La zi
Semnificația istorică a zilei de 1 august
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1 – 5 august 1192 – Victorii ale regelui Richard Inimă de Leu al Angliei asupra armatei musulmana condusa de Saladin în zona Jaffei, însă cruciații înregistrează un eșec în fața Ierusalimului.
1404 – Domnul Moldovei, Alexandru cel Bun (1400–1432) reînnoiește tratatul încheiat, in 1402, cu regele Poloniei, promițându-i ajutor împotriva tuturor dușmanilor, fără excepție.
1473 – Matia Corvin, regele Ungariei și Boemiei, a declarat Zalăul pentru prima dată oraș-târg, „oppidum Zilah” (cetatea Zilah), privilegiu care scotea orașul de sub dominația comitatului, ceea ce îi conferea dreptul de comerț liber cu toată țara și îl făcea independent economic.
1498 – Cristofor Columb a devenit primul european care a atins țărmul teritoriului numit acum Venezuela.
1664 – Imperiul Otoman a fost învins în Bătălia de la Saint Gotthard de armatele austriece conduse de Raimondo Montecuccoli si a încheiat pacea de la Vasvár.
1714 – Dimitrie Cantemir a devenit primul român, membru al unui înalt for științific internațional (Academia din Berlin).
1744 – S-a născut naturalistul Jean-Baptiste de Monet, Cavaler de Lamarck, naturalist francez, fondator al primei teorii unitare despre evoluția lumii organice; este una dintre marile personalități din istoria biologiei; el a elaborat o metoda de clasificare a plantelor simpla si foarte eficientă.
1778 – A fost deschisă prima banca germană de economii la Hamburg.
1789 – Armatele ruso-austriece in frunte cu generalul rus Suvorov, înving in timpul războiului ruso-turc din 1787-1791 în bătălia de lângă Focșani, oștile turcești conduse de Osman-Pașa.
1793 – Este introdusă în Franța prima unitate de măsură metrică a greutății – Kilogramul. Franța devine primul stat care utilizează sistemul metric.
1798 – A avut loc Bătălia navală de la Abukir în care escadrila franceză a fost nimicită de flota engleză condusă de amiralul H. Nelson.
1819 – S-a născut prozatorul și poetul Herman Melville: “Moby Dick”, “Timoleon”; (d. 28 septembrie 1891).
1834 – A intrat în vigoare Legea de abolire a sclaviei din 1833, prin care se abolea sclavia în întregul Imperiu Britanic.
1865 – A apărut, la București, “Tipograful român”, prima gazetă muncitorească din România.
1867 – În sesiunea din august a Societății Literare Române, s-a hotărât schimbarea denumirii în Societatea Academică Română și a fost ales primul ei președinte (Ion Heliade Rădulescu, 1867-1870).
1873 – Inventatorul britanic Andrew Smith Hallidie, patentează in S.U.A. cabina de funicular.
1883 – S-a născut Pantelimon Halippa, politician și literat român.
1893 – S-a născut Alexandru I, rege al Greciei.
1894 – Izbucnește Primul război chino-japonez.
1901 – Vede lumina tiparului primul tratat consacrat istoriei limbii române, “Histoire de la langue roumaine”, de Ovid Densuşanu.
1902 – Statele Unite cumpără de la Franța drepturile asupra Canalului Panama.
1914 – Germania declară război Rusiei, la începutul primului război mondial.
1915 – S-a născut scriitorul Gellu Naum; (d. 29 septembrie 2001).
1917 – S-a încheiat Bătălia de la Mărăști (11/24 iulie 1917 și 19 iulie/1 august 1917) – Parte a Primului Război Mondial.
1927 – S-a declanșat răscoala din Nanchang, care marchează prima bătălie importantă în războiul civil chinez între Kuomintangul naționalist şi Partidul Comunist din China. In aceasta zi este aniversata fondarea Armatei Populare de Eliberare a Chinei.
1930 – S-a născut Pierre Bourdieu, unul dintre cei mai importanți filosofi și sociologi contemporani.
