Debarcarea forțelor aliate în Arhipelagul Marshall din Oceanul Pacific.
1946 – Iugoslavia a adoptat o nouă constituție care a transformat-o într-o federație compusă din șase republici: Bosnia și Herțegovina, Croația, Macedonia, Muntenegru, Serbia și Slovenia.
1950 – Președintele american Harry S. Truman anunță un program pentru dezvoltarea bombei cu hidrogen.
1958 – A avut loc prima lansare reușită în Cosmos a unui satelit construit de SUA – „Explorer 1″.
1961 – Americanii îl lansează pe o orbita circumterestră pe cimpanzeul Ham.
1964 – Guvernele român și suedez hotărăsc să ridice legațiile lor de la Stockholm și București la rangul de ambasade.
1967 – România și Republica Federală Germania au stabilit relații diplomatice la nivel de ambasadă.
1968 – Nauru își câștigă independenţa. Nauru, oficial Republica Nauru, este o țară insulară în teritoriul micronezian al Pacificului de Sud. Ea nu are capitală. Guvernul este la Yaren. Cel mai apropiat vecin este Insula Banaba din Republica Kiribati, 300 km la est. Nauru este cea mai mică țară insulară din lume, având o suprafață de doar 21 km², cea mai mică republică independentă și singurul stat din lume fără o capitală desemnată oficial.
1968 – Trupele comuniste Vietcong au atacat ambasada Statelor Unite din Saigon.
1996 – Astronomul amator japonez Yuji Hyakutake a descoperit cometa care îi poartă numele.
2001 – Se pronunță verdictului în procesul privind atentatul de la Lockerbie, din 1988, în urma căruia cetațeanul libian Abdel Basset Ali al-Megrahi a fost condamnat la închisoare pe viață, iar cel de-al doilea suspect, Al Amine Khalifa Fhimah, a fost achitat de către instanța scoțiană.
2010 – Avatar devine primul film cu încasări de peste 2 miliarde de dolari la nivel mondial.
2020 – Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană, după 47 de ani ca stat membru, din 1 ianuarie 1973 (în Comunitatea Economică Europeană).
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ajutoare de Paște și Crăciun pentru pensionari: PSD vrea până la 1.000 lei în 2026
Raed Arafat propune ca România să adopte o măsură îndrăzneață, similară cu cele luate de alte națiuni, subliniind că demersul nu vizează cenzura.
Veste excelentă pentru pensionari! 1.300 de lei în plus din martie 2026 prin biletele de tratament balnear – iată toate detaliile
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»