1936 – Au fost deschise Jocurile Olimpice de vară de la Berlin (ultimele din perioada interbelică).
1936 – S-a născut creatorul de modă Yves Saint Laurent, considerat ca fiind unul dintre cei mai mari designeri din secolul 20.
1941 – Trupele germane au împușcat la Chișinău, peste o mie de evrei si comuniști.
1943 – A încetat din viață, la Viena, arhitectul Horia Creangă (nepotul lui Ion Creangă).
1943 – Al Doilea Război Mondial – Operațiunea Tidal Wave – Al doilea raid american pe teritoriul României.
1944 – Rezistența poloneză a declanșat Revolta de la Varșovia împotriva ocupației naziste a Poloniei în timpul celui de al Doilea Război Mondial.
1946 – Conducătorii Armatei ruse de eliberare, aliata cu Germania Nazista, sunt executați la Moscova pentru trădare.
1946 – A început prima ediție a Festivalului internațional de film de la Marianske Lazne, care, mai târziu, și-a mutat sediul la Karlovy Vary.
1960 – Orașul Islamabad este declarat capitala federala a Pakistanului.
1961 – Sunt desemnați membrii titulari si membrii corespondenți care la prima Adunare Generala din 2 august al aceluiași an, fondează Academia de Științe din Moldova sovietică.
1966 – În China a început, sub directa conducere a dictatorului comunist Mao Tzedong, Marea Revoluție Culturală, care a durat între 1966-1968. În fapt, aceasta “revoluția culturală” era o exacerbare a principiilor realismului socialist și o delimitare de moștenirea culturală ancestrală a Chinei.
1975 – România a semnat, alături de alte 34 de state, Actul final al Conferinței de la Helsinki, ce punea accent pe respectarea drepturilor omului.
1977 – A început Greva minerilor din Valea Jiului (1 – 3 august 1977). Minerii din Valea Jiului se revoltă din cauza condițiilor extrem de dificile în care sunt nevoiți să lucreze, a interzicerii cumulării salariului cu pensia de invaliditate, precum și a creșterii pragului de pensionare de la 50 la 52 de ani. 30.000 de mineri au blocat exploatările și au cerut să discute numai cu Nicolae Ceaușescu.
1979 – Întâlnirea din Crimeea între N. Ceaușescu și L. Brejnev, prim-secretar al CC al PCUS.
1982 – Este inaugurat stadionul “Jiul” din Petroșani, cu o capacitate de 20.000 de locuri.
1998 – A intrat în vigoare noua ortografie a limbii germane, prima după cea din 1901.
2005 – În Piața Revoluției din București, a avut loc inaugurarea ansamblului monumental „Memorialul Renașterii”, realizat de sculptorul Alexandru Ghilduş și închinat Revoluției române.
2008 – Are loc o eclipsă totală de Soare, vizibilă în România ca eclipsă parțială.
2008 – Unsprezece alpiniști din expedițiile internaționale au murit pe K2, al doilea munte ca înălțime de pe pământ, în cel mai grav accident din istoria alpinismului K2.
2023 – Încălzirea globală: Oceanele lumii ating o nouă temperatură record de 20,96°C, depășind precedentul record de 20,95°C în martie 2016.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Adio plăților cash nelimitate! De la 10 iulie 2027, românii nu mai pot achita cu numerar peste 10.000 de euro în tranzacții comerciale
Românii vor continua să folosească bani cash, însă cu restricții mai stricte pentru sumele mari, începând din vara anului 2027. Uniunea Europeană a introdus un plafon maxim de 10.000 de euro pentru plățile în numerar în tranzacțiile comerciale – adică atunci când cumperi bunuri sau servicii de la firme sau profesioniști. România, ca stat membru, va aplica această regulă obligatoriu, scopul principal fiind combaterea spălării banilor, evaziunii fiscale și finanțării activităților ilegale, pe fondul creșterii plăților electronice.
Ce se schimbă exact și de ce acționează UE? Regulamentul european stabilește un plafon uniform de 10.000 de euro (sau echivalentul în lei) pentru orice plată cash într-o singură tranzacție sau în mai multe operațiuni legate între ele, efectuate către comercianți sau entități profesionale. Banii lichizi nu dispar, dar nu mai pot fi folosiți pentru achiziții de valoare mare „pe loc”, cu bancnote și monede.
Măsura vizează reducerea circuitelor financiare opace, unde numerarul greu de urmărit facilitează activități ilegale precum traficul de droguri, corupția sau finanțarea terorismului. Prin direcționarea sumelor mari către sisteme bancare și plăți digitale, autoritățile pot monitoriza mai eficient fluxurile de bani.
Pentru cetățenii obișnuiți, numerarul rămâne esențial pentru tranzacțiile mici: cumpărături zilnice, piețe, situații fără POS sau conexiune la internet. Mesajul oficial de la Bruxelles este clar – cash-ul nu este interzis, ci limitat la rolul său tradițional.
Limitele actuale în România și impactul noii reguli UE În prezent, conform Legii nr. 70/2015, plățile cash sunt deja plafonate în România:
- Maximum 1.000 de lei/zi de la o persoană fizică spre o firmă;
- Până la 10.000 de lei/zi între persoane fizice;
- Maximum 2.000 de lei/zi la magazinele cash & carry.
Aceste restricții naționale rămân valabile, dar plafonul european de 10.000 de euro devine un „capac” superior general pentru tranzacțiile comerciale. Important: limita UE se aplică în principal plăților către profesioniști (firme, magazine etc.), nu și între persoane fizice private (de exemplu, vânzarea unei mașini între doi particulari poate fi cash fără plafon, conform regulilor europene).
Economiștii avertizează asupra efectelor secundare: în zonele rurale, unde infrastructura digitală este slab dezvoltată, sau pentru persoanele în vârstă obișnuite doar cu numerar, tranziția poate crea dificultăți. Totuși, măsura accelerează digitalizarea economiei, făcând plățile mari mai transparente și mai sigure.
De la 10 iulie 2027, regula devine obligatorie în toată UE, inclusiv în România. Numerarul nu va dispărea din portofele, dar își va pierde treptat poziția dominantă pentru tranzacțiile importante, în favoarea unei economii mai moderne și mai controlate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Fostul Palat Administrativ din Călărași a fost restaurat complet și devine Centru Socio-Cultural al municipiului
Unul dintre cele mai importante monumente istorice ale municipiului Călărași, fostul Palat Administrativ – cunoscut de-a lungul timpului ca sediu al Prefecturii județului – a fost restaurat integral și reintrodus în circuitul public, cu o nouă funcțiune: Centrul Socio-Cultural Călărași.
Proiectul de restaurare a fost finalizat de Compania Națională de Investiții (CNI), cu finanțare asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în colaborare cu antreprenorul CORAL SRL. Lucrările s-au desfășurat pe parcursul a patru ani, în perioada 2021–2025, obiectivul de investiții fiind recepționat în 2025.
Intervenția a vizat recuperarea funcțională și punerea în siguranță a clădirii, dar și adaptarea acesteia la standardele actuale de funcționalitate, siguranță și eficiență energetică, fără a afecta valoarea sa arhitecturală și istorică. Monumentul istoric, clasat cu Cod LMI CL-II-m-A-14665, este considerat una dintre cele mai prestigioase clădiri din Călărași.
Proiectul a fost realizat de o echipă complexă de specialiști membri ai Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI): arhitectul Aurel Ioan Botez, în calitate de șef de proiect, biroul de arhitectură SPA INOVATIONS coordonat de arh. George Bogdan Teodorescu, restauratorul Marian Dăbuleanu pentru componentele artistice, alături de antreprenorul general.
Un nou rol cultural pentru o clădire-simbol
În urma restaurării, corpul central al clădirii va găzdui Muzeul artei și tehnicii, un concept inovator care îmbină arhitectura secolului al XIX-lea cu tehnologia secolului XXI. Muzeul va include instalații tehnologice interactive, menite să ofere vizitatorilor o experiență educațională informală, prin explorarea muzicii și a artei într-un mod dinamic și accesibil.
Totodată, corpul de est al imobilului a fost reconfigurat pentru a funcționa ca spațiu expozițional permanent sau itinerant, iar toate fațadele clădirii au fost restaurate pentru a reda monumentalitatea și specificul arhitectural original. Lucrările au inclus și refacerea rețelelor de utilități, reabilitarea aleilor, completarea fondului vegetal și restaurarea componentelor artistice interioare și exterioare.
O clădire cu peste un secol de istorie
Construit în anul 1898, după planurile arhitectului italian Giussepe Ciconi, Palatul Administrativ a fost destinat încă de la început Instituției Prefectului. De-a lungul timpului, clădirea a adăpostit principalele instituții administrative ale județelor Ialomița și Călărași, precum și structuri administrative și de partid în perioada comunistă, revenind după 1989 la rolul său inițial.
Realizat în stil neoclasic, cu ziduri groase de cărămidă presată, soclu din piatră fasonată și decorațiuni bogate, edificiul a impresionat încă din epocă. Istoricul Nicolae Iorga îl compara, la începutul secolului XX, cu unele dintre cele mai mari clădiri publice din București.
Investiție cu impact local major
Finalizarea acestui proiect este prezentată de autorități ca un exemplu de valorificare a patrimoniului construit și de investiție strategică în infrastructura socio-culturală. Noul Centru Socio-Cultural creează premisele desfășurării de activități culturale, educaționale și comunitare, fiind gândit ca un spațiu al dialogului, incluziunii sociale și dezvoltării locale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Doliu în economia românească: A murit profesorul Mircea Coșea, unul dintre părinții pieței de capital din România
Profesorul doctor Mircea Coșea, unul dintre cei mai apreciați și influenți economiști români, a încetat din viață la vârsta de 83 de ani. Anunțul decesului a fost făcut public de postul Realitatea TV și preluat de mai multe site-uri de știri.
Mircea Coșea a ocupat funcții importante în perioada tranziției României spre economia de piață, inclusiv prim-viceprim-ministru, deputat, membru în Comisia pentru Muncă și Protecție Socială, precum și președinte al Institutului Național de Administrație. El a jucat un rol esențial în crearea pieței de capital românești și a reprezentat țara în negocierile cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.
Ca autor prolific, a publicat manuale de economie, volume de studii și numeroase articole în publicații românești și internaționale.
Născut în 1942, Mircea Coșea a avut o carieră politică activă: între 1990 și 1997 a fost membru PSDR, iar în iunie 1997 a cofondat, alături de Theodor Meleșcanu și Iosif Boda, partidul APR, care a fuzionat ulterior cu PNL în 2002. La 1 ianuarie 2007 a devenit membru al Parlamentului European din partea PNL.
Cariera sa a fost umbrită de controverse: în octombrie 2006, CNSAS a concluzionat că ar fi fost ofițer acoperit al Securității, primind în ianuarie 2007 un verdict de poliție politică. Coșea a negat vehement acuzațiile și a contestat decizia.
În martie 2007, a demisionat din PNL și s-a alăturat grupului parlamentar naționalist Identitate, Tradiție, Suveranitate în Parlamentul European, alături de deputați PRM. Ulterior, în februarie 2008, a aderat la PDL.
Prin contribuțiile sale, Mircea Coșea rămâne o figură cheie în istoria economică post-comunistă a României.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cinema Călărași / Aventură animată pentru cei mici: „Tafiti: Aventura prin deșert”
Adio plăților cash nelimitate! De la 10 iulie 2027, românii nu mai pot achita cu numerar peste 10.000 de euro în tranzacții comerciale
Horoscop săptămânal – 19 -25 decembrie
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
